687 matches
-
din cântec, dragostea din cântec, îndemnarea din cântec, strigătul din cântec, „Tatăl nostru” din cântec...! Mai rar, și oare de ce chiar atât de rar, apare pe micul ecran Anton Achiței. Dar face spectacol atunci când cântă și acesta-i un spectacol de fală ancestrală, de carismă a țăranului moldovean, săritor la muncă pe rupte, la armă spre jertfă, la dragoste după verva gongului inimii, la petrecere în vârtej, între cer și pământ! Mai frumoase decât cântecele lui Anton Achiței nu sunt altele, nici
ANTON ACHIŢEI. NU-I GRĂDINĂ PENTRU CÂNTEC, MAI ÎNSORITĂ CA MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354047_a_355376]
-
Acasa > Stihuri > Semne > CE-I POEZIA? Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1364 din 25 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului E povara ideală ce-n suflet o duc poeții, pelerini pe calea vieții! Este a gândirii fală așternută pe hârtie, din dragostea de a scrie! E hrană spirituală pusă-n rugăciunea nopții și-n soarele dimineții! E a minții îndrăzneală scăldată-n raze de soare și-n speranța ce nu moare! E-n a timpului spirală, har
CE-I POEZIA? de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353125_a_354454]
-
-n păcate mă poartă, Muiată-n venin, în oțet sau în miere, Tu - limbă spurcată - mi-aduci numai rele... Bucată de carne - te bucuri în ceartă, Săgeată-otrăvită - a firii răsplată Și sabie crudă, cu tăișul în sfadă, Tu - limbă de fală - stai, dară, domoală! Cuvântul Scripturii azi, mintea-mi zidește, Ochi limpezi, în lacrimi, pe Domnul zărește... Salvat din ispite, ISUS mă-ntărește, Bucata de carne-n pocăință-mblânzește! Și limba-mi devine iar prieten în viață: Cântăm, lăudăm, dăm Domnului
ADOLESCENȚA, ALTFEL... de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352740_a_354069]
-
oricum, din stânga și din dreapta, se năruie în scrum. Nu încercați a crede Că deveniți stăpâni Misterelor ce scapă Ca șerpii printre mâini. Cuvintele-s ca norii, ca stelele căzând în miezul verii calde, redevenind pământ. Niciunul nu-i maestru, Iar fala n-are loc, Voi scrieți înainte, Cum arde jertfa-n foc. BORIS M. MARIAN Referință Bibliografică: Preclasice / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1181, Anul IV, 26 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile
PRECLASICE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353584_a_354913]
-
floricolă Un crin și o viorea În miresme s-au unit... Și ce credeți c-a ieșit? Unii zic că, o... băsea.* *inv., de la uzualul Băse (Băsescu). Unui fruntaș PNL-ist, scizionist Cum în viața personală Din divorț își făcu fală, Buf! omu’, cu capu-n zid, Și-o făcu și la... partid. Referință Bibliografică: D-ALE... USL-ULUI (EPIGRAME) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1187, Anul IV, 01 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea
D-ALE... USL-ULUI (EPIGRAME) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354123_a_355452]
-
binele dobândit, de a nu rămâne pasivi la distrugerea unui popor, oricât de mic ar fi el din punct de vedere numeric, de dragul intereselor meschine, a poftei expansioniste. Nu pot uita interesantul roman al scriitorului polonez Jaroslaw Iwaszkiewicz Slavă și fală, citit cu zeci de ani în urmă, din care am reținut strigătul, ca o avertizare: „Omenirea a alunecat pe o pantă funestă!” Și când a fost întrebat ce înseamnă o pantă funestă și dacă se referă la aspectul moral, personajul
REVERSIBIL SAU IREVERSIBIL? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354130_a_355459]
-
a trebuit s-o comită ... Așa gândea scriitorul în perioada în care a trăit (1894-1980). Iată că acum „panta funestă” privește aspectul moral care se adaugă celui material. Ce-i mai rămâne omului? Care-i este slava, care-i este fala? Se repetă istoria lumii, nu se repetă? Nu se repetă și uneori se repetă! Este ireversibilă fiindcă vremurile sunt altele, dar uneori se repetă datorită oamenilor care uită relele trecutului și reacționează în același mod greșit, neținând cont de noile
REVERSIBIL SAU IREVERSIBIL? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354130_a_355459]
-
precizarea că de acolo se dirijează treburile interne ale țării, uneori defectuos, la ora strigoilor adică noaptea, timpul propice secretelor hoțești. După această vizită și o plimbare tihnită până în Piața Universității să la arate cele trei statui ale oamenilor de fală a țării iar, la coada lui Mihai Viteazul, să depună simbolic o piatră culeasă de pe drum cu precizarea „Sunt nemulțumit de conducerea actuală a țării care a uzurpat un drept constituțional. Bunul simț nu-mi permite să lapidez vinovatul deoarece
MONUMENTUL REZISTENŢEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354221_a_355550]
-
Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 2294 din 12 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Infinitul divin s-a revărsat în trupul Tău, din pântecul Mariei arătându-Te lumii. Învățător, Vindecător, Stăpân ai fost și-ai cucerit lumea cu iubire, fără de fală, cu modestie, cu incantație morală. De Marele Preot ai fost întrebat de ești Tu fiul celui binecuvântat. „Da, sunt!”, ai răspuns îndreptățit. Nu Te-au crezut și la moarte Te-au osândit. Te-ai lăsat crucificat după ce drumul vieții ni
HRISTOASE! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/347122_a_348451]
-
ieșeni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal pentru a-i asigura existența și siguranța, asemeni ca brâul din piele frumos ornamentat și cu franjuri multicolore purtat cu fală mai ales de către maramureșeni. Alături de tei străjuiau la siguranța lui și a statuii poetului, obeliscul cu cei patru lei măreți, culcați pe labele puternice, având coamele lor stufoase, ridicate, gata de a-și apăra poetul fără de seamă, de orice epigon
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
cum ai facut primii pași în acest domeniu? Mai întâi însă, cum a evoluat carieră ta profesională în țară? CGM. Activitatea mea în România a fost canalizata exclusiv către petrochimie, specialitate a chimiei organice, care era pe atunci înfloritoare, devenind fala țării. Am fost co-autor la primul brevet acordat în SUA unor români după cel de al II-ea Război Mondial. Puțin după aceea am mai obținut încă două brevete americane. Ca urmare, peste noapte am devenit consultant al Oficiului de Stat
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
cu bujori explodând în căldările țigăncilor. Cu lăcrimioare. Cu multe lalele în toate nuanțele, dar și împestrițate, precum ouăle roșii, fierte în foi de ceapă, într-un ciorap de nylon, cu frunze de pătrunjel sau rostopască, așa, ca să rămână modelul. Fala gospodinelor care s-au și grăbit, de Paștele Blajinilor să le așeze pios, în coșul de răchită, alături de cozonac, pască, sticle cu vin și fructe, acoperite cu un mileu brodat, alb, scrobit ca hârtia. Ofrandă celor plecați în ceea lume
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
vieți cântând iubirea Ei neștiind că tot iubind, au și uitat de timp, Iar timpul a trecut, deci, ce e fericirea? Și tu, regina mea, ce ești, vre-o zee din Olimp? Să cadă munții toți, aici, în fața mea Iar fala zeilor nimica să nu fie, De nu-mi pot ei aduce de pe cer o stea Și moartea pe pământ nu pot s-o intârzie. Cuprins de amintiri și dorul de a fi Din ce în ce mai mult cu tine, Am și uitat ce
DIN AMINTIRI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358374_a_359703]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > NU EZIGSTĂ MOȘ CLĂCIUN... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 339 din 05 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ascultați la ce vă spun... Cheal și voi ai mâli, de școală, Eu volbesc fala gleșeală, Nu ezigstă Moș Clăciun. Au venit și pe la noi. Doal așa... că obicei, Fiindcă suntem mititei. (Am zis “au”, ca elau doi.) Când în blațe m-a ținut Ca să-mi facă buculie, M-am uitat pe șu’ bălbie Și
NU EZIGSTĂ MOŞ CLĂCIUN... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357989_a_359318]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > SONETUL COPACULUI SEMEȚ Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2061 din 22 august 2016 Toate Articolele Autorului Când soarele răsare și primăvara vine Cresc muguri și vlăstare pe pieptul său bătrân; Cu fală se trudește spre cer, spre înălțime Și capul îl ridică în semn că e stăpân Peste natura-întreagă, ce-n față îi apare La scară mult redusă, aproape un nimic, Și ar vrea să tot crească, s-ajungă pân’ la soare
SONETUL COPACULUI SEMEŢ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/358935_a_360264]
-
de Crăciun în ora de limbă franceză”- CD cu lucrările simpozionului „Crăciunul în context european”, Lugoj, 2008 , "„L'Internet en classe de FLE” - CD "„Le document de type „Temoignage” en classe de FLE "„Larticle de presse ecrite en classe de fle”- "„Sur le pont d'Avignon”- fiche d'exploitation pedagogique - revista „Florile gândului”, dec. 2008, "„Projet didactique”- revista „Actori pe scena educației” , nr.23, 2008, "„Faits de culture et civilisation françaises " travers le texte litteraire”- revista „Congruențe”, Simian, 2008, "„Suntem înfrățiți
TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAŢILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358898_a_360227]
-
lui Cristos care a luat asupra Sa totul pentru mântuirea noastră și s-a dat la moarte pentru toți: “Milenii de foc am trăit într-o viață - / Și tot ce-am ales n-are-n lume folos - / Că nu despre aur ori fală învață - / Ci despre Păstorul Iubirii, Hristos - // Și tot Universul am mers - era piață - / Și tot se vindea, o, atât de frumos! / Și toți se luptau pentru propria lor viață - / Dar viața-și dădea, pentru toți, doar Hristos - // Și timpuri și
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
va da. ( Olaculul îi întinde pocalul plin. Decebal trece pocalul lui Duras. Ești cel mai bătrân în sfat, Înțeleptul țării, credință ne-ai dat, Neobosit și viteaz în bătălii ai fost Ai luptat pentru țară, ai luptat cu rost. Iată fala și răsplata viteazului dac. Dar ce păcat, vitejii noștri în țărână zac! Pentru întâia oară, un dac săvârșita o trădare În Dacia, și sufletul mă doare. Pedepsit e poporul. Ooo ... Fiica mea! Plătim cu toții vina ta! DURAS Din văgăuni, din
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
ai Daciei.Mai în față, șes întins acoperit cu corturi care adăpostesc armia romană. În fața cortului împărătesc traian stă de vorbă cu Licinius, Longinus și alte căpetenii ale castei.). Scena 1. TRAIAN După cum vezi Licinius, podul îl trecem cu mare fală, Dar ... am în suflet o îndoială Pe care mi-ai alungato acum, Fiindcă nu cunoșteam spre inima Daciei drum. E țară cu multe cotituri, mreje și oșteni șireți, Cu fete frumoase și vrăjitori isteți. Iubite Licinius mi-ai dat încredere
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
încredere și ostașilor mei Ai dat sprijinul tău, te fac eroul Romei! Să cadă miresme ca în vise, Semințe de grâu pe altare aprinse! ( I se dă dintre acestea aflate într-un vas anume de către un oștean.). Ne așteaptă cu fală Penații Fetele, nevestele și frații! Zei ai Romei mândre, purtați cu grija înaltei cetăți, Faceți să cadă sub spadă și scut vietăți, Brațul roman să se întindă până departe, Stăpânirea lui Jupiter, a lui Marte, dreptatea împarte! A voastră e
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
iubești, Așa îi stă bine unuio general roman victorios. LICINIUS E bună chibzuiala. Sunt bucuros Să îndeplinesc porunca împăratului maiestos! TRAIAN Ai Romei suntem, patroni și salvatori! Capitalei lumii să-i aducem vestitele comori. Să mergem oșteni, birunța ne așteaptă! Fala romană e plămădită din faptă, Din străbuna vitejie, ... din a noastră mândrie. Cu încredere să pășim pe podul lui Traian Spre ținta deplină din acest an! Licinius vei merge în frunte! Armia romană e un munte! ( Oastea începe să treacă
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
brăzdată tare de bătrânețe și jale”, de udatul nevestelor, obicei tradițional din comuna Hodac, „Lacrima și dorul greu/Mă-ntoarce în satul meu,/ Că e zi de sărbătoare a doua zi de Rusale./ La pod lângă apa mare/Udatul nevestelor,/Fala hodăcenilor/Îmbrăcați parcă din ladă/Toată valea vin ca să mi-i vadă./ Și dă drumul jocului/Bătrâneii satului./ Mi se rupe inima cât de fain știu a juca/De-a lungul și de-a bătuta.” (Dor de sat și de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
centre de putere care comandau să se distrugă reciproc. Astfel, populația civilă, fiind în mijlocul acestor bande de diversiune, organizate în așa fel încât să se elimine reciproc, nu reușea să se organizeze în spirit revoluționar, de conștiință, din pricina unor zvonuri fale, precum „apa și mâncare otrăvită”, electricitate tăiată, etc., astfel încât chiar și după câteva luni de la revolutiennimeni nu putea să creeze o stabilitate politică în țară. Acum, dacă ar începe o altă revoluție la nivel socila-planetar, aceasta ar putea fi un
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
să strivim niciodată Diamantul din casă de piatră. Doamne! Doamne, cum de poți ierta Crunte boli de minte grea Și sfruntat neadevăr, Vierme strecurat în măr? Cum nu crești tu, Doamne, iară Dintr-o Eva, o fecioara Preacurata pe vecie, Fala lumii-ntregi să fie? De ce șarpele viclean Are-n el așa alean Și limbaj muiat în miere, Iar în ochi așa putere? El, cu vorbele suave, Murdărește flori firave, Le scufundă -n zoaie caldă Unde Belzebut se scalda ... Doamne, dă-
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]
-
filosofie generală, la București, urmând în cadrul ei și un curs de doi ani de psihologie. De aceea opinez că întrebarea dvs. se înscrie într-un context psihosociologic. Ca atare, dramaturgul din mine consideră că patriotismul american are la bază mândria, fala de la fi Number One în lume pe care se (z)bate să o apere! La români, patriotismul pornește din chinurile în care i-a aruncat istoria, prin secole, geopolitica aceasta parșivă, poate și din sărăcia materială, echilibrată, oarecum, de o
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]