1,090 matches
-
fost înmormântat în cimitirul Ungureni din Craiova. În afară de „Adevărul literar și artistic”, semnătura lui C. poate fi găsită în „Ramuri”, „Revista Carol I”, „Gazeta școalei”, „Foaia tinerimii”, „România nouă”, „Flacăra”, „Icoane maramureșene”, „Cuvântul literar și artistic”, „Săptămâna”, „Clipa”, „Tribuna nouă”, „Falanga literară și artistică”, „Ritmul vremii”, „Familia” și în alte câteva periodice, îndeosebi craiovene, unde îi vor fi publicate și niște postume. Atât în Idoli de humă, secțiune din placheta scoasă împreună cu frații săi, Eugen și Paul Constant, Poezii (1926), cât
CONSTANT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
de St. O. Iosif, lor alăturându-li-se, curând, Ilarie Chendi. Împreună cu acesta din urmă, va trece, în 1908, la „Viața literară și artistică”. La „Luceafărul” făcea parte, în primul an de colaborare, din comitetul de redacție, ca și la „Falanga literară și artistică” (1910). Membru fondator al Societății Scriitorilor Români, este ales în primul comitet de conducere (1909) și reales în 1914. În 1911 și în 1913, la reînființare, figurează între membrii fondatori ai Societății Autorilor Dramatici Români. În primii
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
un veritabil clișeu, o esențializată imagine fotografică negativă, ce trebuie developată pentru a se obține distribuția specific barbiană a luminii și umbrei: un joc secund, mai pur. Cu un caracter cvasicircumstanțial după 1930, producția literară a lui B. (apărută în „Falanga”, „Pan”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista literară”) stârnește interesul mai ales prin acele piese (Cuvânt către poeți, 1941, Protocol al unui club Mateiu Caragiale, 1947) în care - de data aceasta prin elogiu, iar nu prin ocară - poetul se definește. Prefața scrisă
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
văzut declinul literar și prăbușirea gloriei în fața altor principii decât cele pe care le promovase o viață. B. debutează cu o traducere, Clopote de aramă, din Thomas Moore în revista liceului arădean, „Laboremus” (1926). Ulterior e prezent cu versuri în „Falanga” lui Mihail Dragomirescu (1927, sub semnătura Tudor Arsenie), „Bilete de papagal”, „Abecedar” (unde e redactor), „Gând românesc”, „Pagini literare” (din 1936 figurează în redacție) ș.a. Debutul editorial, cu sprijinul lui N. D. Cocea, îl reprezintă volumul Cântece de pierzanie, apărut
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
încercă să o lovească la rândul lui, dar brațul său firav se opri în contra furioasă pe care i-o opuse quintul. Plesnetul puternic pe care îl auziră toți trei nu putea fi decât sunetul pe care-l făcuseră două dintre falangele lui Aloim când se rupseseră. ― Ah! Lacheu imperial! Dacă aș putea, ți-aș scoate măruntaiele și le-aș arunca la câini, strigă Aloim cu ură. ― Tu și probabil încă vreo două milioane de prieteni de-ai tăi, zâmbi quintul care realiză
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
îi modificase mintea. Știa însă fără să-și explice de ce și cum că victoria trebuia să pară ca fiind a tribului și nu a lui. Nu. Lupta corp la corp trebuia să fie ultima opțiune. Distanța care separa randul de falanga luptătorilor Ulanni se micșora foarte repede. Xtyn știa că, în ciuda faptului că se așezaseră aproape cu toții în rand, vocile ly ale celor două triburi aveau să se unească în curând și atunci tot ceea ce ar fi putut el să facă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
animalic și lovi cu pumnul în masă apoi începu să dea o serie de ordine. Ca și cum întreaga flotă nu ar fi fost decât o extensie a corpului său, navele imperiale părură că se mișcă de două ori mai repede. O falangă alcătuită din șaisprezece vânători ai clonelor se năpusti spre nava amiral a flotei imperiale, acolo unde Bella știa că se găseau Zuul și cele două mătci. Ca și cum ar fi așteptat această manevră, câteva navete imperiale se năpustiră în breșa creată
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
bun, ca să o ajute să se roage pentru binele sufletului.” 2. “Imediat ce respirația lor se oprește, vor fi conduși în regatele pure paradisiace de către Eroi și Eroine și de Deținătorii de Cunoaștere.” Când sufletul tău va ieși din corp, glorioasele falange ale îngerilor să vină în fața ta. Și oastea victorioasă de judecători demni de respect.” 3. [oficiantul]: “...va trebui să încerci să-ți amintești practicile de devoțiune pe care le obișnuiai în timpul vieții.” “Dacă cel ce moare are o perioadă de
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
oază a bunăstării ș( fraternității (ntr-o mare de nedreptate socială ș( de ignoranță. Pentru o mai bună (nțelegere a sistemului preconizat, vom prezenta succint semnificația principalelor elemente implicate (ntr-un astfel de proiect, așa cum apar ele (n viziunea lui Charles Fourier. "Falanga" desemna pe cei (minimum) 1600 de indivizi ce trăiesc (ntr-un "falanster". Acesta din urmă desemna o așezare-palat construită după un plan anume ș( care cuprindea școli, ateliere, cantine, bucătării, biblioteci ș.a. Numărul era stabilit de Fourier (n conformitate cu propria
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ș( servirea hranei. De altfel, totul era stabilit (n detaliu, ceea ce făcea practic imposibilă transpunerea (n practică a modelului (n varianta propusă de Fourier. Ș( la Scăieni au existat multiple abateri de la modelul fourierist (n ceea ce privește at(t structura falangei, c(t ș( cea a falansterului. Crez(nd cu tărie (n succesul debutului, ceea ce urma să aducă noi aderenți, inițiatorii au pornit la drum cu mai puțin de 100 de coloniști. Fiind nevoiți să pornească doar cu aceștia, au (ncercat
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
să aducă noi aderenți, inițiatorii au pornit la drum cu mai puțin de 100 de coloniști. Fiind nevoiți să pornească doar cu aceștia, au (ncercat să respecte (nsă tot ceea ce depindea de ei. Au avut mare grijă să respecte structura falangei din perspectiva v(rstei, sexului, fundamentului cultural, profesiunii ș( categoriilor sociale. Un accent deosebit s-a pus pe educație ș( respectarea principiilor doctrinare ale celui prezentat (n materialele publicitare drept "d. Karl Furie". Nu numai referitor la dimensiunea falangei a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
structura falangei din perspectiva v(rstei, sexului, fundamentului cultural, profesiunii ș( categoriilor sociale. Un accent deosebit s-a pus pe educație ș( respectarea principiilor doctrinare ale celui prezentat (n materialele publicitare drept "d. Karl Furie". Nu numai referitor la dimensiunea falangei a fost nevoit Diamant să facă unele concesii vis-à-vis de litera doctrinei fourieriste, ci ș( (n privința falansterului. Meticulozitatea ș( grija excesivă pentru detalii a maestrului se vădește cu prisosință ș( (n cazul indicațiilor referitoare la construcția acestuia. Cum realizarea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
modelului fourierist (n care munca ș( capitalul erau g(ndite ca put(nd coexista (ntr-o manieră neantinomică. Documentele cercetate de către cei care au studiat experiența de la Scăieni spun foarte puțin despre normele de organizare internă ș( de conviețuire (ntre membrii falangei. Deși (n documentele descoperite se face trimitere uneori la anumite acte care atestau acordul membrilor pentru respectarea unor reguli, conținutul acestora din urmă este (n mare parte necunoscut. O atenție deosebită se acorda condițiilor de părăsire a comunității (nainte de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
modifice planul de acțiune. Se renunța la apelul pentru donații particulare, sumele necesare constituirii falansterului trebuind adunate prin v(nzarea celor 300 de acțiuni (n valoare de 50 de galbeni fiecare. Domeniul urma a fi arendat pe zece ani, iar falanga constituită din 2-300 de familii de țigani ai statului. Mai temperat după Scăieni, Diamant nu mai avansa ideea (mpătririi capitalului (n cinci ani, ci numai a dublării acestuia. 3. Echilibrul antitezelor Ion Heliade Rădulescu a fost g(nditorul profund ș
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cu Dumitru M. Ion); Petar Boșkovski, Așternutul de spini, Cluj-Napoca, 1988 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Traian Petrovski, Cheia vieții, București, 1989 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Mile Nedelkoski, Eretikon-Eretikon, București, 1989 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Falanga. Lirică macedoneană, Chișinău, 1990 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Branko Țvetkoski, Adiere de molitvă, București, 1995. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, „Neîmblânzită ca o stea lactee”, LCF, 1975, 27; Piru, Poezia, II, 521; Barbu, O ist., 445; Ulici, Prima
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
ultimele decenii ale secolului al XIX-lea (1974), Reviste literare românești de la începutul secolului al XX-lea (1976), Atitudini și polemici în presa literară interbelică (1984) ș.a. Monografiile consacrate publicațiilor „Revista română”, „Tranzacțiuni literare și științifice”, „Revista contimporană”, „Convorbiri critice”, „Falanga literară și artistică”, „Cuvântul liber” sunt instrumente de lucru utile istoricului literar. În bună parte, de aici își trag seva studiile din Convergențe (2003), o sinteză asupra perioadei postpașoptiste, cu interpretări și date noi despre V. Alecsandri, G. Barițiu, B.P.
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
comitete și comisii. Ceea ce nu se poate nega însă este faptul că manifestările I. de L. au creat ambianța propice pentru afirmarea unui număr apreciabil de studenți care vor deveni nume cunoscute. Revistele care i-au oglindit orientarea au fost „Falanga”, seria 1926-1929 („revistă gălăgioasă și absurdă” - aprecia G. Călinescu), și „Buletinul Institutului de Literatură” (1921-1929). Alte reviste care au susținut Institutul au fost „Flamura” (Craiova), „Miorița”, „Clipa”. Repere bibliografice: Institutul de Literatură. Statutul constitutiv, București, 1922; I. Valerian, De vorbă
INSTITUTUL DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287564_a_288893]
-
cuvânt - pace - „a transformat această stare într-un amestec exploziv, revoluționar“. Armata țaristă intra într-un proces de descompunere, transformându-se într-o veritabilă rezervă revoluționară; locul i-l va lua Armata Roșie, dar această problemă merită o analiză aparte. Falanga specială de sprijin pentru bolșevici era constituită din muncitorii din fabrici. Promițându-le controlul muncitoresc asupra producției și repartiției și pâine, Lenin a scos principalele detașamente ale muncitorimii ruse de sub controlul menșevic. A patra direcție a propagandei bolșevice viza țărănimea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dota impusă de regulamentele militare), se instala în februarie 1906 în București (sprijinit de N. Iorga), devenind secretar de redacție la „Neamul românesc”. Atras de Mihail Dragomirescu, începând din anul următor va colabora la „Convorbiri critice” și mai târziu la „Falanga”, unde este redactor. Publică, de asemenea, la „Luceafărul”, „Viața literară”, „Tribuna” ș.a. Din acești ani datează volumele Cea dintâi durere (1907), Odată! (1907), Într-o noapte de mai (1908), 1877. Schițe din război (1908), Nucul lui Odobac (1910), Din lumea
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
scriitorii care debutează În anii ’70. Însă, dincolo de această rezervă terminologică, observația mea e alta: eu nu cred că generația ’70, literar vorbind, așa cum o delimitezi tu, face legătura cu interbelicul spiritualist, național și naționalist. Mă gândesc că există o „falangă” - cu ghilimele de rigoare - cât se poate de raționalistă Între acești scriitori, de la Gabriela Adameșteanu la Radu Mareș, la echinoxiștii Dinu Flămând și toți ceilalți. Cred că legătura cu interbelicul spiritualist se face Într-adevăr În anii ’70, dar prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
încredințată în 1907 geografului și etnologului Simion Mehedinți - ambii favorizând pătrunderea ideologiei sămănătoriste -, D. lansa la 1 ianuarie 1907 o publicație proprie, „Convorbiri”, devenită după un an „Convorbiri critice”. Tot sub direcția sa apărea, ca supliment săptămânal al „Convorbirilor critice”, „Falanga. Literară și artistică” (10 ianuarie - 9 mai 1910), preluând titlul revistei simboliste pariziene „La Phalange” a lui Jean Royère. După război, „Falanga” se reactiva într-o serie nouă (1926-1929). Fondând în 1922 Institutul de Literatură, în cadrul Facultății de Litere, profesorul
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
Convorbiri”, devenită după un an „Convorbiri critice”. Tot sub direcția sa apărea, ca supliment săptămânal al „Convorbirilor critice”, „Falanga. Literară și artistică” (10 ianuarie - 9 mai 1910), preluând titlul revistei simboliste pariziene „La Phalange” a lui Jean Royère. După război, „Falanga” se reactiva într-o serie nouă (1926-1929). Fondând în 1922 Institutul de Literatură, în cadrul Facultății de Litere, profesorul invită scriitori reprezentativi în intenția de a-i face să-și expună public metoda de creație. Un organ subordonat Institutului a fost
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
cu teza Poezia lui Cerna). A debutat cu versuri în „Revista copiilor” (1914), colaborând mai apoi la numeroase periodice, între care „Gazeta cărților”, „România viitoare”, „Mișcarea literară”, „Ritmul vremii” (revistă pe care a condus-o între anii 1925 și 1929), „Falanga” (la care a fost redactor al seriei a doua, între 1926 și 1929), „Gândirea”, „Vremea”, „Universul”, „Liceul” (din al cărei comitet de redacție a făcut parte între 1935 și 1941). Pe lângă versuri, a publicat și articole, unele dintre ele adunate
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
București, 1985; Tașko Gheorghievski, Sămânța neagră, București, 1986 (în colaborare cu Carolina Ilica), Calul roșu, București, 1997; Petar Boșkovski, Așternutul de spini, Cluj-Napoca, 1987 (în colaborare cu Carolina Ilica); T. Petrovski, Cheia vieții, București, 1989 (în colaborare cu Carolina Ilica); Falanga. Lirică macedoneană, pref. trad., Chișinău, 1990 (în colaborare cu Carolina Ilica); ed. Chișinău, 1993; Rade Silian, Zidirea umbrei, București, 1992; Dina Cuvata, Sfânta speranță, București, 1992; Sande Stoicevski, Poezia Despot, București, 1992; Branko Țvetkoski, Adiere de molitvă, București, 1993; Eftim
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
FALANGA, revista care a apărut la București lunar, între 25 decembrie 1937 și 20 ianuarie 1941, cu subtitlul „Muncă - naționalism - creștinism”, director fiind I. Mateescu-Mate; de la numărul 20/1940 director e Horia Filip, iar subtitlul devine „Săptămânal scris în duhul omului
FALANGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286941_a_288270]