235 matches
-
compozitori au mai intreprins încercări fructuoase în acest gen: Orchestra, așa cum se regăsește ea la sfârșitul tranziției către clasicism, este formată din instrumente cu coarde și arcuș (vioară, violă, violoncel, eventual contrabas sau un echivalent), suflători de lemn (flaut, oboi, fagot), corni și timpane. Începând cu ultimele simfonii de J. Haydn, în orchestră sunt cerute trompete și clarinet (care nu este utilizat într-un număr mare de simfonii de W.A. Mozart). Sub influența operei lirice, se adaugă mai târziu cornul
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
de coarde și cvintet de suflători"; "Muzică de concert"; poemul simfonic "Sarmizegetusa";Serenada pentru Corn și orchestră, șase, cantate (printre care 'Imn Patriei', ' Cântată de Crăciun, Cântată de Anul Nou, 'Cântată' 'lirica', 'Cântată' 'rustica); Concerte pentru diferite instrumente (vioară, flaut, fagot, flaut); trei cvartete de coarde; suite de dansuri (jocuri) populare din diferite zone ale țării (Maramureș, Bihor, Banat, Crișana, Transilvania, Brașov); 12 Marșuri pentru fanfara, ulterior orchestrate pentru orchestră simfonica; muzică corala (Cântece din Năsăud, "Floarea soarelui" - 12 Coruri pe
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
2005); Cântată de Crăciun ÎI, pentru cor mixt și orchestră (august, 2005); Divertisment în stil clasic, pentru orchestră (noiembrie, 2005); Concert pentru orchestră de coarde (noiembrie, 2005); Cvartet de coarde nr.3 (noiembrie, 2005); Cvartet pentru flaut, oboi, clarinet și fagot (noiembrie, 2005); "Badea-i cu două drăguțe", coruri mixte (decembrie, 2005); Simfonia a VII-a (16 ianuarie, 2006); Dansuri din ținutul Aradului, pentru orchestră (1 ianuarie, 2006); 12 Marșuri de concert, pentru orchestră (februarie, 2006); Dansuri românești din zona Brașovului
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
Concertino pentru vioară și orchestră (noiembrie, 2006); Cântece populare pentru voce și orchestră (noiembrie, 2006); Jocuri din Bihor III, pentru orchestră (noiembrie, 2006); Concert pentru flaut și orchestră (decembrie, 2006); Lieduri pe versuri de Monica Pillat (decembrie, 2006); Concert pt. fagot și orchestră (27 decembrie, 2006); Concert pentru oboi și orchestră (6 februarie, 2007); Rapsodie pentru corn și orchestră (aprilie, 2007); Dansuri din Transilvania ÎI, pentru orchestră (aprilie, 2007); Fantezie pentru pian și orchestră (mai, 2007); Dansuri din Transilvania III, pentru
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
la începutul secțiunii de recapitulare se întoarce "fortissimo" în re-major, mai degrabă decât deschiderea în re minor. Introducerea angajează, de asemenea, utilizarea de mediant a relației tonice care denaturează continuarea tastei tonice până când aceasta este în final cântată de un fagot în cel mai mic posibil registru. Scherzo: Molto vivace - Presto. Durata ap. 12 min. A doua parte este un scherzo și trio în re minor. Uneori, în timpul piesei, ritmul este pesimist la fiecare trei timpi. Un model asemănător acestui scherzo
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
cele 12 salturi sau mai multe), salturile de acest fel sunt foarte dificil de efectuat pe instrumente de alamă și pot fi executate în mod constant și fără cusur numai de muzicieni extrem de competenți. Indicația lui Beethoven ca al doilea fagot ar trebui să dubleze bazele măsurilor 115-164 de la final nu a fost inclusă în părțile Breitkopf, deși acesta a fost inclusă în punctajul maxim. Printre criticii de muzică, simfonia a 9-a este considerată cea mai mare capodoperă muzicală a
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
chitară solo SUITA a IV-a pentru chitară solo,tipărită de Editură Premier-Ploiești 2005,Ploiești SUITA pentru PIAN op.1,1959 SUITA PENTRU PIAN op.2,1959 DOUĂ CÂNTECE pentru bariton și pian op.19,anul1993 Trei piese românești pentru fagot și pian,op,21,1993 BAGATELE pentru pian,op.4.,1962 DOUĂ PIESE pentru oboi și pian ,1993 SUITA aII-a pentru Orchestră simfonica,(teme din opereta “Toamnă se numără ..bobocii...!”de Florin Comișel și )revizuită,2008. TORNADO pentru chitară
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
lemn prin formă să conica. Oboiul este prevăzut cu un sistem complex de clape pentru acoperirea cromatică a întinderii sale. Ambușura cu ancie dublă îl aduce printre cei mai dificili suflători (instrumente de suflat) de lemn din orchestră simfonica (alături de fagot și contrafagot). Construcția conica îi acordă un sunet mai puternic amplificat decât în cazul altor suflători de lemn; totuși, un bun control asupra ambușurii poate remedia acest inconvenient. Oboiul se folosește ca instrument care dă tonul în orchestră simfonica, toate
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]
-
pentru instrumente de suflat din lemn, oboiul joacă un rol important în Cvintete și în Octete. O formă cunoscută este Trio pentru instrumente de suflat (3 oboiuri și un corn englez) sau Trioul Trio d'Anches cu oboi, clarinet și fagot. Alte piese importante în diferite combinații se găsesc în compozițiile compozitorilor Francis Poulenc, Heitor Villa-Lobos, Bohuslav Martinu și André Jolivet. Cvartetul pentru oboi și instrumente cu corzi, KV. 370 de Mozart este cel mai faimos din muzică de cameră. În afara
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]
-
15 ani mai târziu. Prima interpretare a versiunii revizuite a avut loc la Moscova pe 1 decembrie 1883, sub bagheta lui Max Erdmannsdörfer. Simfonia este compusă pentru piculină, două flauturi, două oboaie, două clarinete (în la și si bemol), doi fagoți, patru corni (în mi bemol și fa), două trompete (în do și re), trei tromboane, tubă, timpane, cinele, tobă bas și coarde.
Simfonia nr. 1 (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/323988_a_325317]
-
pe lângă grupul instrumentelor cu coarde el le folosește și pe cele de suflat cu rol solistic. În Concertul nr. 5 în Re major flautul, împreună cu vioara, alcătuiesc grupul solistic. Concertino-ul primului concert conține și el instrumente de suflat: oboi, fagot, corn. Fundamentul armonic este realizat de un bas și cu "basso continuo". Și în Concertul nr. 6, scris fără violine, diferențierea dintre "concertino" și "ripieni" este foarte puțin conturată. În creația sa, orchestra capătă o expresivitate proprie. Atât în Concertele
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
cu coarde și arcuș (familia viorii) și un instrument de "basso continuo" (de obicei un clavecin). O orchestră din Dresda avea în 1731: 8 viori I, 7 viori II, 4 viole, 3 violoncele, 3 contrabași, 2 flaute, 5 oboaie, 5 fagoți, 2 corni, trompete (în număr variabil) și 2 clavecine (din care unul pentru basul continuu). O orchestră din perioada barocului muzical număra circa 20-25 de instrumentiști. În ansamblul lui Jean-Baptiste LULLY erau 40 de instrumentiști. Spre sfârșitul secolului XVIII (perioada
Orchestră () [Corola-website/Science/315499_a_316828]
-
poate scăpa cititorului nota de molipsitor umanism cordial pe care o îmbracă la el totdeauna ideea. Nobilă, lucidă și visătoare, tema atât de frumos timbrată, dar reținută a flautului se împletește cu intervențiile grave, uneori nesupravegheate canonic, ale oboiului sau fagotului (Grigore), ca să fie re-expusă și dezvoltată amplu, pe fondul celorlalte instrumente de acompaniament, în tonul suav de „la” al primo-clarinetului, dominant pe final (Andrei). Fără a-mi fi teamă că greșesc, voi semnala cititorului în remarcabilul roman Veneticii al lui
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
din fire". Woland (Воланд) (o întruchipare a Diavolului) Behemot (Бегемот, un Motan Incaltat subversiv, numele referindu-se in acelasi timp la monstrul biblic si la rusescul pentru hipopotam ) a mischievous, gun-happy, fast-talking black cat Koroviev (Фагот, al cărui nume înseamnă fagot) un "fost dirijor de cor bisericesc" cu rol de valet, Azazello, (Азазелло, cu trimitere la Azazel) este descris ca "un ins mic, dar neobișnuit de lat în umeri, cu gambetă pe cap și cu un colț care, ieșindu-i din
Maestrul și Margareta () [Corola-website/Science/320625_a_321954]
-
de Cristian Stănoiu (proiecții video mixate în timp real). De-a lungul timpului au făcut parte din formație: Oana Ropotan, Raluca Slave (vioară); Sorin Neacșu, Augustin Creznaru, Alex Hanganu, Gabriel Toma, Argin Marchiș (flaut); Valentin Turcu, Bogdan Tanislav, Marius Neag (fagot). Proiectul „Isvor (Dimitrie Cantemir: Cartea științei muzicii și Muzica tradițională românească)” face o paralelă între compoziții ce-i aparțin lui Dimitrie Cantemir și creații tradiționale românești ale vremii. „Isvor” reprezintă viziunea Imago Mundi asupra muzicii vechi și tradiționale românești, un
Imago Mundi () [Corola-website/Science/325493_a_326822]
-
Ștefănescu (mandol, chitară, ukulele), Daniel Ivașcu - percuție (darbuka, bongos, shakers, rainstick). Primul proiect „Imago Mundi”, „Musica Viva” este și primul album al formației. Proiectul propune muzica veche interpretată într-o manieră originală, prin alăturarea instrumentelor culte moderne (flaut, vioară, oboi, fagot) celor tradiționale de percuție (djembe, darbuka, tamburină). În viziunea formației, piesele pornesc de la interpretarea fidelă a muzicii curților europene, ajungând până la improvizații libere pe teme populare medievale. Componența formației din acea perioadă era Augustin Creznaru (flaut, flauto dolce, chitară), Oana
Imago Mundi () [Corola-website/Science/325493_a_326822]
-
viziunea formației, piesele pornesc de la interpretarea fidelă a muzicii curților europene, ajungând până la improvizații libere pe teme populare medievale. Componența formației din acea perioadă era Augustin Creznaru (flaut, flauto dolce, chitară), Oana Mariș (oboi), Oana Ropotan (vioară, violă), Marius Neag (fagot), Daniel Ivașcu (percuție).
Imago Mundi () [Corola-website/Science/325493_a_326822]
-
Korngold a compus Concertul pentru vioară în Re major, Op. 35 în 1945. Lucrarea este scrisă pentru orchestră foarte mare. În afară de vioară solo, concertul necesită două flauturi (plus piculină), două oboaie (plus corn englez), două clarinete, un clarinet bas, doi fagoți (plus un contrafagot), patru corni, două trompete, trombon, harpă, coarde plus percuție care cuprinde timpan, tobă bas, cinele, gong, clopote tubulare, glockenspiel, vibrafon, xilofon și celestă. Ca și majoritatea concertelor, lucrarea este structurată în trei părți: O interpretare tipică a
Concertul pentru vioară (Korngold) () [Corola-website/Science/326583_a_327912]
-
Concertul pentru vioară nr. 1 (prin urmare, concertul în Mi minor mai este cunoscut și sub numele de Concertul pentru vioară nr. 2). Concertul este scris pentru vioară solo și orchestră clasică standard: două flauturi, două oboaie, două clarinete, doi fagoți, doi corni, două trompete, timpane și coarde. După ce a fost numit dirijor șef al Orchestrei Gewandhaus din Leipzig în 1835, Mendelssohn l-a numit maestru de concert al orchestrei pe prietenul său din copilărie, Ferdinand David. Originile concertului se găsesc
Concertul pentru vioară (Mendelssohn) () [Corola-website/Science/326599_a_327928]
-
știe cu precizie dacă lui Ceaikovski îi plăcea sau nu titlul, cert este că editorul a ales să îl păstreze iar titlul a rămas. Simfonia este scrisă pentru trei flauturi (al treilea dublat de piculină), două oboaie, două clarinete, doi fagoți, patru corni, două trompete, trei tromboni, tubă, timpane, tobă bas, talgere, gong și coarde. Uneori, fagotul de la începutul primei părți este înlocuit cu clarinet bas.
Simfonia nr. 6 (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/326605_a_327934]
-
ales să îl păstreze iar titlul a rămas. Simfonia este scrisă pentru trei flauturi (al treilea dublat de piculină), două oboaie, două clarinete, doi fagoți, patru corni, două trompete, trei tromboni, tubă, timpane, tobă bas, talgere, gong și coarde. Uneori, fagotul de la începutul primei părți este înlocuit cu clarinet bas.
Simfonia nr. 6 (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/326605_a_327934]
-
solo. Durată: ca. 5'. Distribuitor: Music Finland, Finland "INTRADA" pentru oboi solo. "INTRADA II" pentru clarinet bas solo. Durată: ca. 5'. Distribuitor: Music Finland, Finland "TWO FUGITIVE IMAGES" op. 20 pentru oboi, oboe d'amore, corn englez, oboe bas și fagot. "TWO FUGITIVE IMAGES" op. 20b pentru flaut, oboi, clarinet, fagot și corn. Durată: ca13'. Distribuitor: Music Finland, Finland "ECHOES" op. 21 pentru orchestră de coarde (54331). Durată: ca. 12'. Distribuitor: Music Finland, Finland "CHANT AU SOLEIL" op. 22 pentru vioară
Teodor Nicolau () [Corola-website/Science/325845_a_327174]
-
oboi solo. "INTRADA II" pentru clarinet bas solo. Durată: ca. 5'. Distribuitor: Music Finland, Finland "TWO FUGITIVE IMAGES" op. 20 pentru oboi, oboe d'amore, corn englez, oboe bas și fagot. "TWO FUGITIVE IMAGES" op. 20b pentru flaut, oboi, clarinet, fagot și corn. Durată: ca13'. Distribuitor: Music Finland, Finland "ECHOES" op. 21 pentru orchestră de coarde (54331). Durată: ca. 12'. Distribuitor: Music Finland, Finland "CHANT AU SOLEIL" op. 22 pentru vioară solo. Durată: ca. 7'. Distribuitor: Music Finland, Finland "ECHOES II
Teodor Nicolau () [Corola-website/Science/325845_a_327174]
-
Concertul pentru pian nr. 1, "nu este una dintre cele mai bune lucrări ale mele". Versiunea ce a avut premiera în 1795 este cea care este interpretată și înregistrată astăzi. Lucrarea este orchestrată pentru pian solo, flaut, două oboaie, doi fagoți, doi corni și coarde. Concertul este structurat în trei părți: Prima parte este versiunea de concert a formei de sonată. Orchestra prezintă în introducere tema principală și tema subordonată. A doua introducere este în Fa major. Dezvoltarea variază în tonalități
Concertul pentru pian nr. 2 (Beethoven) () [Corola-website/Science/329847_a_331176]
-
în 1912. Un concert într-o singură parte, este cel mai scurt din cele cinci concerte pentru pian finalizate ale sale, având o durată de doar 15 minute. Concertul este orchestrat pentru piculină, 2 flauturi, 2 oboaie, 2 clarinete, 2 fagoți, contrafagot, 4 corni, 2 trompete, 3 tromboni, tubă, timpane, percuție și coarde. Concertul pentru fi divizat astfel: Prima și ultima secțiune au o legătură tematică între ele deorece concertul începe și se încheie cu aceeași temă în Re bemol major
Concertul pentru pian nr. 1 (Prokofiev) () [Corola-website/Science/329897_a_331226]