705 matches
-
Bogdan cel Chior, deplina libertate de a stabili dreptul de cetățenie și de așezare în țările lor, o libertate mănținută contra osmanilor chiar, adecă contra poporului suzeran, dovedesc că nici un amestec nu putea avea loc din partea străinătății. Abia în epoca fanarioților se-ncheie tractatul de comerț de la Passarovitz, care formează începutul acelor tractate de [2nos]2[nobis] [... ] prin care se stabilește când dreptul de așezare a străinilor pe pământul nostru, când jurisdicțiunea consulară, când instituția sudiților, adecă a vagabonzilor privilegiați, și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
liberator al Orientului creștin, însă pe pământ {EminescuOpX 350} românesc și cu banul românului, îl juca pe atunci nu Domnul Tudor, ci Alexandru Ipsilante, un agent al Rusiei, iar Tudor se ridicase contra acestui membru al partidului naționale liberale. Domnia fanarioților, după acte autentice atât din Moldova cât și din Țara Românească, au căzut prin boieri, cari, îndată ce le-a dat mâna, au înlăturat prin mijlocirea puterii turcești și pe Cîrjalîii lui Pasvantoglu și risipiturile de haiduci ale lui Cara George
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
adevăratele noastre idei generale, adevăratele noastre convingeri supreme, deși - în treacăt observăm - nici o idee generală ca convingere logică nu e nici bună, nici rea, ci devine bună sau rea prin aplicarea ei. Reacție și reacționari - în ce sens? În sensul fanarioților? Ferească Dumnezeu! Roșii sânt singurii moștenitori ai politicei bizantine. În sensul sfântului trecut antefanariotic al nației? Dar unde sânt elementele rămase din el, ca să formeze temelia solidă a clădirii reacționare? Nu trebuie să uite onor. noștri confrați că condiția esențială
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în tot anul țara aceasta acele datorii din cari unele votate, altele a se vota de acum înainte, acea sarcină prea grea pentr-un stat bogat chiar, pentru un stat în floarea lui? Se pomenește vremea tătarilor, vremea turcilor, a fanarioților, a cîrjalîilor; păstra-va poporul nostru atâta memorie din ziua de azi pentru a pomeni vremea roșilor? Exista-va acest popor sau istoricii străini vor pomeni de el în compendiile lor ca de-o curiozitate etnologică, dispărută de pe pământ, pentru că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cine sânt acei ce conduc destinele țării noastre? Cine sânt acei ce formează majoritățile în cele două Camere? Cine sânt acei cari ratifică astăzi tale quale proiectul așa-zisei răscumpărări astfel cum îl cere Berlinul? Nepoții, feciorii, demnii urmași ai fanarioților, membri d-ai comitetului bulgăresc, câțiva alții de origini deosebite și foarte puțin români. Acești oameni, acești străini cari au monopolizat liberalismul, patriotismul și naționalismul în țara românească vor astăzi, prin așa numita răscumpărare, să inaugureze independența statului român. Astfel
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
încălzește sufletele tremurătorilor contribuabili arătând ce admirabilă situațiune (mincinoasă) financiară e aceea a guvernului roșu și ce multe proiecte minunate pentru a ferici nația va vota marele partid naționale-liberale in majorem Romaniae gloriam. De câte ori vedem pe marii magistri ai partidului fanariot făgăduind și iar făgăduind ne vine în minte capitolul lui Ma[2c]2chiavelli asupra cestiunii daca un principe, în cazul nostru oamenii politici, se cade sau nu să-și ție cuvântul. Ilustrul prozator al sutei a șasesprezecea spune că, o data
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se înmulțesc pe zi ce merge, încît ne mirăm de sporul neînsemnat al veniturilor cu 20 de milioane numai. [19 ianuarie 1880] ["NENOROCITELE ASTEA DE ȚĂRI... "] Nenorocitele astea de țări ale noastre sânt de mult, dar mai cu seamă de la fanarioți încoace, scena unui joc de intrigi internaționale cari se țes, se încîlcesc, dar din nenorocire se discîlcesc totdeauna în defavorul lor și mai cu seamă a elementului românesc din ele. De se face un drum de fier, el devine calea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cuza Vodă ar zice: "Eu v-am dat toate drepturile câte le aveți astăzi, și numai datoria publică de șase sute de milioane e meritul vostru de patrusprezece ani încoace", roșii i-ar răspunde, "că nainte de a se pripăși un fanariot în Strada Doamnei nu existau asemenea idei". Nu ne-am mira daca într-una din zile roșii s-ar lăuda că ei au "creat universul", care înainte de partidul naționale-liberale nici nu exista. Și cu toate acestea e evident că o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
atât de bine trebile și nu-l siliți să se sinuciză. Ușurați-i slujba ca să mai poată trăi și mâni, căci și mâni o s-aveți trebuință de el, poate mai multă decât azi; și mâni o s-aveți trebuință de acest fanariot care să amăgească poporul românesc ca să vă primească cu pîne și cu sare, cu buchete de flori pentru vestita voastră sfințenie întru ținerea tratatelor. Și oare de ce România să beie acest păhar? De ce ea, biruitoare, ea să fie umilită de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mânji viața și sufletul, vîrîndu-se între acești oameni și primind o parte cât de mică din neagra lor răspundere. Când s-a luat Bucovina, Domnul a protestat și și-a pierdut capul; când la 1812 s-a luat Basarabia, un fanariot a vîndut-o; dar nici în cazul întîi, nici într-al doilea nu s-a găsit un singur român care să fie trădător, care să nu proteste contra acelei nedreptăți. Dați-vă dar înlături dimprejurul jucătorilor vechi și deprinși în viața
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și Balcanii, se află în periodice, ca și prelucrările după romane aparținând lui Émile Zola și Jules Verne. De la G., scriitor fecund, cu suficientă imaginație, dar cu exigență minimă în definitivarea paginii scrise, au rămas și încercări de dramă istorică (Fanarioții, Fiii lui Alexandru cel Bun), iar în manuscris, o dramă despre Horea și o epopee intitulată Daciada. SCRIERI: Preludele, pref. Gh. Sion, București, 1862; Miosotis, pref. Gh. Sion, București, 1865; Fulga, Turnu Severin, 1872; ed. (Fulga sau Ideal și real
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
majoritatea vecinilor estici, iar după 2007 și pentru germani ori olandezi, integrarea europeană suferă. Românii îndemânatici însă sunt căutați pretutindeni, fiindcă numărul lor scade după desființarea școlilor profesionale. Timp de un secol (1711-1821), în Moldova și Țara Românească au domnit fanarioții (de la numele Fanar, probabil "far" al cartierului de unde provenea familia grecească Mavrocordat, apoi și altele din care au fost numiți de turci domnitori în Moldova și Muntenia, căci Transilvania devenise o provincie a imperiului habsburgic). Nici ei nu au reușit
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lecturi din iluminiștii francezi. Din 1815 și-a câștigat existența ca inginer hotarnic, fiind unul din primii topometri români. Tulburările din timpul Eteriei îl zguduie profund, iar înscăunarea în Moldova a lui Ioniță Sandu Sturdza, cel dintâi domn pământean după fanarioți, îi trezește speranța în renașterea națională. Cu sprijinul unchiului său omonim, este introdus la Curte, unde ține, în octombrie 1822, un discurs la instalarea noului domn. Devine consilier intim al acestuia, redactându-i cele mai importante cuvântări și ducând greul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
Germania imperiala îi prilejuiește amare constatări, pe seama colaboraționiștilor, români get-beget, "vechi sau noi germanofili - nu știu - dar foarte vechi licehele cu siguranță." Și: "Mă mângâi, spunându-mi că aceasta nu e România adevărată, e o pătură suprapusa care din timpul Fanarioților nu și-a schimbat năravul, desi pielea și-a schimbat-o foarte des." Un timp se gândește la o carieră universitară ("Văd destul de des pe Densusianu, am intenția să-mi trec de va fi posibil doctoratul la Paris și pe
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
Nistru făcea parte din principatul Moldovei, fără a avea o denumire anume (cum arată greșit multe hărți). Dibăcia negociatorului rus Andrault de Langeron (Алекса́ндр Ланжеро́н, un francez slujnic al Țarului) și trădarea negociatorului turc Moruzi (un fanariot) la Tratatul de la București (1812), duc la extinderea denumirii de « Basarabia », la întreg ținutul dintre Prut și Nistru, teritoriu al Moldovei, care prin această viclenie este cedat Rusiei în ciuda protestului voievodului moldovean Veniamin Costache și a Sfatului său. Tratatul care
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
unei țări străine. Unele dintre aceste personaje sunt fictive (Nae Cațavencu, Conu Leonida), altele reale (Barbu Delavrancea la Berlin, francofil disprețuind tot ce este german). Înainte de valul de francofilie descris de Caragiale, existase un snobism filelenic datorat prezenței și influenței Fanarioților, snobism care mai apare încă la unele din personajele sale, precum și în multe dintre patronimele și prenumele lor. Pe lângă aceste snobisme ale căror adepți privesc spre străinătate, cel naționalist apare și el, printre « Latiniștii » care încearcă să șteargă lexicul ne-
Snob () [Corola-website/Science/316404_a_317733]
-
domnul avea un buzdugan (uneori o spadă sau suliță), iar în stânga un glob crucifer. Domnii care l-au urmat, atât cei moldoveni cât și cei munteni, au purtat o mantie asemănătoare cu cea a lui Mircea cel Bătrân, numită "caftan". Fanarioții purtau o mantie similară cu caftanul domnesc, numită "cabanița ienicerilor". Domnii români din secolul XIX reintroduc mantia ca simbol al autorității supreme, dar spre deosebire de haina de ceremonie a lui Mircea cel Bătrân, aceasta avea o trenă foarte lungă. Cifrele utilizate
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
am admis. „Da’ de unde știm noi că acest ESCU există? Coleg cu mine nu e, de-auzit, n-a auzit nimeni de-aici de el (în afară de tine). Pseudonimul nu se potrivește, prescurtarea nu-nseamnă nimic. Dacă nu-i vorba de fanarioți, toate numele de familie ale clasei boierești se terminau cu ESCU. Poate-i doar o anagramă sau o invenție?“ „Dacă îmi permiteți...“, ne-a întrerupt tânărul Lupu, răsucindu-și mustăcioara. Te lovea cu stilul lui enervant, intervenea cu eleganță, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să uita cum să bate...» Evident că am ieșit din joc.“ „Și nimeni n-a protestat? Nici măcar când au apărut domniile fanariote? Asta n-a dat de bănuit?“ „Nimic nu dă mai puțin de bănuit decât manevrele cele mai evidente. Fanarioții au fost aduși pentru a coloniza locul rămas gol în urma tranzacției. Iar populația a lăsat imediat capul jos. Fie a uitat repede, fie n-a avut nici cea mai mică idee ce se întâmplă. Când vrei să întreții dezordinea, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
agricoli și din mici manufacturieri. Cu vremea ar fi venit toate pe o cale mai bună, căci nu trebuie să uităm că Domnia națională era tânără și venise imediat după o epocă tot liberă ca cea de astăzi, după epoca fanarioților. Și fanarioții, ca și roșii actuali, nu cunoșteau alți adversari în țara asta decât {EminescuOpXII 24} pe boieri. An cu an și domnie după domnie n-aveau altă grijă decât a știrbi din drepturile politice ale boierilor. Exploatatori și exploatați
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din mici manufacturieri. Cu vremea ar fi venit toate pe o cale mai bună, căci nu trebuie să uităm că Domnia națională era tânără și venise imediat după o epocă tot liberă ca cea de astăzi, după epoca fanarioților. Și fanarioții, ca și roșii actuali, nu cunoșteau alți adversari în țara asta decât {EminescuOpXII 24} pe boieri. An cu an și domnie după domnie n-aveau altă grijă decât a știrbi din drepturile politice ale boierilor. Exploatatori și exploatați? Stăpâni și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
totdeuna [î ]i atârnă din buzunar petecul roșu al demagogiei cosmopolite al apologiștilor lui Blanqui și, dacă scarpini suprafața Caradalelor de toată mâna, dai de un caracter pervers și viclean, de-o minte înclinată spre sofisme și panglicărie, dai de fanariot cu eticheta română, de ceva cu. totul străin intelectului nostru național și caracterului nostru național, de-o ființă lipsită de pudoare și de omenie. Dar boierii au avut și ei relele lor? Desigur le-au avut, ca orice oameni din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
elemente statornice. El a fixat pe proprietăți elementele bântuite, flotante, ale unei țări căzute în dezordine deplină prin invaziunea tătarilor și turcilor, el a adus orânduială unde era caos. Alt înțeles nu poate avea glebae adscriptio, legarea de pământ. Sub fanarioți acest raport a degenerat în robie. Cu atât mai rău, dar istoria noastră nu cunoaște român rob și nu putem admite ca epoca fanarioților să facă parte din istoria statului și dreptului public în România. Domnii aceștia nu erau aleși
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adus orânduială unde era caos. Alt înțeles nu poate avea glebae adscriptio, legarea de pământ. Sub fanarioți acest raport a degenerat în robie. Cu atât mai rău, dar istoria noastră nu cunoaște român rob și nu putem admite ca epoca fanarioților să facă parte din istoria statului și dreptului public în România. Domnii aceștia nu erau aleși de boieri, armată și popor, nația nu era legată prin jurământ către Domnii fanarioți, ei erau numiți ca guvernatori de către turci, autoritatea lor e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Basarab împinseră pe popor la desperare și la răscoală. Dorobanții și călărașii - iar nu seimenii - se scoală în contra tiranilor țării. Iată dar până și Matei Basarab devenit tiran al țării. "Romînul" ne dă elemente pentru a judeca acea tiranie. Sub fanarioți, la 1740, erau numai 147000 familii în țară. La 1745 numai 70000 familii. La 1756 numai 35000 familii. Știe modernul Erodot câte familii erau sub Matei Basarab? 400000, ceea ce corespunde c-o populație de 2 milioane și mai bine. Bugetul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]