786 matches
-
universalistă (pentru o alocare dată, toți indivizii, indiferent de personalitate și de mediu, tind să aibă aceleași sentimente față de o valoare sau alta); ă fie În sfera relativistă (contextul fiind determinant, adevărul, frumosul sau binele nu constituie decât simple referințe factuale și țin de „arbitrarul cultural”). Oricare ar fi proporția lor de adevăr (nu putem nega nici variabilitatea normelor, și nici exigența unei anumite proporționalități Între retribuții și contribuții), aceste construcții stârnesc obiecții, pentru că se bazează pe o viziune naturalistă sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
până la urmă În conformitate cu structura statal-națională clasică dacă s-ar dovedi profitabil pentru câteva națiuni rămase enorme și singuratice (Statele Unite, China, Rusia, Japonia, India). Dacă ne gândim la națiune În acest context mondial, suntem obligați să examinăm marile tendințe ideologice și factuale care se completează și se opun la acest nivel (Delannoi și Taguieff, coordonatori, 2001). Opoziția dintre universal și particular, dintre holism (În dublul său sens comunitar și globalist) și individualism a produs, prin Încrucișare și hibridare, două mari curente ideologice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
contextualizate de „tradiția” cunoașterii disponibile, de interacțiunile și negocierile simbolice ale actorilor implicați. Tocmai în această contextualizare se produc efecte intenționate, dar și neintenționate, care, prin agregare, relevă realitatea socială a vieții. Tradiționalul și modernul nu mai apar ca stări factuale, admise ca date și de la sine înțelese, ca rezultate inevitabile ale unei impuneri exterioare sau ale unei „fatalități naturale”, ci ca produse ale unei vieți relaționale și ale unei judecăți de valoare pe care actorii sociali o pot adopta pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și că tocmai structura socială și relațiile de putere pe care se bazează trebuie ameliorate și schimbate. Ordinea socială corporatistă actuală se confruntă astfel cu acea cerință de schimbare fundamentală ce corespunde principiului constitutiv fundamental al modernității privitor la egalitatea factuală de gen, și nu doar la o egalitate formală. 4.4. Șanse și constrângeri pentru noi opțiuni Există două surse de întunecare a orizonturilor de schimbare a ordinii sociale a relațiilor de gen: o sursă expresivă, ce se constituie în
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o recomandare privind autorizarea/acreditarea/neacreditarea în cazul procesului de autorizare provizorie, respectiv acreditare sau privind acordarea încrederii/neîncrederii în cazul evaluării periodice în vederea reacreditării, respectiv al intrării în lichidare a școlii doctorale. Recomandările vor fi justificate prin prisma datelor factuale observate în timpul vizitei, precum și a celor rezultate din analiza documentelor puse la dispoziție de către instituția solicitantă. Raportul de evaluare va fi semnat numai de către membrii comisiei de evaluare externă. Acordarea încrederii în vederea reacreditării se poate face numai pentru programele din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241360_a_242689]
-
însuși, nu fără un dram de ironie. Divergențele de opinie sunt mai numeroase decât potrivelile. Scholem îi reproșează Hannei că nu-i iubește pe evrei. ”Nu-i iubesc și nu cred în ei, răspunde Hannah. Aparțin în mod natural și factual poporului evreu”. Scholem nu e de acord nici cu „banalitatea răului”, cunoscuta teză a Hannei, nici cu analiza procesului lui Eichmann, care ar răpi shoah-ului caracterul unic. Când Hannah critică sionismul, Scholem își iese din fire: „Consider textul dv. o
Corepondența dintre Arendt și Scholem () [Corola-journal/Journalistic/4063_a_5388]
-
valoarea de adevăr a unei afirmații, obiect ivitatea sa sau raportul ,,cauză-efect" ”dintre cele două afirmaț ii. Itemul solicită celui examinat să asocieze unui enunț dat, una dintre componentele următoarelor grupuri alternative: adevărat - fals, corect - greșit, danu, acord - dezacord, enunț factual - enunț de opinie. Domenii de utilizare: pot fi fo losiți pentru a evalua raportul dintre un obiect și una din dualitățile de mai sus; obiectul cunoașterii pot fi termeni, date factuale, proprietăți, princip ii. Reguli de proiectare: limbajul să fie
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
alternative: adevărat - fals, corect - greșit, danu, acord - dezacord, enunț factual - enunț de opinie. Domenii de utilizare: pot fi fo losiți pentru a evalua raportul dintre un obiect și una din dualitățile de mai sus; obiectul cunoașterii pot fi termeni, date factuale, proprietăți, princip ii. Reguli de proiectare: limbajul să fie adecvat nivelulu i de vârstă a celor evaluați; se folosesc pe cât posibil propoziții afirmative în formularea sarcinii; instrucțiunile priv ind modul în care va fi selectat răspunsul vor fi foarte clare
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
mari genuri tradiționale: acum, documentarul mușcă din ficțiune și chiar din animație, iar ficțiunea se hrănește din documentar, dar și cu imagini de sinteză. Noi noțiuni, apărute în mod firesc, încearcă să surprindă unele dintre schimbările produse în acest domeniu: factual film, creative documentary, docudrama, docusoap , docufiction, compilation film, making of ș.a. Denumirea de film documentar a devenit astfel, într-o anumită măsură, imprecisă, dar continuăm să o folosim frecvent, probabil din obișnuință. Sau poate pentru că, o altă formulă, cea de
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
să fac filme de un anumit gen, ci am putut să lucrez în propriul meu stil. Cum definiți termenul de film de autor? Filmul de autor reprezintă viziunea personală a regizorului asupra unui eveniment, se ocupă mai puțin de latura factuală a lucrurilor. De exemplu, dacă se face un film de 90 de minute despre Sulina, ar trebui să se înceapă din trecut, de la prima atestare documentară a localității, apoi să se urmărească istoria ei și să se arate cum s-
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
un film numai pentru piața românească și te întrebi dacă piața românească este suficientă. Dar ea nu este. Noțiunile de film documentar și de film de nonficțiune sunt sinonime sau există o diferență între ele? Se mai spune acum program factual, care poate să includă și alte tipuri de programe de televiziune, la limita reality show-urilor. Dar între nonficțiune și documentar nu cred că există o diferență. Sunt o grămadă de programe de televiziune, cu oameni adevărați, care îndeplinesc condițiile
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
mod absolut și exclusiv) exclusiv (în mod exclusiv și direct) exclusiv (în mod exclusiv și izolat) exclusiv (în mod exclusiv și perpetuu) exemplar exhaustiv experimental explicit explicit (în mod explicit și voit) expres expres (în mod expres sau tacit) extrem factual fals fatal fericit ferm fermecător (în mod captivant și fermecător) filosofic (în mod filozofic și nu confesional) firesc fizic fizic (în mod real, fizic) fiziologic flagrant flexibil (în mod flexibil și continuu) formal fortuit forțat fragmentar fraudulos frecvent full frame
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
unui obiect. Astfel, dreptului Îi corespunde, pe de o parte datoria, iar, pe de altă parte, lucrul exterior. Aceasta este definiția nominală a dreptului real, iar cel dintâi posesor al unui lucru este indicat mereu de acest drept real. Definiția factuală implică dreptul de Întrebuințare privată a lucrului, Însă stipulează condiția ca posesiunea să fie În comun cu a celorlalți. „Ădreptul asupra unui lucru este un drept al Întrebuințării sale private, iar posesiunea mea (originară sau ulterioară) este În comun cu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
brusc noapte, așa că stau Întins În patul meu, În dormitorul ostășesc, privind tavanul Întunecos pe care băltește lumina șirului de becuri chioare și ascult zumzetul familiar. Mă uit În jur și poate chiar reușesc să fac conversație, pe teme neutre, factuale, legate de găurile din ciorapi și de bătăturile provocate de bocancii noi, dar nu Îmi e clar cu cine vorbesc. În spălător, mă spăl pe dinți, apoi pe față - deși o simt fierbinte, incendiată, e palidă. E o față de ticălos
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
firească, de la sine înțeleasă, indispensabilă. El vede în discursul mitizant un sistem inductiv: acolo unde nu poate fi decât o echivalență, credincioșii descoperă o cauzalitate 50. Semnificația unui obiect este luată drept obiectul însuși, mitul fiind citit ca un sistem factual și nu metaforic 51. Rezultă similitudinea dintre real și ideal, dintre existență și interpretarea ei, atât în reprezentări cât și în practică 52. Imaginea înlocuiește lucrul, este lucrul însuși, acționează ca și el53. E o indistincție specifică gândirii mitice care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
verificabil și interesant) sunt necesare, dar nu suficiente. Indiferent de selecția pe care o practicăm (felul în care lăsăm să funcționeze legea proximității), discursul informației nu face altceva decât să transmită cunoștințe despre lume, descriind-o în trei maniere diferite: Factual. Orice tip de percepție și de descriere se înscrie într-un enunț informativ, care poate fi prezentat într-o formă discursivă a definiției (manuale tehnice, articole cu caracter științific) sau a indicațiilor factuale, cum ar fi ora, locul, timpul, direcția
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
lume, descriind-o în trei maniere diferite: Factual. Orice tip de percepție și de descriere se înscrie într-un enunț informativ, care poate fi prezentat într-o formă discursivă a definiției (manuale tehnice, articole cu caracter științific) sau a indicațiilor factuale, cum ar fi ora, locul, timpul, direcția (paginile utilitare ale ziarelor, care oferă locuri de muncă, programe culturale, sugestii imobiliare etc.). Evenimențial. Este vorba de acele fapte care modifică starea firească a lumii. Observând direct sau imaginând (prin intermediul unei reconstituiri
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a coborî la origini. Această tehnică este mai ales justificată în cazul evenimentelor ale căror consecințe sunt mai importante decât derularea în sine a faptelor: moartea unei personalități politice, de pildă. În acest caz, articolul se termină cu o revenire factuală la ultimele evenimente cunoscute. Planul piramidei inversate. Este cel mai folosit în depeșele de agenție. Constă în a prezenta elementele de informație în ordinea descrescătoare a importanței lor, în așa fel încât ultimul paragraf - prin eliminare sau înlocuire - să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
esența știrii. Ceva mai clară și mai abordabilă ni se pare taxonomia propusă de Didier Husson și Olivier Robert (1991, pp. 79-83). Fără să ne ofere exemple și alte precizări, cei doi teoreticieni francezi disting două mari tipuri de plan: factual (cronologic, cronologie inversă, retrospectiv) și de comentariu (dialectic și demonstrativ). Alegerea unui plan anume ține de subiect și de experiență. Oricare ar fi ea, construcția textului trebuie să fie dinamică și necomplicată, să slujească eficient coerența textului (a demersului jurnalistic
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mai bine să-i spunem text de sinteză.” (De Broucker, 1995, p. 87) Se întâmplă câteodată ca între chapeau și articol să existe o aparentă nepotrivire de ton și abordare. Să nu ne scandalizăm. Le Monde obișnuiește să publice chapeau-uri factuale pentru texte de comentariu. Nu este greșit. Dimpotrivă, această abatere de la normă constituie o marcă stilistică suplimentară a ziarului. Acroșul Dinamica presei a impus o nouă variantă a chapeau-ului. În cazul în care este mutat pe prima pagină în chenar
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în fel și chip. Spre exemplu, Henry Montant vorbește despre: 1. Interviul-declarație. 2. Povestirea. 3. Explicația. 4. Documentarea. 5. Indignarea (micro-trottoir). 6. Interviul imaginar. 7. Portretul. La rândul său, Curtis D. MacDougall (1982, p. 31) simplifică lucrurile, identificând: 1. Interviul factual. 2. Interviul de opinie. 3. Interviul de personalitate. (6) În linii mari, interviurile nu se deosebesc prea mult între ele. Eventualele clasificări sunt strâns legate de amploarea convorbirii, de tematică și de unghiul de atac (ce urmărești să obții în
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ancheta susține o „poetică” a cauzei. Reportajul se centrează pe întrebarea: cine? și pe actorii evenimentului, în timp ce ancheta revine insistent la provocatoarea întrebare: de ce?. Fără a neglija contextul (unde?, când?, cum?), o bună anchetă trebuie să demonteze mecanisme și aparențe factuale, ajungând la informații deseori ascunse, greu accesibile. Nu e ușor. Primejdiile sunt nenumărate. Cea mai simplă dintre ele o reprezintă militantismul, tonul părtinitor și nu tocmai dezinteresat, moralizarea sau dilatarea nepermisă a efectului. Urmează apoi excesul de informație (a se
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Continuarea (running). Acoperă cronologic evenimentul care se află în curs de desfășurare. Se deosebește de urmare (follow-up) prin faptul că nu reia nimic din textul anterior. Clarificarea. Text menit să clarifice, să precizeze semnificațiile unui text anterior, care, deși corect factual, îl poate duce pe cititor la interpretări greșite. Documentarul expres. Completarea știrii cu date de context: date istorice, biografice etc. Ecourile. Material suplimentar facultativ, cuprinzând elemente legate de interesul provocat de eveniment. Dacă aceste elemente sunt importante, ele vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
grupurilor este considerabilă); - întrebările „depersonalizate”: sunt cele care își dovedesc utilitatea în momentele critice ale discuției grupului; fenomenul de depersonalizare/obiectivare a întrebărilor poate facilita accesul la teme care în mod normal ar conduce la o escaladare a conflictului; - întrebările factuale: sunt cele care presupun răspunsuri de acest tip și nu opinii ale participanților la focus-group; ele sunt foarte importante în focus-group-ul didactic deoarece, în cazul nostru, avem de-a face cu incidența unor informații verificate, obiectivate prin conținutul manualelor școlare
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
În dosarul I.C. erau înregistrate patru astfel de fișe datând din ani diferiți. Cronologic, cea mai veche este datată 19.01.1951. Din punctul de vedere al investigatorului social, fișa de personal reprezintă un chestionar de tip administrativ, cu întrebări factuale. Analizând structura chestionarului (fișa de personal), ne putem face o imagine despre climatul social al momentului punerii lui în circulație, putem aproxima fără abateri nepermise scara de valori în funcție de care se hotăra încadrarea, menținerea în funcție, promovarea sau excluderea din
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]