514 matches
-
sau pentagonal. Fața articulară calcaneană mijlocie corespunde cu fața articulară talară mijlocie a calcaneului ("Facies articularis talaris media calcanei") de pe față superioară a sustentaculum tali, cu care se articulează în cadrul articulației talocalcaneonaviculare. "Fața articulară a ligamentului calcaneonavicular plantar a talusului" ("Facies articularis ligamenti calcaneonavicularis plantaris tali") este o față articulară mare a capului talusului care se află în contact cu partea superioară (dorsală) a ligamentului calcaneonavicular plantar ("Ligamentum calcaneonaviculare plantare"). Această față articulară se află în porțiunea antero-medială a feței inferioară
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
talusului împreună cu șanțul calcaneului ("Sulcus calcanei") formează sinusul tarsului ("Sinus tarsi") în care se află ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") și ligamentul cervical al sinusului tarsului. Fața inferioară (plantară) a corpului talusului este ocupată de fața articulară calcaneană posterioară ("Facies articularis calcanea posterior tali"), situată înapoia șanțului talusului. Ea este mult mai mare și mai alungită ca fața articulară calcaneană mijlocie. Această fașă este plană sau ușor concavă transversal, dar foarte concavă în sens anteroposterior (sagital) cu axul mare (lung
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
calcaneană posterioară se prelungește posterior cu tubercul lateral al procesului posterior. Fața articulară calcaneană posterioară este acoperită cu cartilaj hialin și corespunde cu o fațeta similară care se găsește pe fața superioară a calcaneului, fața articulară talară posterioară a calcaneului ("Facies articularis talaris posterior calcanei"), cu care se articulează în cadrul articulației subtalare. Fața laterală a talusului este împărțită în 2 părți: una anterioară, fața laterală a colului talusului și alta posterioară, fața laterală a corpului talusului, pe ultima se află o
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
laterale a colului, este ocupată de o fațetă articulară trigonală mare, fața maleolară laterală a talusului, care se articulează cu fața corespunzătoare de pe maleola fibulară; mai jos de ea se află procesul lateral al talusului. Fața maleolară laterală a talusului ("Facies malleolaris lateralis tali") este o fațetă articulară netedă, concavă vertical, acoperită cu cartilaj hialin în stare proaspătă. Ea are o formă triunghiulară cu baza în sus și vârful în jos. Baza convexă curbilinie a acestui triunghi, aflată în partea superioară
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
această porțiune. Concavitatea verticală este determinată de proeminența laterală a procesului lateral al talusului. Unghiul acestei proeminențe este în medie de 32°, maxim 55° și minim 15°. Fața maleolară laterală corespunde cu fața medială articulară a maleolei laterale a fibulei ("Facies articularis malleoli lateralis fibulae"), cu care se articulează în cadrul articulației talocrurale ("Articulatio talocruralis"), și primește o parte din greutatea corporală transmisă de fibulă. Procesul lateral al talusului ("Processus lateralis tali") este o proeminență osoasă, puternic curbată lateral (spre exterior), aflată
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
inserția acestui ligament se continuă posterior și pe tuberculul lateral al procesului posterior. Fațetă talară anterolaterală accesorie. Uneori, se observă o mică fațetă articulară accesorie pe segmentul anterior al procesului lateral al talusului. Această fațetă, numită fațetă talară anterolaterală accesorie ("Facies externa accessoria corporis tali"), se află în continuitate cu fața articulară calcaneană posterioară. Ea se extinde în sus de la colțul anterolateral al feței calcaneane posterioare. Atunci când este bine dezvoltată, ea are o formă triunghiulară, alungită transversal, cu o baza inferioară
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
talusului se sflă proximal (posterior) de fața medială a colului talusului. Aceasta este împărțită în 2 părți: o parte superioară, ocupată de o suprafață articulară, fața maleolară medială a talusului, și o parte inferioară rugoasă. Fața maleolară medială a talusului ("Facies malleolaris medialis tali"), numită și fațeta auriculară, este o fațetă articulară, acoperită cu cartilaj hialin, care ocupă parte superioară a feței mediale a corpului talusului. Ea se continuă în sus cu trohlea talusului, și este practic o anexă a acesteia
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
află înainte, iar coada subțire înapoi. Ea măsoară în medie 25 mm în lungime și 12 mm în înălțime și este ușor concavă, mai adâncă în partea anterioară. Fața maleolară medială corespunde cu fața articulară a maleolei mediale a tibiei ("Facies articularis malleoli medialis tibiae") cu care se articulează în cadrul articulației talocrurale. Marginea superioară a feței maleolare mediale formează marginea medială a trohleei. Această margine este convexă anteroposterior. Treimea anterioară a acestei margini reprezintă o parte dintr-un cerc cu o
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
anterioare a trohleei. Frecvența apariției acestei extensii este de 96% în populația din India. Sarrafian a constatat prezența ei în 91%, din care 55% au fost extensii izolate, iar 36% în asociere cu fațeta de extensie medială a feței trohleare ("Facies articularis interna collae tali"). Când este bine dezvoltată extensia anterioară a feței maleolare mediale proeminează medial și în jos și se articulează în dorsiflexia puternică cu fața anterioară corespunzătoare de pe maleola medială, care este în acest caz acoperită cu cartilaj
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
până la un tubercul bine dezvoltat care proeminează posterolateral de la talus. Acest tubercul prezintă o suprafață articulară inferioară în continuitate cu colțul posterolateral al feței calcaneene posterioare a talusului; această suprafață articulară se articulează cu fața articulară talară posterioară a calcaneului ("Facies articularis talaris posterior calcanei"). Suprafața sa superioară este neregulată și nearticulară, în porțiunea laterală a acestei fețe superioare se inseră ligamentul talofibular posterior al articulației talocrurale ("Ligamentum talofibulare posterius") și componenta talară a ligamentului fibulotalocalcanean al lui Rouvière și Canela
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Structurile interioare: Corpul maxilei ("Corpus maxillae") este porțiunea centrală, globuloasă, a maxilei, având forma unei piramide triunghiulare. Corpul maxilei are o bază, un vârf, patru fețe (nazală, anterioară, infratemporală și orbitară) și trei margini (anterioară, posterioară și inferioară) Fața anterioară ("Facies anterior") este ușor concavă și situată anterolateral. Ea prezintă: Fața posterioară sau infratemporală ("Facies infratemporalis") este concavă și rugoasă și privește posterolateral formând peretele anterior al fosei infratemporală ("Fossa infratemporalis"). Esre separată de fața anterioară prin procesul zigomatic. În partea
Maxilă () [Corola-website/Science/325135_a_326464]
-
unei piramide triunghiulare. Corpul maxilei are o bază, un vârf, patru fețe (nazală, anterioară, infratemporală și orbitară) și trei margini (anterioară, posterioară și inferioară) Fața anterioară ("Facies anterior") este ușor concavă și situată anterolateral. Ea prezintă: Fața posterioară sau infratemporală ("Facies infratemporalis") este concavă și rugoasă și privește posterolateral formând peretele anterior al fosei infratemporală ("Fossa infratemporalis"). Esre separată de fața anterioară prin procesul zigomatic. În partea inferioară ea se articulează cu osul palatin și cu procesul pterigoid. Pe fața posterioară
Maxilă () [Corola-website/Science/325135_a_326464]
-
formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Fața externă sau fața exocraniană ("Facies externa ossis parietalis"), este convexă și netedă. Are la mijloc o proeminență rotunjită - eminența sau tuberozitatea parietală ("Tuber parietale"), care corespunde de obicei punctului lățimii maxime a craniului. Sub tuberozitatea parietală se află două linii semicirculare: linia temporală superioară ("Linea
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
cvadriceps. Patelă are două fete și două margini, o bază și un vârf. Pentru studiul osului se pune în sus baza, în jos vârful, înapoi față articulara și lateral - porțiunea cea mai largă a feței articulare. Față anterioară a rotulei ("Facies anterior") are o formă triunghiulara, cu vârful în jos, este convexa și rugoasa și prevăzută cu striații verticale, urme lăsate de fibrele tendonului mușchiului cvadriceps. Față anterioară se poate palpa sub piele formând relieful anterior al genunchiului. Față posterioara sau
Patelă () [Corola-website/Science/331661_a_332990]
-
o formă triunghiulara, cu vârful în jos, este convexa și rugoasa și prevăzută cu striații verticale, urme lăsate de fibrele tendonului mușchiului cvadriceps. Față anterioară se poate palpa sub piele formând relieful anterior al genunchiului. Față posterioara sau față articulara ("Facies articularis") are o suprafata articulara pe cea mai mare întindere a ei, de la bază și până aproape de vârful rotulei. Față articulara, convexa în sens transversal, prezintă o creasta verticală rotunjita, care corespunde sântului trohleei de pe femur, prin care este despărțita
Patelă () [Corola-website/Science/331661_a_332990]
-
persoanelor. Anumite semne și simptome adiționale pot sugera hipertensiunea arterială secundară, adică hipertensiune arterială ce are la bază o cauză identificabilă precum insuficiența renală sau o afecțiune endocrină. Obezitatea, de exemplu, în zona pectorală și a abdomenului, intoleranța la glucoză, faciesul pletoric, „ceafă de bizon”, și striațiile purpurii sugerează sindromul Cushing. Afecțiunile tiroidiene și acromegalia pot fi, de asemenea, cauze ale hipertensiunii arteriale, prezentând simptome și semne caracteristice. Zgomotele abdominale pot indica stenoza arterei renale (îngustarea arterei ce irigă rinichii). O
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum", "Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)", "Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene", "Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)", "Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis)", "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)", "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Cursuri de apă din zonele de
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
data de 8 august 1999 Biserica Evanghelică a fost predată de comunitatea săsească împuținată bisericii reformate din localitate, care nu dispunea de lăcaș de cult. Este o zonă cu tradiție în cultivarea viței de vie. Substratul litologic se caracterizează prin faciesuri argiloase, mănoase și conglomeratice, aparținând panonianului, sarmațianului, prezente atât pe culmile dealurilor, cât și pe versanți. Din aceste depozite s-au format sedimentele de solificar, fie direct pe acestea, fie prin remanierea pe versanți, sub formă de deluvii și coluvii
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
fundamentul cu o proveniență dublă (V. Mutihac, 1990) carpatică, blocuri cristaline ce coboară în trepte spre sud și Platforma Valahă, blocuri care înclină ușor spre nord; - suprastructura sedimentară s-a realizat în trei cicluri (V. Mutihac, 1990) și în diferite faciesuri (litoral, de mare adâncă, salmastru, lacustru) care se succed atât de la nord la sud cât și în timp. Cele trei cicluri sunt: ciclul paleogen miocen-inferior cu eocen reprezentat de conglomerate și greșii, oligocen în facies grezos și acvitanian cu conglomerate
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
Mutihac, 1990) și în diferite faciesuri (litoral, de mare adâncă, salmastru, lacustru) care se succed atât de la nord la sud cât și în timp. Cele trei cicluri sunt: ciclul paleogen miocen-inferior cu eocen reprezentat de conglomerate și greșii, oligocen în facies grezos și acvitanian cu conglomerate, gresii și intercalații de argile; ciclul miocen alcătuit din depozite burdigaliene (conglomerate la zi între Topolog și Olănești și la adâncime în rest), badenian (marne, argile și sare la Ocnele Mari) și sarmațian inferior (gresii
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
în situația iradierii bucale, fie modificări vertebrale în situația iradierii spre coloana vertebrală. Sunt cazuri de angor, în care durerea este localizată numai în maxilarul inferior sau în regiunea gâtului. În timpul crizei, atenția este atrasă de imobilitatea bolnavului și de faciesul suferind. Există și cardiopatii cronice ischemice asociate cu spondiloza cervico-dorsală, infecții dentare multiple, periartrita scapulo-humerală stângă, afecțiuni ale stomacului sau veziculei biliare etc. În perioada acută a infarctului, peste 2/3 dintre bolnavi au pseudomembrane pe limbă; alții prezintă fisuri
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
datorate îngustării suprafeței orificiului mitral la < 1 cm2. Creșterea presiunii în venele și capilarele pulmonare accentuează și mai mult cianoza, care se observă la nivelul mucoasei bucale, jugale și sublinguale. În stenoza mitrală fața bolnavului este palidă, aspect cunoscut de facies mitral, cu pomeții roșii-cianotici, cu ectazii ale vaselor cutanate, iar buzele, urechile și nasul sunt cianotice. La femeile tinere (care fac mai frecvent boala), această colorație determină așa numita frumusețe mitrală (beauté mitrale) sau faciesul fardat. La nivelul cavității bucale
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
este palidă, aspect cunoscut de facies mitral, cu pomeții roșii-cianotici, cu ectazii ale vaselor cutanate, iar buzele, urechile și nasul sunt cianotice. La femeile tinere (care fac mai frecvent boala), această colorație determină așa numita frumusețe mitrală (beauté mitrale) sau faciesul fardat. La nivelul cavității bucale se observă tulburări salivare: hiposialia, xerostomia, care favorizează instalarea unor multiple focare de infecție și modificări ale periodonțiului și dinților. Cariile multiple, periodontita cronică marginală, sunt frecvent întâlnite. La nivelul mucoasei gingivale se constată o
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
manifestările generale (tabel 6), ce caracterizează tabloul clinic al unei insuficiente cardiace globale, există și o simptomatologie bucală. Cardiopatiile congenitale evoluează cu cianoza periferică și tumefierea buzelor, rezultând un aspect asemănător unui african (negroid). Bolnavul, ce are cord pulmonar, are facies cianotic, cu pleoapele ușor edematiate, având aspectul unui om obosit. Mucoasa bucală este roz-cianotică, mai ales în perioadele de decompensare, iar mucoasa labială este de colorație albastră-violacee. Colorația cianotică survine din cauza concentrației peste limita normală a hemoglobinei reduse în sânge
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
prezente, ne fac să o clasificăm aici împreună cu alte tulburări angiopate. Se găsește de obicei la partea anterioară a gambei, însă poate fi găsită la nivelul membrelor inferioare, a feței și chiar și a glandei penisului. 2.2.3. Rubeosis facies sunt leziuni eritematoase descrise ca fiind localizate la nivelul feței pacienților cu diabet de lungă durata. Patogeneza este necunoscută, dar vasele din derm arată o îngroșarea a membranei bazale capilare. 2.2.4. Ulcerele arteriopate se dezvoltă pe teren de
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]