410 matches
-
din țigară și te-aș pune la cheltuială: baneocin, dermazin, fucidin și ce-o să-ți mai prescrie pentru prăjeală doctorița ta frivolă și cheală și-ai lua-o la trap poate chiar la galop scormonind în călduri ca o asiatică fabulând ca Esop că nu-i leac mai de soi decât să te mușc pân’ la os Citește mai mult dacă te-aș săruta,ți-aș provoca arsuricu buzele melefumegând din țigarăși te-aș pune la cheltuială:baneocin, dermazin, fucidinși ce-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
tată, neîntrecutul poet coboară dintr-o familie polonă care a domnit în Lituania și care își găsește originea din familia princiară din Biberstein, una dintre cele mai puternice de pe Rhin”. Dacă, în ceea ce privește studiile, tânărul Macedonski rămâne în domeniul incertitudinii, deși fabulează frumos, atitudinea sa antidinastică se manifestă din plin. După satira “10 Mai”, atacurile sale asupra dinastiei nou instaurate se întețesc, mai ales, în ziarul politic “Oltul”, atât în poezie, cât și în publicistică. Din 1873, este urmărit de autorități, iar
AL.FLORIN ȚENE, ÎNTRE REALITĂȚILE ȘI POVEȘTILE VIEȚII LUI ALEXANDRU MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381481_a_382810]
-
permitem mahalagismele. Mai nou nu se mai înjură, dar se lovește cu intenție în cele mai sensibile puncte ale adversarului, ca la box, chiar dacă acesta este sau nu vinovat. Îi găsim noi vini, pornind de la întâmplări vinovate sau nevinovate sau fabulăm în jurul unui punct găsit vulnerabil sau îl travestim în unul vulnerabil. În principiu ne situăm într-o tabără, una adversă celeilalte și, vorba lui Caragiale: „luptă, luptă și dă-i și luptă... și eu mă-nțeledzi tocmai acum să remâi pe
ORDINEA ȘI HAOSUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374093_a_375422]
-
s-a exprimat plastic referitor la necesitatea muncii. De fapt, scriitorul trăiește pentru scris, nu neapărat din scris, dar pentru scris. El este un grafoman de talent, spre deosebire de grafomanii fără chemare. El simte permanent nevoia să scrie, să comunice, să fabuleze, să imagineze. Este un mitoman de ... geniu. Da, geniu pe înțelesul etimologic, de la a naște. Cine nu simte această chemare la șabatul vrăjitoarelor, al poeților, nu este decât un amator. Pare simplu să pui pe rime un gând. Dacă te
VIOLON D”INGRES de BORIS MEHR în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372027_a_373356]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > FABULĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 359 din 25 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cu mască și fără... Leul ... escu-a decretat un bal mare bal... mascat, în savana personală, invitând (cu burta goală) (la propriu și figurat) vipuri, orătănii
FABULĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371163_a_372492]
-
Viermele-n ciocănitoare Și bursucul în...bursuc, Fiecare cu alt “look”, Spre plăcerea șefului... Dar în toiul chefului Se ivi, de dup-un pom, Sigur rătăcit, un Om... Văzându-l au excalamt: - Cât de bine s-a mascat!... Referință Bibliografică: Fabulă / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 359, Anul I, 25 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FABULĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371163_a_372492]
-
fost ratată. Începând cu acestă dată Marin Preda nu mai dă nicio informație despre viața lui. Cred că nu vrea să descrie mizeria prin care a trecut. Foștii lui colegi cu care n-a stat decât puțin timp, mai mult fabulează: confesiunile lor sunt luate târziu când scriitorul era în plină glorie și fiecare spune despre el cam ce ar trebui „să dea bine” . Dar de acum înainte începe adevărata lui dramă existențială în București. La sfârșitul anului școlar 1940-1941 (cu ajutorul
MARIN PREDA- COPILĂRIA ŞI ANII DE ŞCOALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345834_a_347163]
-
Toate Articolele Autorului MICUL UNIVERS (domnului Marin Sorescu) „Hai să credem tot ce spunem ... Prieteni buni, am fost încă din copilărie. Cât era ziulica de lungă ne zbenguiam prin Univers, călărind pe câte-o cometă, jucând fotbal cu planetele și fabulând câte-n luna și în stele! Seară, căutăm prin iarbă stele căzătoare! Câteodată ne luăm la întrecere care din noi culege mai multe stele! La început, ne jucăm de-a soldații, punându-ne stele pe umăr sau agățându-le pe
MICUL UNIVERS / THE LITTLE UNIVERSE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345881_a_347210]
-
Acasă > Poezie > Pamflet > ACTA EST FABULA Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 306 din 02 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Un cățel frumos și tandru Prea satul de occident, A plecat în lumea mare Să cunoască... Un poet! Merge peste garduri multe Nu cunoaște vreun
ACTA EST FABULA de PETRU JIPA în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348979_a_350308]
-
fapt banal, Am lătrat din întâmplare Și m-au băgat la Canal. Stăpânirea voastra-i crudă Face legi la fripturisti, Iar cățelul de pe strada Stă închis pe la gardiști. Citește mai mult: Citește mai mult: petru jipa Referință Bibliografica: Acta est fabula / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 306, Anul I, 02 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ACTA EST FABULA de PETRU JIPA în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348979_a_350308]
-
la care participaseră de-a lungul timpului. - Lucrul ce m-a șocat cel mai mult în pădure a fost un ursuleț cu stea argintie în frunte, relată englezul și nimeni nu mă crede că ar exista. Toți cred că eu fabulez, dar l-am văzut cu ochii mei, acum câteva veri. - Un ursuleț cu stea argintie în frunte ? spuse mirat tatăl lui Alexandru. Fiul meu a văzut zilele trecute, la noi în Răcădău, la pubelele de gunoi, un astfel de ursuleț
LEGENDA URSULEŢULUI BRAŞOVEAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376468_a_377797]
-
ochii mei, acum câteva veri. - Un ursuleț cu stea argintie în frunte ? spuse mirat tatăl lui Alexandru. Fiul meu a văzut zilele trecute, la noi în Răcădău, la pubelele de gunoi, un astfel de ursuleț. Și eu am crezut că fabulează. Alexandru al meu are o imaginație foarte bogată. Uneori, nu cred ce-mi povestește. - Este ursul pe care îl vreau eu, de mult timp ! exclamă englezul. - Acolo nu este pământul meu, spuse proprietarul. Nu pot să te ajut deloc. Te
LEGENDA URSULEŢULUI BRAŞOVEAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376468_a_377797]
-
a priceput, el nefiind deloc bun orator, și-atuncea, fiece alegător, de la polobocul cel plin a primit câte doi litri de vin. Nici până azi nu s-a aflat cine-a ieșit primar în sat, dar să ... Citește mai mult Fabula după Alexandru Donici„Un poloboc cu vinMergea în car pe drum, încet și foarte lin; Iar altul cu deșert, las' că venea mai tare,Dar și hodorogea,Făcând un vuiet mare”Pe seară, poloboacele-au intratmai liniștit sau zgomotosîn satși-aici
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
o furnică drept patron, Și vedeta la “chanson” - Greierele plin de-antren ... Iar portar e La Fontaine. Morală Iată, deci, care-i năpasta Ce aici a pus capac: Dintre toți, pe lumea asta Tot poetu-i mai sărac. Citește mai mult Fabula după La Fontaine“Petrecuse cu chitaratoată vara.Însă iată că-ntr-o zicând vifornița porni,Greierele se trezifără musca , fără râma,fără umbră de fărâmă.Ce să facă? ... Hai să cearăla Furnică, pan' la vară” Știm cu toții - nu i-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
zis „Faci un pui de coleșă pentru ‘ia seară (astă seară) și ai tot ce-ți trăbă în frigider„ ! Mă uit și găsesc lapte, brânză, ouă și nici picior de pui ! Mă descurc, e bine, dar de ce-or fi fabulat istoria cu „puiul„ ? „Când vor veni ospătați sper să nu-mi ceară pui, le spun că nu l-am găsit, doar n-or să creadă că l-am mâncat eu pe tot !... Au venit tocmai a doua zi dimineață, fuseseră
STRUȚUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376794_a_378123]
-
din țigară și te-aș pune la cheltuială: baneocin, dermazin, fucidin și ce-o să-ți mai prescrie pentru prăjeală doctorița ta frivolă și cheală și-ai lua-o la trap poate chiar la galop scormonind în călduri ca o asiatică fabulând ca Esop că nu-i leac mai de soi decât să te mușc pân’ la os cu dinții mei ascuțiți de fiară sălbatică dacă te-aș săruta ar ieși fum și cum nu iese fum fără foc și cum noi
DACĂ TE-AŞ SĂRUTA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374202_a_375531]
-
și notele istorice ce se găsesc în compoziții poetice și în legende arată mereu aceeași stare de fărîmițare a Indiei, provocată de război și de instabilitatea condițiilor politice; în imaginea contrarie, cum ar fi de exemplu cea în care brahmanii fabulează despre un imperiu indian care ar fi înflorit înainte de cuceririle mongole, este ușor de recunoscut un vis, o simplă fantezie. India a fost mereu divizată în mai multe state care au trăit într-o continuă luptă: cei mai slabi erau
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
discurs Ricardou. 1967 ficțiune narație Benveniste. 1971 istorie discurs Genette. 1972 istorie povestire narație Bal. 1977 istorie povestire text narativ Chatman. 1978 istorie discurs Genette. 1980 istorie narațiune narare Prince. 1982 narat narare Rimmon-Kenan. 1983 istorie text narație Bal. 1985 fabulă povestire text Prince. 1987 narat narațiune narare narație Contribuțiile mai recente, neincluse în Dicționar, le-aș pune în ecuațiile următoare: Cohan/Shires. 1988 istorie narație Toolan. 1988 istorie text narație O'Neill. 1994 istorie text narație textualitate Îmi aduc aminte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pe care nu o povestește). Invers, în Gil Blas, naratorul e unul HOMODIEGETIC și extradiegetic (își spune propria poveste dar, ca narator, nu face parte din vreo diegeză). ¶Genette 1980, 1983; Lanser 1981; Rimmon 1976. Vezi și NIVEL DIEGETIC. F fabulă [fabula]. Setul de situații și evenimente narate în ordinea lor cronologică; materialul de bază al ISTORIEI (opus INTRIGII sau SUBIECTULUI), în terminologia formaliștilor ruși. ¶Chatman 1978; Ejxenbaum 1971b [1983]; Erlich 1965. factori constitutivi ai comunicării [constitutive factors of communication]. Elementele
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care nu o povestește). Invers, în Gil Blas, naratorul e unul HOMODIEGETIC și extradiegetic (își spune propria poveste dar, ca narator, nu face parte din vreo diegeză). ¶Genette 1980, 1983; Lanser 1981; Rimmon 1976. Vezi și NIVEL DIEGETIC. F fabulă [fabula]. Setul de situații și evenimente narate în ordinea lor cronologică; materialul de bază al ISTORIEI (opus INTRIGII sau SUBIECTULUI), în terminologia formaliștilor ruși. ¶Chatman 1978; Ejxenbaum 1971b [1983]; Erlich 1965. factori constitutivi ai comunicării [constitutive factors of communication]. Elementele care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ele). Aceste întîmplări pot constitui o structură ale cărei părți principale sînt caracterizabile în raport cu PIRAMIDA LUI FREYTAG. 2. Aranjamentul întîmplărilor; MYTHOS; SUBIECT; situațiile și evenimentele, așa cum sînt prezentate destinatarului. ¶Formaliștii ruși au operat o distincție influentă între subiect (sjuzet) și FABULĂ (sau materialul de bază al POVESTIRII). 3. Organizarea globală dinamică (direcționată către un scop și deplasîndu-se pe direcția înainte) de constituenți narativi care este responsabilă de interesul tematic (într-adevăr, însăși inteligibilitatea) al unei narațiuni și de efectul său emoțional
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
logos [logos]. Subiect; materie; gînd; argument. Pentru Aristotel, imitarea unei acțiuni reale sau PRAXIS constituie un argument sau logos, oferind o bază pentru MYTHOS, ori INTRIGĂ. Distincția între logos și mythos o sugerează pe aceea dintre ISTORIE și DISCURS, sau FABULĂ și SUBIECT. ¶Aristotle 1968 [1965]; Chatman 1978. lună [moon]. Unul din cele șase ROLURI sau FUNCȚII fundamentale identificate de Souriau (în studiul său dedicat posibilităților dramei). Luna (analoagă DONATORULUI și AJUTORULUI lui Propp, ca și ADJUVANTULUI greimasian) îl asistă pe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
succesiunea logică a episoadelor (momentele subiectului); corespondența episod al acțiunii imagine; corespondența imagine replică a personajului, episod al acțiunii replică a personajului etc.; personajul literar tipologie, portret fizic/moral; textul dialogat, textul narativ, textul descriptiv, textul monologat; basmul; schița; povestirea; fabula; legenda; snoava; textul liric în versuri; lirica peisagistică pentru copii; lirica portretistică pentru copii; lirica de tip contextual (Crăciun, Paște, 1 Martie, 8 Martie, 1 Iunie etc.); corespondența tablouri (ale liricii peisagistice/contextuale/portretistice) imagini; ghicitoarea, proverbul, zicătoarea; comunicarea despre
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sfera, referindu-se numai la «povestire» (story)” (J. Fontenrose, 1971, p. 54). „Sensul cuvintelor din această familie a evoluat după Homer: de la valoarea de cuvânt al cărui sens contează, părere, ordine, poveste, s-a trecut la cel de istorisire, mit, fabulă” (P. Chantraîne, 1974, vol. III, p. 719; vezi și M. Untersteiner, 1972, p. 2). La Herodot și apoi la Pindar, mitul ajunge să se refere la „vorbe amăgitoare, povestiri ale seducției” (M. Detienne, 1997a, p. 101). Prin această alunecare, mitul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de istorie, care au un pronunțat caracter de popularizare, traduce din greacă și germană povestiri și istorioare moralizatoare, redactează știri privind viața culturală din Principate, informații bibliografice (Izvorul cărților), liste cu prețul mărfurilor ș.a. Literatură originală s-a publicat puțină: fabula Guzganul de cetate și cel de câmp de Gh. Asachi, poezia Ruinurile Târgoviștii de V. Cârlova. Un articol, Literatura, încercând o definiție a literaturii, discută și situația poeziei românești la 1830. Mai colaborează, cu o Cuvântare de rugăciune, Emanoil Gojdu
BIBLIOTECA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285731_a_287060]