889 matches
-
lemnul ca o sfântă hrană, Cum aprins în mine-i dulcele fior... Dulce de făptura-ți ce fioru-mi poartă Jăruindu-mi focul purului păcat, Încrezător în noi, încrezător în soartă: Juvenile clipe care au plecat... Ca un fum albastru-n facla argintie, Se strecură tainic stele scânteind, Povesti de iubire, scrise pe hârtie Ninsă ca în iarna unui tandru gând; Clipele din ierni demult înghețate, Nea de vechi regrete topite-n sărut Ca buzele de fragă, dulci și minunate, Ce-au
IARNA UNUI GÂND de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353915_a_355244]
-
al lui I.L. Caragiale, oferind o imagine vie a unui stadiu din evoluția limbii române literare. Bibliografie: Avram, Mioara (1997) - Gramatica pentru toți, Editura Humanitas, București Caragiale, I.L. (1981) - Momente, Editura Minerva, București Caragiale, I.L. (1984) - Nuvele, povestiri, amintiri, Editura Facla, Timișoara Caragiale, I.L. (1982) - Teatru, Editura Albatros, București Dicționarul explicativ al limbii române (1998), Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București Dicționar general de științe. Științe ale limbii, (DGȘ), (1997), Editura Științifică, București, p. 162 Iordan, Iorgu - Limba lui
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
intitulat, simplu, Pora, și consacrat profilului, uman și estetic, al scriitorului omonim (Editura Eurostampa, Timișoara, 2013). Mircea Pora (n. Topolovăț, Timiș 1944) a debutat editorial în 1985, fiind prezent, potrivit tipicului vremii, într-o apariție colectivă (Drumul cel mare, Editura Facla, 1985), cu textul Biblioteca Antiqua. Avea 41 de ani, experiența unei prelungite perioade de studenție, la Cluj, exercițiul profesorului de istorie, în mai multe școli rurale, și un loc, cât de cât definit, în grupul unor tineri autori, ce clamau
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
mama... ori e-o mierlă Ce-și suprimă cântecul; Îndărăt de porți de gherlă Pruncii-și mușcă pântecul... Trece mama... ori e-o piază De pe coada lingurii. Nici un înger, azi, de pază, Doar strigoii, singurii... Trece mama... ori e-o faclă Ce-și desceară flamele, Umbra umbrei dintr-o raclă; Lângă mama, mamele... Referință Bibliografică: Lângă mama, mamele... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1529, Anul V, 09 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Romeo Tarhon : Toate Drepturile
LÂNGĂ MAMA, MAMELE... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353690_a_355019]
-
Amaru. Din motive întemeiate, la sugestia prietenului - George Mihail Zamfirescu, Alexandru N. Pârâianu își ia pseu- donimul de BOGDAN AMARU. Cu acest pseudonim semnează proză în „Calendarul„ (1932). Devine colabo- rator la „Adevărul ”, „Cuvântul liber”, „Dimineața”, „Vremea”, „Viața literară”, „Reporter”, „Facla” ș.a. În vara anului 1933, Bogdan Amaru părăsește Bucureștiul, urmându-l pe G.M. Zamfirescu la Iași, cu gândul de a fi angajat ca actor la Naționalul ieșean. Cu toate insistențele autorului „Domnișoarei Nastasia„ și ale lui San- du Teleajen nu
78 ANI DE LA MOARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347061_a_348390]
-
artă plastică, teatrală și cinematografică. Publicist de peste 50 de ani Autor a numeroase cărți atât de beletristică cât și biblio. Am iscălit și cu pseudonimul LIMAN În Israel am publicat la ziarele și revistele în limba română precum Viața noastră:Facla;Revista mea;Revista familiei;Jurnalul românesc ș.a. Am îndeplinit funcții :diferite în domeniul cultural : Curator,director al Galeriei de artă,,Beit-Eli:Coordonator al unor spectacole ; Curator principal și apoi Președintele Muzeului Tanah (Bibliei) din Tel Aviv. Titluri de Cărți:Limanul
PAUL LEIBOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347150_a_348479]
-
Mihai Eminescu) (2000). Cărțile sale sunt copleșitoare prin varietatea domeniilor abordate, prin originalitate, prin performanță. Ce ar mai fi de adăugat? Adânc implicat în viața politică și socială a țării, Andrei Vartic a îndrumat pe mulți, a ținut loc de faclă nestinsă a spiritualității, cea fără de cenușă și a creat curente de opinii cu întreaga sa operă, trasând coordonate morale și etice de necontestat pentru orice om de bună cuviință. Numele său va rămâne pe veci încrustat în memoria Ființei Neamului
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
din Declarația de angajament vor fi corelate cu cele din Decizia/Hotărârea de aprobare a depunerii proiectului. ... 3.1.4. Solicitantul se angajează că biogazul produs va fi utilizat pentru producția de energie electrică și termică și nu se va arde exclusiv la faclă Solicitantul va completa și semna Declarația de angajament ( Anexa 5 model A ), iar datele din Declarația de angajament vor fi corelate cu cele din Decizia/Hotărârea de aprobare a proiectului. ... 3.1.5. Solicitantul se angajează că a efectuat o consultare publică pentru
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289205]
-
dioxid de carbon, amoniac, metan, oxizi azotoși), avantajul originii carbonului utilizat, reducerea cantității de fertilizatori chimici, prin utilizarea în compensație a compostului rezultat din instalația de biogaz, etc. Nu se vor accepta instalații care utilizează metanul exclusiv prin ardere la faclă. Toate lucrările/ achizițiile ce vor fi realizate în cadrul proiectului trebuie să fie fundamentate și să fie în conformitate cu cerințele de eligibilitate a cheltuielilor conform subcapitolul 3.2 din Ghid. Vehiculele achiziționate în cadrul acestei măsuri să fie echipate cu
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289205]
-
capacității de finanțare atât pentru partea de cofinanțare a cheltuielilor eligibile, cât și pentru cheltuielile neeligibile? 4. Solicitantul se angajează că biogazul produs va fi utilizat pentru producția de energie electrică și termică și nu se va arde exclusiv la faclă? 5.Solicitantul se angajează că a efectuat o consultare publică pentru a se asigura ca investiția nu prejudiciază colectivitatea din punct de vedere social și că asigură măsuri de protecție a mediului? 6.Solicitantul se angajează că vă asigura mentenanța investiției pe
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289205]
-
legal și-a asumat prevederile din Declarația de angajament (Anexa 5 model A) la ghidul specific; ... 4. Solicitantul se angajează că biogazul produs va fi utilizat pentru producția de energie electrică și termică și nu se va arde exclusiv la faclă - se verifică dacă solicitantul/reprezentantul legal și-a asumat prevederile din Declarația de angajament (Anexa 5 model A) la ghidul specific; ... 5. Solicitantul se angajează că a efectuat o consultare publică pentru a se asigura că investiția nu prejudiciază colectivitatea din
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289205]
-
de parteneriat, dacă este cazul); ● Să finanțeze partea de cofinanțare, conform ghidului specific, precum și costurile de operare și mentenanță; ● Că biogazul produs să fie utilizat pentru producerea de energie electrică și termică și nu se va arde exclusiv la faclă; ● Să mențină investiția pe o perioadă de 5 ani de la data efectuării ultimei plăți; ● Să își înregistreze și autorizeze codul corespunzător diviziunii 35 "Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat" din codurile
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289205]
-
lungul râurilor 6,00 6,00 6,00 6,00 6,00 6,00 6,00 29. Halde de steril de orice natură 50,00 50,00 50,00 50,00 50,00 50,00 50,00 30. Stații și posturi de transformare a energiei electrice 20,00 20,00 20,00 20,00 20,00 20,00 20,00 31. Facle, coșuri de dispersie cu posibilitate de aprindere 50,00 50,00 T T 10,00 10,00 10,00 32. Aeroport C 33. Centrale eoliene Pentru centralele eoliene zona de protecție este dată de conturul fundației pilonului de susținere al instalației eoliene plus 0,2 m
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
martie 1942, în Târgu-Jiu. Liceul “Frații Buzești” din Craiova (1961). Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1966). Cercetător, cercetător științific, cercetător științific-principal la Filiala Timișoara a Academiei Române (1966 - 1984). Redactor (1985), redactor-șef (1986 - 1989), director (1990) la Editură Facla din Timișoara. Soția sa: Olimpia-Octavia Berca, critic și istoric literar, stilistician, traducător. Opera Poezie: - Omul de cenușă, antologie de autor ce include cele opt cărți de poezie apărute între 1972 și 2001, 2002; - Biblicele, antologie de autor, 2003; - Elegii, 2003
EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340345_a_341674]
-
Filiala Timiș. Debut publicistic: Valeriu Braniște [istorie literară], „Orizont”, XXIX, 1978, nr. 8, p. 6 Debut editorial: în volumul colectiv de debut Povestiri de la marginea câmpiei (cu ciclul de proză scurtă Ambrozie) alături de Viorel Boldureanu și Florian Copcea, Timișoara, Editura Facla, 1984 Opera tipărită: Ultimul episod [proză scurtă], Timișoara, Editura Facla, 1987; Croaziera, roman, Timișoara, Editura Eubeea, 1996 (ed. a 2-a revăzută, Timișoara, Editura Anthropos, 2009); Tunelul verde [proză scurtă], Timișoara, Editura Helicon, 1999; Subiecte [texte literare comentate pentru uz
DAN FLORIŢA SERACIN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340349_a_341678]
-
1978, nr. 8, p. 6 Debut editorial: în volumul colectiv de debut Povestiri de la marginea câmpiei (cu ciclul de proză scurtă Ambrozie) alături de Viorel Boldureanu și Florian Copcea, Timișoara, Editura Facla, 1984 Opera tipărită: Ultimul episod [proză scurtă], Timișoara, Editura Facla, 1987; Croaziera, roman, Timișoara, Editura Eubeea, 1996 (ed. a 2-a revăzută, Timișoara, Editura Anthropos, 2009); Tunelul verde [proză scurtă], Timișoara, Editura Helicon, 1999; Subiecte [texte literare comentate pentru uz didactic], Lugoj, Editura Dacia Europa Nova, 2002; Copiii lui Cronos
DAN FLORIŢA SERACIN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340349_a_341678]
-
să-și susțină prin orice mijloace copilul în școală, să-l îndrume mai departe spre formele superioare de învățământ, să facă totul ca să-i ofere un cadru propice învățării și dezvoltării personale. Bibliografie selectivă Doina Vintilescu, Motivația învățării școlare, Ed. Facla, București, 1977; Jean-Claude Abric, Psihologia comunicării, Ed. Polirom, Iași, 2002; Ștefan Popenici (coord.), Motivația învățării și reușita socială, Institutul de Științe ale Educației, Laboratorul de Management Educațional, București, 2004M Liliana Ezechil, Petruța Coman (coautor) - School motivation - some psychoindividual characteristics, «Education
Mircea-Florian Ruicu: SFATURI UTILE ŞI STRATEGII ÎN VEDEREA MOTIVĂRII ŞCOLARE A ELEVILOR ÎN FAMILIE () [Corola-blog/BlogPost/339407_a_340736]
-
lei; 99. James, E., Atingerea dragostei, București, Editura Litera Internațional, 2011, 336 pag., 5 lei; 100. Kirst, H. H., Prețul succesului, București, Editura Univers, 1976, 326 pag., 7 lei; 101. Lambrescu, Alex. și colab., Algiile lombosacrete la femei, Timișoara, Editura Facla, 1980, 122 pag., 5 lei; 102. Lascarov-Moldovanu, Al., Biserica năruită, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, f.a., 136 pag., 10 lei; 103. Larchet, Jean-Claude, Semnificația trupului în Ortodoxie, București, Editura Basilica, 2010, 120 pag., 11 lei; 104. Lilienfeld, Fairy, Spiritualitatea monahismului timpuriu
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
Rostirea românească”, „Banat”, „Anotimpuri literare”, „Timpul” etc. Colaborări la Radio - Timișoara, Radio - Reșița, la TV Analog - Timișoara, TVR - Timișoara, TVR - București. 12. Colaborări la volume colective: Studii de limbă și stil, Coordonare științifică G. I.Tohăneanu și Sergiu Drincu, Editura Facla, 1973; Seria Limbaj poetic și versificație în secolul al XIX-lea, Universitatea din Timișoara, 1975-1984; Filologie XX, volum îngrijit de Francisc Kiraly, Ivan Evseev și Ioan Muțiu, Universitatea din Timișoara,1977; Academia și Banatul, volum îngrijit de Ion Iliescu și
BIO-BIBLIOGRAFIE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341369_a_342698]
-
Timișoara,1977; Academia și Banatul, volum îngrijit de Ion Iliescu și Sergiu Drincu, Timișoara, 1988; Dicționarul general al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004 și urm. etc. 13. Debutul absolut: ”Scrisul bănățean”, 1963. 14. Debutul editorial: Poetici românești, Editura Facla, Timișoara, 1976. 15. Opera: Poetici românești, Editura Facla, Timișoara, 1976, 201 p.; Dicționar istoric de rime, Editura Științifică și Enciclopedică, București,1983, 367 p.; Dicționar al scriitorilor bănățeni, Editura Amarcord, Timișoara, 1996, 179 p.; Lecturi provinciale, critică literară, Editura Eubeea
BIO-BIBLIOGRAFIE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341369_a_342698]
-
Ion Iliescu și Sergiu Drincu, Timișoara, 1988; Dicționarul general al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004 și urm. etc. 13. Debutul absolut: ”Scrisul bănățean”, 1963. 14. Debutul editorial: Poetici românești, Editura Facla, Timișoara, 1976. 15. Opera: Poetici românești, Editura Facla, Timișoara, 1976, 201 p.; Dicționar istoric de rime, Editura Științifică și Enciclopedică, București,1983, 367 p.; Dicționar al scriitorilor bănățeni, Editura Amarcord, Timișoara, 1996, 179 p.; Lecturi provinciale, critică literară, Editura Eubeea, Timișoara, 2003, 162 p. ; Despre maeștri, critică și
BIO-BIBLIOGRAFIE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341369_a_342698]
-
negru, Editura Excelsior, Timișoara, 1994, 120 p.; Andre Le Gall, Anxietate și angoasă, Editura Marineasa, Timișoara, 1995, 143 p.. 17. Ediții critice: - Constantin Diaconovici Loga, Gramatica românească, Text stabilit prefață, note și glosar de Olimpia Șerban și Eugen Dorcescu, Editura Facla, 1973, 179 p.; George Coșbuc, Versuri, Ediție îngrijită, tabel cronologic și referințe critice de Olimpia Berca, Editura Facla, 1986; - Colecția „Cartea școlarului”, serie îngrijită, tablou cronologic și referințe critice de Olimpia Berca: Mihai Eminescu Făt-Frumos din lacrimă. Sărmanul Dionis; Ion
BIO-BIBLIOGRAFIE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341369_a_342698]
-
p.. 17. Ediții critice: - Constantin Diaconovici Loga, Gramatica românească, Text stabilit prefață, note și glosar de Olimpia Șerban și Eugen Dorcescu, Editura Facla, 1973, 179 p.; George Coșbuc, Versuri, Ediție îngrijită, tabel cronologic și referințe critice de Olimpia Berca, Editura Facla, 1986; - Colecția „Cartea școlarului”, serie îngrijită, tablou cronologic și referințe critice de Olimpia Berca: Mihai Eminescu Făt-Frumos din lacrimă. Sărmanul Dionis; Ion Creangă, Amintiri din copilărie; I. L. Caragiale, D-l Goe; G. Coșbuc, Iarna pe uliță; Constantin Negruzzi, Sobieski și
BIO-BIBLIOGRAFIE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341369_a_342698]
-
cei care nu știu cine a fost Scarlat Callimachi vom da câteva repere. S-a născut la București, în 1896, într-o familie care a dat patru domnitori și un mitropolit. A studiat Dreptul la Paris, apoi, revenit în țară, colaborează la „Facla” lui N. D. Cocea, fiind atras de ideile de stânga. Se căsătorește cu actrița Dida Solomon, care va deveni o stea a teatrului românesc. Participă la mișcarea de avangardă, este director al revistei „Punct” ( 1924-1925), colaborează la „ Contimporanul” lui Ion
UN ROMAN ROMÂNESC de BORIS MEHR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341488_a_342817]
-
tot, ca să nu rămână nimic pierdut despre noi . Diversitatea eseurilor este completată de imagini excelente și prezentare grafică de excepție. Coperțile cărții, design Călin Pascaru, sunt simbolice: • Coperta întâii reprezintă o lumânare arzând. Lumânarea aprinsă reprezintă ‘1. lumina 2. făclia, facla', var. mr. luminare, megl. luminare, megl. luminari, lat. luminare; în sens propriu, lumina vine de la Soare, caracteristică zilei, pe când, în sens figurat, lumina este caracteristica lui Dumnezeu și a celor ce trăiesc în El. Dumnezeu este LUMINĂ și dătător de
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]