324 matches
-
șoaptă, cred că duminica trecută, cînd am fost la ei la o cafea, am văzut o revistă literară. Avea o pagină în care se anunțau viitoarele apariții editoriale. De-acolo știu de cartea ta. Cînd ți s-a transmis piesa, Fana, căci așa îi spunem noi, n-a suflat nimănui o vorbă. Și nu întotdeauna avem timp să consultăm în amănunt programul teve... Am vrut s-o întreb de ce nu mi-a spus, dar... Cred că de-o vreme ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
la suflet pe Teona; cîteodată ies scîntei între ele două; atunci, eu și cumnată-miu ne retragem să bem o vodcă... Este mica noastră răzbunare conjugală... Seara asta, cînd să cobor spre garaj, să vin la hotel, o văd pe Fana intrînd la mine în cameră. Părea desfigurată. Nu pleca, te rog!" mi-a spus, reținîndu-mă de braț. Nu înțelegeam ce s-a întîmplat. "S-ar putea să ți se dea un telefon... Aș vrea să fii acasă... Mă tem că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
vă va pune față-n față, veți fi dezamăgiți: fiecare va fi purtat în suflet pe-un celălalt al lui și se va trezi confruntat cu unul real, ros de vreme. Față de toamna cînd am venit s-o luăm pe Fana cu mașina și s-o ducem la alt spital, toți ne-am schimbat: eu am albit, tu te-ai maturizat, peste ea au trecut niște ani, și nu ușori... M-am gîndit de multe ori la voi amîndoi: cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
ca pînă acum. Ei da, ăsta-i adevărul! răsuflă Tamara prelung, semn că s-a eliberat de-o povară. Nu înțeleg osteneala ta de-acum! se miră, puțin ironic, Mihai. În Ardeal există doar o femeie căreia i se spune Fana... adăugă el trist. I se spune după împrejurare, coboară Tamara tonul, parcă să intre în rezonanță cu tristețea bărbatului. Numele ei adevărat, de botez, e Teofana... Și cred că știi: la greci, theophaneia desemna apariția sau manifestarea divinității. Cu sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
lui George cît de bleagă e vecina de peste drum, care nu știe altceva decît să meargă la concerte... Oare Liliana ar fi acceptat să-i fie soție dacă nu și-ar fi dat seama cine-i, de fapt, prietena sa Fana? Greu de răspuns! Și chiar de-ar fi acceptat, e sigur că s-ar fi răzgîndit el... Cert e că fără Teona, Liliana n-ar fi existat pentru el. La rîndu-i, poate că Teona l-ar fi ignorat dacă Violeta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
exclamă: — Ce e cu tine? Era topită după tine. Nu e bine să fii prea dornic. Ashling avu o revelație. Ea și cu Ted făceau pe răniții pe rând. Nou-descoperita lui încredere în sine schimbase lucrurile între ei. — Oricum, e fană de stand up comedy, spuse el. O voi mai vedea. Sâmbătă seara în Dublin nu aveai cum să faci rost de un taxi nici dacă aveai toți banii din lume. Cei care locuiesc în suburbii încearcă să scape de cozile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Îngenuncheat definitiv Turcii și ne-au impus domni fanarioți! - Ușor, ușor, bătrâne, tată de logofăt... Dacă gândești istoria cu: „din pricină”, ajungi la Cain - dacă nu la Eva, „pricina” tuturor Începuturilor. Apoi nu uita că și noi avem ceva sânge fana’... - Voi, nu eu! Voi sunteți grecotei - bine, să trecem... Eu vorbeam de Petru I al nostru, domnul Moldovei dinainte de Alexandru cel Bun - i se zicea „Fiul Mușatei” și a domnit Între 1375 și 1391. Petru, tatăl lui Roman, „domn al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
spun de ce sunt cu el, dar știu că moare de nerăbdare să întrebe. Cred că o roade. Pe de altă parte, probabil că ei nu i-ar plăcea s-o întreb cine e „prietenul“ ei din colț. Sunt o mare fană a serialului tău, izbucnește Elaine și mai că strivește mâna lui Adam, de tare ce i-o strânge. Aproape îmi scoate ochiul stâng când face asta. Nu are pic de mândrie? — Mă întrebam dacă aș putea să-ți dau cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
cuplul ai cărui membri trăiesc în universuri paralele, fiecare refugiindu-se în "ficțiunile creierului", într-o atmosferă neprietenoasă între părinți și copii; iată în familia Trofin, unul dintre spațiile epice de referință ale romanului: "Cît despre fetița Sidoniei, ei, bine, Fana a fost de la bun început o mediocră liniștită, nu-i auzeai nici gura. Era muncitoare în felul ei, singuratică, suportînd cu greu indiferența mamei și atmosfera neprietenoasă din casa lor, mulțumită dacă era lăsată într-un colț să respire și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
gura. Era muncitoare în felul ei, singuratică, suportînd cu greu indiferența mamei și atmosfera neprietenoasă din casa lor, mulțumită dacă era lăsată într-un colț să respire și atîta tot, fără să mai audă chemările, Fana, du-te după borș, Fana, dă o fugă și adu pîine, Fana, cumpără-mi ziarul, stai la rînd la pui, spală vasele alea, alege fasolea, șterge mozaicul, vezi dacă a venit laptele, cheamă-l pe Ovidiu de afară, stinge lumina, plătește telefonul, trezește-mă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
suportînd cu greu indiferența mamei și atmosfera neprietenoasă din casa lor, mulțumită dacă era lăsată într-un colț să respire și atîta tot, fără să mai audă chemările, Fana, du-te după borș, Fana, dă o fugă și adu pîine, Fana, cumpără-mi ziarul, stai la rînd la pui, spală vasele alea, alege fasolea, șterge mozaicul, vezi dacă a venit laptele, cheamă-l pe Ovidiu de afară, stinge lumina, plătește telefonul, trezește-mă la șapte, curăță mărarul, scoate sîmburii la vișine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
le camufla sub un alt set de imagini. Imaginile ei în mișcare, poziții rigide, controlate de un om care știe că este filmat și faptul nu-i este la îndemînă. Poate tîrziu, în noapte, cînd jur împrejur lumina se stinge, Fana iese de sub control și se îngheboșează sub plapumă, își cuprinde în brațe genunchii și mușchii feței se relaxează și atîrnă moi către pernă, poate bărbatul ei alături doarme, ori rememorează absent ultimele evenimente ale zilei, înainte de a se da somnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
transparent de celule primordiale...". Proza Doinei Popa explorează ceea ce e dincolo de "circumferințele creierelor", pulverizează amănuntele, cu voluptate, aproape, pentru a le (re)organiza apoi, în tot felul de variante ale cuplului soții Nik și Nina Alexe, Trofin, Carmina și Ovidiu, Fana și Dimitrie -, totdeauna în perspectiva feminității care se năruie: acesta e profilul personajului Doinei Popa: "Nu-mi găsesc locul nici acasă, nici aici, nici la Sidonia, nici la părinți, umblu ca o frunză în vînt, purtată de colo-colo de forțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o renaștere, micile dificultăți de zi cu zi își estompară rând pe rând importanța și ea se trezi înconjurată de o altă sferă, neliniștită, tulbure, ca aerul dintr-un balon. În primul rând renunță la prietena ei cea mai bună, Fana, lucru destul de greu de realizat atâta timp cât nu voia nici s-o rănească, nici să-i ațâțe curiozitatea. Despărțirea lor semăna mai degrabă cu un pact, încheiat pe o perioadă determinată și Fana acceptă, nici nu ar fi avut de ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
rând renunță la prietena ei cea mai bună, Fana, lucru destul de greu de realizat atâta timp cât nu voia nici s-o rănească, nici să-i ațâțe curiozitatea. Despărțirea lor semăna mai degrabă cu un pact, încheiat pe o perioadă determinată și Fana acceptă, nici nu ar fi avut de ales, obișnuită fiind cu ciudățeniile Carminei, cu atât mai mult cu cât, totul lua forma unei competiții: Trece timpul, îi spusese Carmina, ne vom obișnui să ne vedem zi de zi, ca doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pierdut. Mă rog, preciză Carmina, plecarea în lume echivalează cu despărțirea noastră timp de un an de zile, când fiecare dintre noi va acționa separat, independent de voința celeilalte. Nici Ovidiu nu va trebui să te vadă? Întrebă cu perfidie Fana clipind aparent indiferentă din ochi. Nici Ovidiu, preciză cu hotărâre Carmina. În acest mod scăpă de prezența Fanei și a fratelui ei căruia îi purta o afecțiune ce amenința să ia proporții. În tot cazul, Carmina nu mai avea timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Își simțea abdomenul uriaș, balansându-se dizgrațios între oasele bazinului deși imaginea ei reflectată în vitrine îi infirma senzația.. Slăbise, avea încheieturile fragile, un aer fantomatic. Imposibil să găsească în ea atâta forță cât să poată ajunge la prietena ei Fana, căreia îi promisese că se vor revedea după un an de absență. Ca să o vadă pe Fana avea nevoie de un alt suflu, mai vioi, mai plin de acea nepăsare tinerească, trebuia să-și compună o figură surâzătoare, să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
infirma senzația.. Slăbise, avea încheieturile fragile, un aer fantomatic. Imposibil să găsească în ea atâta forță cât să poată ajunge la prietena ei Fana, căreia îi promisese că se vor revedea după un an de absență. Ca să o vadă pe Fana avea nevoie de un alt suflu, mai vioi, mai plin de acea nepăsare tinerească, trebuia să-și compună o figură surâzătoare, să fie gata să-și deșerte sacul cu noutăți, care mai de care mai frapante, asta aștepta de la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
avea nevoie de un alt suflu, mai vioi, mai plin de acea nepăsare tinerească, trebuia să-și compună o figură surâzătoare, să fie gata să-și deșerte sacul cu noutăți, care mai de care mai frapante, asta aștepta de la ea Fana și era normal să i se înfățișeze, altfel trebuia să suporte figura triumfătoare a prietenei sale, micile ei vanități de femeie mondenă, gesticulația plină de importanță, privirea galeșă, atoateștiutoare, aerul de câștigătoare. Se dădu înapoi din fața acestei eventualități și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
suporte figura triumfătoare a prietenei sale, micile ei vanități de femeie mondenă, gesticulația plină de importanță, privirea galeșă, atoateștiutoare, aerul de câștigătoare. Se dădu înapoi din fața acestei eventualități și se întrebă dacă dorea cu orice preț să o revadă pe Fana și nu reuși să-și răspundă. Mai târziu, la o margine de parc, pe o bancă, în timp ce consuma un cornet cu înghețată, privind pe sub copacii rămuroși și bătrâni ce pustiiseră pământul de iarbă cu umbra lor, acolo, sub coroanele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
la limita normalului. Cine-l vedea pe "bietul băiat" consumându-și energia în interminabile partide de fotbal, plin de vitalitate, transpirat, murdar, cu greu și-ar fi putut imagina chinurile interioare ce-l măcinau. Cât despre fetița Sidoniei, ei, bine, Fana a fost de la bun început o mediocră liniștită, nu-i auzeai nici gura. Era muncitoare în felul ei, singuratică, suportând cu greu indiferența mamei și atmosfera neprietenoasă din casa lor, mulțumită dacă era lăsată într-un colț să respire, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
muncitoare în felul ei, singuratică, suportând cu greu indiferența mamei și atmosfera neprietenoasă din casa lor, mulțumită dacă era lăsată într-un colț să respire, să respire și atâta tot, fără să mai audă chemările, Fana, du-te după borș, Fana, dă o fugă și adu pâine, Fana, cumpără-mi ziarul, stai la rând la pui, spală vasele alea, alege fasolea, șterge mozaicul, vezi dacă a venit laptele, cheamă-l pe Ovidiu de afară, stinge lumina, plătește telefonul, trezește-mă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
greu indiferența mamei și atmosfera neprietenoasă din casa lor, mulțumită dacă era lăsată într-un colț să respire, să respire și atâta tot, fără să mai audă chemările, Fana, du-te după borș, Fana, dă o fugă și adu pâine, Fana, cumpără-mi ziarul, stai la rând la pui, spală vasele alea, alege fasolea, șterge mozaicul, vezi dacă a venit laptele, cheamă-l pe Ovidiu de afară, stinge lumina, plătește telefonul, trezește-mă la șapte, curăță mărarul, scoate sâmburii la vișine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
urmare examenul, de admitere la facultate a fost catastrofal și abia pe ultima sută de metri reuși să-l înscrie la o școală postliceală de tehnicieni și cu mari eforturi și umilințe de tot felul să-l vadă reușit. Fetița, Fana, rămăsese aceeași tocilară conștiincioasă și mediocră. Era foarte tăcută acasă și nu dintr-o necesitate interioară de a se distanța de restul oamenilor, pentru că ar fi avut un univers interior bogat încât să-i fie suficient sieși, ci dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Dacă majoritatea persoanelor o luau drept o ființă foarte distantă, cei care o cunoștea bine, prietenii apropiați, în fața cărora ea reușea să-și înfrângă timiditatea și să se manifeste normal, să aibă un debit verbal obișnuit, știau că, de fapt, Fana tânjește mult după societate, după o prietenie sinceră care să însemne pentru ea puntea de legătură cu restul lumii. Fire foarte conciliantă, Fana reușea să-și mențină relațiile ei de amiciție fără ca, vreodată, să genereze conflicte. Cel mai bine se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]