257 matches
-
amanta sau țiitoarea lui Andronache Tuzluc. Postelnicul se aruncase cu frenezie în brațele desfrânării, dar față de Duduca avea un sentiment puternic și posesiv de dragoste. Această Veneră orientală, cum o numește autorul, ieșită din rămășițele spulberate ale populației grecești din Fanar, este o frumusețe perfectă ce se remarcă prin inteligență și prin gusturi rafinate. Îi place luxul și se menține în atenția celor din jur prin extravaganțe și capricii. Atrage ca un magnet privirile bărbaților și are talentul de a se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
imite cât mai bine eleganța și cochetăria vieneză, poți observa și fracul negru, reprezentant al tinerei Valahii, așezat în fața nobilei și venerabilei figuri a unui boier cu barbă albă și cu ișlicul ca o boltă, modă greoaie introdusă de grecii Fanarului. Pe capra trăsurii șade grav când un vizitiu îmbrăcat rusește strâns în lungul lui caftan, când un turc cu un larg turban sau un arnăut cu fusta albă și fluturândă.“ Numărul mărturiilor de acest fel poate fi lesne sporit, ele
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
autorul Principelui a reînviat, în fraze bogat ornamentate cu arhaisme, agitata epocă a fanarioților, recurgând la un interesant și curajos paralelism istoric: folosindu-se de lumea pestriță, crudă și coruptă din vremea stăpânirii otomane, dominată de figurile grecilor descinși din Fanar, Eugen Barbu a căutat să zugrăvească era lui Gheorghiu-Dej, saturată și ea de crime, trădări, corupție și, mai ales, lingușeală. Documentându-se temeinic pentru elaborarea poveștii cu iz levantin, Eugen Barbu s-a pierdut în oceanul vechilor cărți, hrisoave, zapise
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Într-un fel, ideea reprezintă ceea ce este de Învățătură pentru cititor. MIJLOACELE ARTISTCE Figurile repetiției 1. Repetiția fonologică:aliterația: „Prin vulturi vântul viu vuia...” (consoane); - asonanța: „Căci unde-ajunge nu-i hotar...” (vocale); - anafora: „Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți Iloții...” (cuvânt);anadiploza: „Cine face bine, bine găsește... (reduplicare); - antimetateza: „Tu blând noroc al unui vis deștept... „Tu visul blând unui noroc ce nu e... (punere inversă... Eminescu)tautologie: „Crima nu e politică. Crima e crimă.” (repetiția cuvântului... L.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
postelnicului, Dinu Păturică este primit În slujba de ciubucciu și lingușindu-l În continuare, urcă pe scara funcțiilor administrative (cap. „Dinu Păturică”). În capitolul „Postelnicul Andronache Tuzluc”, cititorul descoperă ascensiunea acestui „vechi” ciocoi, dintr-un simplu grec sărac din mahalaua Fanarului, la starea lui de om foarte bogat și cu rang domnesc, pentru că a reușit să intre În grațiile prințului și domnitorului Caragea. De altfel și-a făcut loc În lumea aceea prin intrigile legate de femei, rolul cel mai important
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aceste tare. Și zice: „Domnule, sunt influențele exercitate de-a lungul anilor, ale imperiilor, ale turcilor, ale fanarioților.“ O frază care mi-a rămas în minte. Zice: „În România, nici măcar grecii n au venit din Grecia, ci au venit din Fanar.“ Adică am înțeles o conotație negativă, cum că până și grecii, care vin din istorie ca un popor educat, ca un popor civilizator, care au dat naștere democrației, s-au pervertit mergând în Fanar. Și de-acolo au venit în
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
din Grecia, ci au venit din Fanar.“ Adică am înțeles o conotație negativă, cum că până și grecii, care vin din istorie ca un popor educat, ca un popor civilizator, care au dat naștere democrației, s-au pervertit mergând în Fanar. Și de-acolo au venit în România. N-au venit direct din Grecia. Sigur, prin perspectiva a ceea ce se întâmplă astăzi, nu știm dacă, în situația în care ar fi venit direct de la Atena, ar fi avut un impact pozitiv
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
față de sultan, pentru că ajunsese să se cumpere la prețuri de tarabă, de aici și schimbarea frecventă a patriarhilor pe care otomanii o utilizau ca o sursă importantă de venituri. Această realitate era întreținută și stimulată mai ales de grecii din Fanar. Păcatul Simoniei devenise lege de sus până jos în biserica lui Hristos. 2. Activitatea patriarhilor greci a. Prima constatare este că suprimă aproape în totalitate învățământul creștin și activitatea misionară, prin desființarea sau diminuarea importanței predicii care de fapt reprezintă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
În sfârșit, un bacșiș de 200 pungi, dat lui Tamara, îi procură această domnie. Ipsilanti era un om cu o minte deosebit de ageră, de o mare activitate, de o finețe și de o dibăcie neobișnuită chiar la un grec din Fanar. El alcătuia pentru politica rusească un instrument neprețuit, nu numai fiindcă, lucrând pentru ruși, era încredințat că lucrează și pentru împlinirea scopurilor sale, ci și pentru că, fiind domn al unei provincii situate la marginea împărăției, era și principalul informator politic
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
să se mulțumească s-aștepte ca resentimentele produse de răpirea Basarabiei și de durerile ocupației să mai piardă din amărăciunea lor. Domnul numit de Poartă la scaunul din București, Ion Gheorghe Caragea, poate cel mai jacaș dintre domnii hărăziți de Fanar acestor țări, era cu desăvârșire devotat Rusiei. Domnul Moldovei, Scarlat Calimahi, fiind bănuit de simțăminte antirusești, era rău văzut de consulul rus de la Iași care, spre a întemeia din nou un partid rusesc în Moldova, ațâța împotriva lui pe unii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
drept frumos și bun, în vreme ce străinismul este în totalitate negativ. Responsabili de starea jalnică a țării sunt îndeosebi două nații, evreii și grecii: "Nu toți pungașii pe cari i-au adus fanarioții, nu toți Cârjaliii și Caragialâii, nu toate stârpiturile Fanarului și ale Orientului, nu toți bandiții lui Pazvan și Ypsilant pot pretinde a fi din societatea română"276. Semnalăm însă că jurnalistul nu ezită să evidențieze meritele acestor popoare atunci când este cazul. La polul opus, Al. Oprea apreciază că numai
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
rasa română, fie din Muntenia sau Moldova. În cele ce urmează se realizează portretul etnic, moral, fizic și intelectual al guvernanților. Atribute precum „un element etnic cu totul nou și hibrid”, „rămășițele haimanalelor”, „resturile numeroase ale cavalerilor de industrie din Fanar”, „elementul de disoluție, demagogia României”, „stârpituri”, „aprinși de-o instinctivă ură contra tuturor elementelor istorice și autohtone”, „producte de baltă”, „nu sunt munteni” compun secvența descriptivă. Portretul nu este complet fără punerea în evidență a acțiunilor inconstante și confuze ale
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
a transformat la Constantinopol într-o instituție specială, marele dragomanat (1661-1821) având misiunea să păstreze legătura între ministrul turc de externe (Reis-efendi) și diplomația altor state, precum și să dirijeze cancelaria diplomatică a Porții. Activitatea acestei instituții, asigurată de grecii din Fanar, în cadrul pactului turco-fanariot, a fost asociată cu aceea a domnilor din Principate, care aveau ca obligație fundamentală culegerea și transmiterea de informații asupra situației din statele europene, îndeosebi din acelea cu care Imperiul Otoman putea avea relațiile conflictuale. Pentru îndeplinirea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
constituindu-l mijlocul secolului al XVIII-lea. Principalul instrument l-a reprezentat transformarea dreptului de învestitură, impus in perioada anterioară, în drept de numire a domnilor, fără ca țara să mai fie consultată (1710-1821). Aleși dintre locuitorii greci sau grecizați ai Fanarului, în conformitate cu pactul turco-fanariot, putând fi ușor supravegheați înainte și după efemerele lor domnii, aceștia devin simpli funcționari ai Porții, cu care păstrează legătura nu doar prin capuchehaiele lor, aleși în această perioadă tot dintre greci, cât și prin funcționarii turci
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
sc?rîi, o boierime ghiftuit? de privilegiuri, bucur�ndu-se de toate drepturile, p�n? ?i de ilegalit??i, fiind scutit? de orice �ndatoriri c?tre ?ar?; al?turea de acea boierime un cler ai c?rui ?efi, veni?i de la Fanar ?i din vizuinile muntelui Athos, se desfăt? �ntr-o via?? de lux, tr�ndav? ?i scandaloas?; iar jos, �n pulbere, o gloat? cu cerbicea plecat? sub toate sarcinile. Sus puterea egoist?, jos ?erbirea ?i mizeria f?r? protec?ie, totul mi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cuvinte mai bine de un secol de zbucium, speranțe, eforturi și încercări de tot felul duse la capăt de o clasă etnică, socială și istorică, de o importanță crucială la vremea sa, în destinul comun balcanic... Locuitori ai cartierului constantinopolitan Fanar de pe malul sudic al golfului Cornul de Aur, loc în care se afla și un cunoscut far pentru orientarea nocturnă a corăbiilor pe mare (de unde și numele cartierului, dat fiind că în greacă, „fanari” înseamnă și astăzi „far, felinar, lampă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
sa definitivă ca domnitor, reprezintă o adevărată suită cinematografică în care o lume aflată în cel mai fragil cu putință echilibru între puterea suzerană (Imperiul Otoman) și cea protectoare (Imperiul Țarist) avea într-adevăr nevoie de diplomați pregătiți în școala Fanarului pentru a supraviețui. Cel mai patetic și luminos discurs în problema fanariotă, Nicolae Șuțu îl lansează însă în finalul părții întâia a memoriilor sale, în capitolul dedicat în întregime fanariotului ca personaj istoric. El se întreabă: „ Să vedem mai întâi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
la greci, întărirea credinței ortodoxe, răspândirea spiritului de revoltă prin educația în școli și în final, eliberarea nației grecești de sub jugul musulman. Cu alte cuvinte, pe parcursul a două secole de primejdioasă diplomație, secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, Fanarul s-a constituit ca cel mai sudic avanpost de propagandă și activism al Eteriei grecești. Parcurgând acest traseu temporal și istoric, ei au făcut prin influență radiantă un serviciu imens tuturor popoarelor balcanice, pe care prin propriul exemplu le-au
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
model politic, religios și cultural. În plus, destul de mulți greci s au stabilit În țările române, proces care a culminat În secolul al XVIII-lea, În perioada zisă „fanariotă“ (de la principii numiți de Poartă, În majoritatea lor greci din cartierul Fanar al Constantinopolului). S-a petrecut atunci o adevărată invazie de cuvinte grecești; majoritatea lor nu a rezistat Însă procesului de modernizare din secolul al XIX-lea. Sunt Însă și astăzi În limba română unele cuvinte esențiale de origine grecească: „ieftin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
tot atât de influentă, era dominată de principiul integrităței Imperiului Otoman, și căuta, prin urmare, să împiedice orice mișcare ar fi fost de natură să atingă această integritate. Iar înlăuntru aveam în contra noastră bătrâna clasă privilegiată, compusă mai mult din odrasle de la Fanar, clasă refractară la orice progres, neaccesibilă la orice idee nobilă și patriotică. Ei ne numeau pe noi pantalonari, bonjuriști, și căutau să ne convingă cu argumente ca de-alde aceste: Știți voi ce vă așteaptă, dacă nebuniile voastre se vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Poziția cu adevărat privilegiată din rîndul creștinilor era însă deținută nu de negustori și nici măcar de înalții oficiali ai bisericii, ci de un alt grup, oligarhia fanariotă, al cărei centru era Constantinopolul. Membrii acestui grup, al cărui nume provenea de la Fanar, sau cartierul farului, unde trăiau majoritatea creștinilor ortodocși și unde se afla sediul Patriarhiei, erau în mare parte de naționalitate greacă, dar el includea și italieni elenizați, români și familii de albanezi. Influența fanarioților deriva în primul rînd din marea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o sursă bogată de profit personal pentru domnitori. Sistemul aplicat în perioada domniilor fanariote a fost condamnat nu numai pentru corupția lui fiscală și politică, dar și pentru stilul și preponderența lui grecească. Idealul fanariot era Imperiul Bizantin. Domnitorii din Fanar nu puteau fi despoți bizantini la Constantinopol, dar aveau posibilitatea să fie la București și la Iași, astfel încît adoptau la curte un ceremonial elaborat, înconjurîndu-se cu articole de un lux exorbitant și tratîndu-i pe cei inferiori lor, adeseori și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
vârstei, dar și contradicției dramatice a aces tui scriitor cu suflet Încă ardelenesc, Ardealul popilor, al Învă țătorilor și al notari lor, și cu veleități bruște Înspre rafinamentele Apusului, fără a poseda Însă subtilul intermediar istoric al Bizanțului și al Fanarului din complexul sufletesc al scriitorului regățean. Apariția lui Emil Isac a fost totuși de un oarecare interes de noutate, măcar prin inconformismul scrisului său și materialul lui de bazar, iar alteori, adică o singură dată, și prin Încer carea lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a vechi, a rânced, a lături, a zoaie și pișat stătut. Cine dintre noi ar fi bănuit pe atunci că gologanii noștri de chirie, greu agonisiți și numărați la fiecare lună În mâna pro prietarului nostru, Vlasto, impertinent personaj de Fanar cu moșii și acareturi În Țara Românească, locuind În casa alătu rată cu mic aspect princiar de la Începutul veacului trecut - cine ar fi crezut că acești bani ai noștri și ai altora de pe Întinsul averilor lui mergeau să alimenteze cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
p. 452)"/>. Exoticul domină eroticul și În „romanțul original” al lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi și noi (1863). Chera Duduca, țiitoarea boierului postelnic al lui Caragea Vodă (1812-1818), era o „Vineră orientală, ieșită din rămășițele spulberate ale populațiunei grece din Fanar”. Ea arăta ca o „odaliscă” și cânta „ca o hanâmă [= fiică de han] de sarai”. În Bucureștiul fanariot de la Începutul secolului al XIX-lea, ciocoii români cereau „lucru bun, iar nu tălanițe [= prostituate ordinare] din mahalaua Scaune”. Și, Într-adevăr
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]