1,299 matches
-
între nevoia de stimă și autorealizare. O altă cercetare condusă de Hall și Nougaim (1968) a fost realizată în cinci ani consecutiv, asupra unui lot de 49 de manageri, rezultatele infirmând ierarhia în activarea nevoilor. Vârsta și rolul au fost factorii care au determinat în mai mare măsură activarea unei noi nevoi, decât gradul de saturare a nevoilor inferioare. Mathes și Edwards (1978) infirmă ipoteza satisfacerii ierarhizate, printr-un studiu realizat asupra unui lor de 112 studenți. Cei doi autori, aplicând
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Fiziologice EXISTENȚĂ Siguranță elemente materiale Siguranță relații interpersonale RELAȚIONARE Apartenență Stimă relații interpersonale Stimă respect față de sine DEZVOLTARE Autorealizare Spre deosebire de Maslow, care a urmărit aplicarea teoriei sale în mediul organizațional în partea finală a cercetărilor, Alderfer include încă de la început factorii organizaționali în descrierea celor trei categorii de nevoi. Nevoile de existență cuprind toate trebuințele fiziologice și materiale, pornind de la cele de foame, sete, dar și cele de salarizare în acord cu munca prestată, beneficii, siguranță materială și protecția la locul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
una învățată și se formează în intervalul de vârstă 5-10 ani. Educația pentru obținerea excelenței și trainingul pot contribui la creșterea nevoii de realizare doar dacă sunt realizate în stadiile timpurii ale dezvoltării. Valorile și atitudinile religioase ale părinților sunt factorii care determină direct nivelul nevoii de realizare, în timp ce alți factori acționează indirect: conformația, structura familiei, sistemul sclavagist, statutul ocupațional al părinților, clima. Metoda de măsurare a motivației propusă de McClelland (1951, în McClelland (ed.) 1955), testul aperceptiv tematic, este un
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
etc.) și/sau îmbunătățiri ale condițiilor fizice de muncă (birouri mai mari) sau a echipamentelor de lucru (calculatoare mai performante, soft-uri actualizate). Odată cu apropierea de baza ierarhiei s-a înregistrat o creștere a numărului managerilor care nu aveau satisfăcuți factorii igienici, respectiv nivelele I-II din modelul lui Maslow. Sporirea numărului managerilor care resimțeau o stare de insatisfacție a fost însoțită și de creșterea în intensitate a acestei insatisfacții. Managerii de linie au semnalat cel mai ridicat nivel al nemulțumirii
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
modelelor teoretice centrate pe nevoi. Acestea postulează existența unei ierarhii, a unei succesiuni în activarea nevoilor umane. Pentru a putea satisface factorii motivaționali (Herzberg) și/sau pentru a activa nevoile de tip superior (Maslow) organizațiile trebuie să satisfacă mai întâi factorii igienici (Herzberg) și/sau nevoile primare (Maslow). Chiar dacă această limită a fost diminuată prin utilizarea modelului combinat Herzberg-Maslow, ea reprezintă pentru pragmatica motivării premisa fundamentală. Acest fapt conduce la cea de-a doua limită, cea pragmatică. Succesiunea satisfacerii nevoilor angajaților
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
profesionali sunt importanți în influențarea reacțiilor la materialul traumatic. Modelul ecologic al traumei (Dutton și Rubinstein, 1995) Acest model va fi folosit în cercetarea de față fiind mai complex și mai recent decât modelul lui Figley, acesta ține cont de factorii mediatori care determină diferențele interindividuale în reacțiile la expunerea la materialul traumatic. 2.3. Stresul traumatic secundar cercetările în domeniu Ultimii ani au contribuit la clarificarea delimitării și înțelegerii conceptului de stres traumatic secundar. Tot mai multe studii s-au
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
diferite: sănătate mentală, drept social, asistență medicală publică și învățământ preuniversitar. Participanții au fost intervievați de mai multe ori de-a lungul unei perioade de unul până la doi ani. Prin intermediul interviurilor și al observațiilor, Cherniss și echipa sa au sintetizat factorii ce determină apariția burnout-ului. El susține că unele dintre caracteristicile locului de muncă, interacționează cu indivizii care își încep slujba având orientări profesionale specifice. Fiecare persoană aduce cu sine obligații și resurse extra profesionale. Toți acești factori interacționează creând forme
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
scăderea afinității proteinelor contractile pentru Ca2+ (Hermansen și Hill, citat de Apostol, 1998). Dacă în prima situație efectul imediat constă în limitarea producerii ATP-ului, în cea de-a doua rezultatul este reducerea interacțiunii dintre actină și miozină. Concluzionând, principalii factorii limitativi cunoscuți ai puterii maxime anaerobe lactacide sunt următorii (fig. 2): CAPITOLUL 2 SPECIFICUL MODIFICĂRILOR FIZIOLOGICE IMEDIATE ȘI TARDIVE DATORATE EFORTULUI FIZIC DIN ARTELE MARȚIALE 2.1.Modificări fiziologice imediate în timpul efortului specific artelor marțiale 2.1.1.Modificări cardio-respiratorii
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
măsură a capacității mușchiului de a exercita o forță care este independentă de cantitatea de mușchi. Variația acestei tensiuni este determinată de o serie de factori precum: tipul de fibră musculară, sex, arhitectura mușchiului, structura țesutului conjunctiv muscular. Primul dintre factorii enumerați, respectiv tipul de fibră musculară, are o influență redusă asupra tensiunii specifice, astfel încât diferența între fibrele musculare rapide și cele lente diferența este mică, respectiv 2,54 daN/cm2 față de 2,38 daN/cm2 [2]. Sexul, la fel ca
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
și să-l ajute în prevederea comportamentelor subiecților (I. Drăgan). Studiul opiniilor, mentalităților, intereselor stărilor de spirit, atitudinilor, obișnuințelor permite decelarea naturii acestora, precum și a factorilor care le determină. Cercetătorul va avea posibilitatea să desprindă variabilele individuale de cele colective, factorii sociali generali sau cei personali, care conferă un anumit conținut părerilor, convingerilor sau intereselor oamenilor chestionați. Metodele de anchetă sînt folosite curent în cercetarea psihologică, pentru studiul personalității (a trăsăturilor de caracter, a factorilor de personalitate, a intereselor, a motivațiilor
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
și tehnologie. Aptitudini de conștientizare financiară și gestionare personală a banilor. Pentru a fi siguri că eram pe drumul cel bun, am reanalizat un grup de cercetare secundară legat de tineretul Americii pentru a vedea motivul pentru care erau valabili factorii aceștia. Știm, de exemplu, că factori cum sunt absolvirea colegiului și dobândirea de aptitudini legate de tehnologie asigură opțiuni îmbunătățite pentru carieră și un potențial mai ridicat de câștig. Știm că aptitudini legate de gestionarea banilor sunt importante pentru atingerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Chicago [1922]. Aceast( cercetare condus( (n special de Charles S. Johnson (1893-1956), un student negru al lui Park, combin( (ntrevederile cu analiza presei, observă(ia la fă(a locului, cartografia (i utilizarea recens(mintelor. Anchetă abordeaz( problemele opiniei publice (i factorii care favorizează rasismul, precum (i chestiuni legate de muncă (i habitatul negrilor. Apoi Park i-a îndemnat pe tinerii sociologi s( conduc( cercet(ri (n mijlocul oră(ului unde aveau acces, fie că lucr(tori sociali, fie gra(ie unei
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
În fond, scriam o carte despre generația părinților mei, despre suferințele, greșelile lor. Nu era simplu. Dar era necesar! * Dinamica societății evreiești În perioada comunistă s-a desfășurat sub semnul unor puncte cardinale determinante. După părerea noastră, trei au fost factorii care au influențat această dinamică, și anume: În primul rând, trecutul imediat, adică tragedia populației evreiești În perioada dictaturii fasciste, sau ceea ce am numi capitolul românesc al Holocaustului. Această tragedie a avut un impact deosebit asupra populației evreo-române. Trauma Holocaustului
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de domnia sa, cum se spune? Oare Consiliul Legislativ nu cunoaște dispozițiile legii? Să nu știe oare M.A.E. că în Occident, în marile cancelarii diplomatice, ca și la marile universități, cum sunt cele de la Cambridge, Massachusetts, ministrul de externe, factorii decidenți în diplomație și în învățământul superior sunt cei ajunși la vârste de peste 60 de ani, cu excepția desigur a celor care se retrag pe motive de boală?! Fericită este țara noastră dacă își permite să renunțe la astfel de oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dintre uzanțe și cutume fuseseră dintotdeauna foarte mari. Profesorul Constantinesco conchide însă că, totuși, istoria dreptului Europei reprezintă, în realitate, o unitate, iar istoria sistemelor de drept naționale, creații științifice tardive care nu sunt decât părți componente. Marile evenimente și factorii care au înrâurit viața, forma și structura sistemelor de drept naționale, determinându-le istoria, nu pot fi înțelese, decât considerate fiind în interdependența lor europeană. Marile codificări nu pot fi înțelese, fără apariția statului modern, ca formă politică fundamentală a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
interese; • reacția negativă a celor afectați negativ de desfășurarea proiectului; • nepotrivirea culturală între obiectivele, activitățile proiectului și mediul în care se desfășoară, apărută ca urmare a necunoașterii valorilor, cutumelor locului respectiv; • dispariția problemei pentru care a fost creat proiectul inițial; • factorii naturali (dezastre naturale, războaie). Riscul în domeniul proiectelor este inevitabil. Aplicarea fiecărui proiect se bazează pe consumuri certe de resurse și pe estimări viitoare, incerte nesigure, referitoare la politici economice, fiscale, sociale, ecologice, fapt care face ca decidentul să se
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
mari de factor rar și scump. Cu alte cuvinte, performanța economică este privită de neoclasici prin contribuția adusă de fiecare factor de producție. „Fiecare regiune - notează B. Ohlin - este motivată să producă bunuri care cer o proporție mai mare din factorii relativ abundenți în acele locuri; pe de altă parte, ea este mai puțin potrivită să producă bunuri care cer o proporție mai mare din factorii existenți în cantități mai mici în respectiva regiune sau din factori de care aceasta nu
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
2010 International Institute for Management Development, World Competitiveness Yearbook 2010 Planul Național de Dezvoltare 2007-2013, Creșterea competitivității economice și dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere, București Report of the Select Committee of the House of Lords on Overseas Trade, 1985 Factorii determinanți ai competitivității economice 268 UNCTAD, World Investment Report 2004. The Shift Towards Services, New York and Geneva World Economic Forum, The Global Competitiveness Report, 2008-2009 World Economic Forum, The Global Competitiveness Report, 2010-2011
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
se constituie într-o variabilă explicativă a comportamentului consumatorului și că se pot identifica o serie de legături între tipul de personalitate și preferințele pentru consumul anumitor produse, servicii sau mărci, și stilul de cumpărare (planificat, impulsiv etc.). Capitolul 8 Factorii personali 8.1. Vârsta 8.2. Sexul 8.3. Ocupația 8.4. Stilul de viață Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • înțelege rolul vârstei, diferenței de gen, ocupației și stilului de viață în luarea deciziei de cumpărare și consum
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
este transpusă în viața cotidiană - oferă întreprinderilor posibilitatea de a se adresa unui anumit segment de piață bine definit, de a cunoaște nevoile consumatorului și de a le satisface într-un mod superior. Factorii exogeni ai comportamentului consumatorului Capitolul 9 Factorii culturali 9.1. Cultura și subcultura - precizări terminologice 9.2. Componentele culturii Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de cultură și subcultură; • determina componentele culturii; • înțelege rolul factorilor culturali în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
al familiei. În concluzie, familia este<footnote Elizabeth Hill, Terry O’Sullivan, op. cit., p. 58. footnote> „unul dintre cele mai importante grupuri primare care influențează comportamentul consumatorului, fiind cel cu care majoritatea oamenilor are cea mai îndelungată interacțiune.” Capitolul 11 Factorii economici 11.1. Venitul personal 11.2. Prețurile bunurilor economice 11.3. Alți factori economici Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de venit personal și preț; • cunoaște structura veniturilor; • înțelege rolul factorilor economici în procesul de modelare
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
se constituie într-o variabilă explicativă a comportamentului consumatorului și că se pot identifica o serie de legături între tipul de personalitate și preferințele pentru consumul anumitor produse, servicii sau mărci, și stilul de cumpărare (planificat, impulsiv etc.). Capitolul 8 Factorii personali 8.1. Vârsta 8.2. Sexul 8.3. Ocupația 8.4. Stilul de viață Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • înțelege rolul vârstei, diferenței de gen, ocupației și stilului de viață în luarea deciziei de cumpărare și consum
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
este transpusă în viața cotidiană - oferă întreprinderilor posibilitatea de a se adresa unui anumit segment de piață bine definit, de a cunoaște nevoile consumatorului și de a le satisface într-un mod superior. Factorii exogeni ai comportamentului consumatorului Capitolul 9 Factorii culturali 9.1. Cultura și subcultura - precizări terminologice 9.2. Componentele culturii Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de cultură și subcultură; • determina componentele culturii; • înțelege rolul factorilor culturali în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
al familiei. În concluzie, familia este<footnote Elizabeth Hill, Terry O’Sullivan, op. cit., p. 58. footnote> „unul dintre cele mai importante grupuri primare care influențează comportamentul consumatorului, fiind cel cu care majoritatea oamenilor are cea mai îndelungată interacțiune.” Capitolul 11 Factorii economici 11.1. Venitul personal 11.2. Prețurile bunurilor economice 11.3. Alți factori economici Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de venit personal și preț; • cunoaște structura veniturilor; • înțelege rolul factorilor economici în procesul de modelare
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Capitalei României și a municipiilor de rangul I, unitățile administrativ-teritoriale de bază din aceste zone se pot asocia într-un parteneriat voluntar în scopul înființării de zone metropolitane aferente spațiului urban. Asocierea contribuie la întărirea complementarităților între aceste unități și factorii de decizie interesați în dezvoltarea teritoriului. Zonele metropolitane funcționează ca entități independente fără personalitate juridică. Zonele metropolitane pot funcționa pe un perimetru independent de limitele unităților administrativ teritoriale, stabilit de comun acord de autoritățile administrației publice locale. Asociația zonei metropolitane
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]