450,301 matches
-
semnificațiilor profunde și a modului în care a rămas un pilon definitoriu al valorilor și opțiunilor sale de conștiință. Pentru că poziționarea față de momentul în care România a revenit în tabăra Aliaților în timpul celui de-al Doilea Război Mondial consfințește, de fapt, cel mai important moment politic din cele două domnii ale regelui și din întreaga să viața. Momentul renunțării la alianța cu Germania nazistă are semnificații profunde prin modul în care monarhul a înțeles să reconecteze România la Europa, să salveze
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
întâmplat, ceas cu ceas, în acea zi"24. Raportarea la Occident a fost făcută de către regele Mihai încă din ziua de 23 august 1944. Proclamația către țara făcea, în mod expres, trimitere la alăturarea de Națiunile Unite, și ea consfințea faptul că actul de la 23 august 1944 a fost un "gest politic de o enormă responsabilitate" care avea să restabilească prestigiul țării față de Marea Britanie, Franța și SUA. Recunoașterea meritelor regelui din partea liderilor occidentali a transformat din punct de vedere istoric, memorial
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Recunoașterea meritelor regelui din partea liderilor occidentali a transformat din punct de vedere istoric, memorial și ideatic actul de la 23 august într-un creuzet al opțiunilor monarhului. Aceste confirmări au venit de la liderii politici europeni și americani. Istoricul Victor Neumann remarcă faptul că însuși, comandantul Suprem al forțelor Aliate în Europa din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, generalul Dwight D. Eisenhower, aprecia că "regele Mihai și România și-au câștigat un loc aparte printre membrii Națiunilor Unite care au participat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
un moment când nu există încă un semn clar al înfrângerii Germaniei"25. Actul de la 23 august a reprezentat așadar centrul acțiunilor politice, istorice și simbolice a regelui Mihai în raportarea dintre Est și Vest. Istoricul Nicolae Șerban Tanașoca subliniază faptul că evenimentul care a schimbat soarta României și a Europei, făcut doar tânărul monarh și o mână de colaboratori, cu partidele politice cvasi-abandonându-l, a fost "doar începutul unei acțiuni dificile și îndelungate de rezistență față de încercările de sovietizare și bolșevizare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să cadă pradă Armatei Roșii". Totodată, rememorarea actului de la 23 August îl determină pe rege să vorbească despre "hotărârea Aliaților apuseni de a plasa țările din Estul Europei în sfera de influență și de control a Uniunii Sovietice", insistând pe faptul că România a fost "vândută" Uniunii Sovietice la Ialta. Peste toate acestea, Mihai I concluziona că " În cele din urmă, România a contribuit la victoria Aliaților împotriva Germaniei naziste și Armatei Române i-a revenit menirea de a elibera pământul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
vândută" Uniunii Sovietice la Ialta. Peste toate acestea, Mihai I concluziona că " În cele din urmă, România a contribuit la victoria Aliaților împotriva Germaniei naziste și Armatei Române i-a revenit menirea de a elibera pământul nostru strămoșesc al Transilvaniei. Faptul că am fost trădați la Conferința de Pace de la Paris și că am fost subjugați nu a putut fi împiedicat, cum nu au putut fi împiedicate tragedia cehilor, a slovacilor sau a polonezilor"31. Dezbaterea din primul deceniu postdecembrist cu privire la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
semnificațiilor evenimentelor care au precedat și urmat instalării Cortinei de Fier. Prima tema are o profundă dimensiune caracterologica, morală, etică, principiala. Problemă Basarabiei este un pentru Mihai I o chestiune grav, o nedreptate a istoriei, o consecință care demonstrează încă faptul că multe dintre nedreptățile, abuzurile și fărădelegile sovieticilor au rămas în picioare. Regele vede în continuare o urgență din condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, ca o formă de reîntregire a Europei. Independența republicii Moldova este inițial negata, dezavuata, existentă a "două românii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mai puternici și mai uniți în urma acestei experiențe. Din perspectiva paradigmei de securitate națională extinsă, cât de limpede este linia de demarcație dintre responsabilitățile nord-atlantice și cele locale în asigurarea securității României? Când vă întrebăm acest lucru, avem în vedere faptul că în "Strategia Națională de Apărare" s-a făcut referire și la amenințări, riscuri și vulnerabilități care țin de politică internă a țării noastre. Evoluțiile din regiune au readus în atenție îndeplinirea misiunii fundamentale a NATO, aceea de apărare colectivă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
beneficiar, o țară care proiectează securitate și stabilitate în zonă. Pe langă apartenența noastră la NATO, trebuie să dovedim că avem capabilitățile necesare pentru a participa la apărarea colectivă. Pornind de la schimbările de paradigmă la nivel global, de la starea de fapt existența și de la evaluarea amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților, Strategia Națională de Apărare aduce câteva noutăți. Ea operează cu un concept de "securitate națională extinsă", în acord cu principiile europene. Există astăzi interese multiple care converg spre asigurarea securității naționale. În afara
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
termen de 6 luni, avem o nouă legislație electorală și o lege a votului prin corespondență. Sunt angajamente pe care le-am asumat la începutul acestui an și care s-au realizat. Aș menționa totodată consolidarea statului de drept și faptul că în această perioadă lupta împotriva corupției a continuat, România devenind din acest punct de vedere un model în regiune. Fără îndoială, mai sunt multe de făcut. Important este însă că lucrurile s-au mișcat și că procesul de reformare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
excluded participation and community values. 6 Vladimir Paști theorizes this relatively dramatic conclusion for Romanian intellectuals în works such aș "The New Romanian capitalism", Polirom, Iași, 2006. Similar problems are also highlighted by Easter, Miroiu, Codită în "România -Starea de fapt", Volume 1, Nemira Bucharest, 1997. Dragoș Sdrobis talks about the same crisis of "meritocracy", but în the period between WW1 and WW2, în "Meritocracy limits în an agrarian society", Polirom, Iași, 2015. 7 Daniel Barbu, Byzantium against Byzantium. Exploring the
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Ed. Institutul European, Iași, 2010. NASTASE, Adrian, De la Karl Marx la Coca-Cola - Dialog deschis cu Alin Teodorescu, București, Ed. Nemira, 2004. NECULAU, Adrian, Viața cotidiană în comunism, Iași, Ed. Polirom, 2004 PAȘTI, Vladimir, MIROIU, Mihaela, CODITĂ, Cornel, România - starea de fapt, volumul 1, București, Ed. Nemira, 1997. PAȘTI, Vladimir, Noul capitalism românesc, Iași, Ed. Polirom, 2006. PUTNAM, Robert, Cum funcționează democrația?, Editura Polirom, Iași, 2001. ROKKAN, Stein, LIPSET, Seymour Martin (eds), Party Systems and Voter Alignments: Cross-National Perspectives, New York, Free Press
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de piață funcțională" - care ar fi trebuit să reprezinte satisfacerea criteriului economic stabilit la Copenhaga în 1993 pentru fostele state comuniste, cu economii puternic centralizate, care își exprimaseră entuziasmul și intenția de a adera la Uniune. Este de domeniul evidentei faptul că, în evaluările progreselor înregistrate de România, accentul Comisiei Europene și al raportorilor europeni a căzut mai degrabă asupra îndeplinirii criteriului politic, care ar fi trebuit să se concretizeze în reforme politice ireversibile: pluripartidism și competiție politică reală; schimbarea politică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sau mai putin academice cu referire la prezența statului în economie, mai ales în calitate de agent economic, încă sunt încorsetate în argumentele care țin mai degrabă de epocă industrializării și imediat după aceasta. Ceea ce se pierde cu totul din vedere este faptul că actualul context economic este cu totul diferit de cel în care liberalii clasici anticipau statul cu funcții și implicații minimale în economie, dar și de cel din perioada post New Deal, în care prescripțiile lui J.M. Keynes funcționau cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
externe ale căror efecte se pot propagă mai repede decât efectele oricărei decizii s-ar putea lua la nivel național. Așadar, fără a minimiza contribuțiile deosebite ale paradigmelor clasice la a defini actualul context economic, trebuie să ținem cont de faptul că termeni precum market share, competitiveness sau brent oil price au devenit atât de importanți pentru economiile naționale și mediul de afaceri actual, încât deciziile actorilor economici și politici sunt practic ghidate de orice fluctuație semnificativă în acești parametri. Așadar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
interstatale (D. Miron; C. Păun) din zona așa-numitei noi economii (J. Gadrey; K. Ohmae) sau din zona geoeconomiei (E. Luttwak, P. Lorot). Managementul restructurărilor din economia României Managementul reformelor structurale din România, mai ales la începutul anilor '90, confirmă faptul că a existat o opoziție, aproape vădita, a noii puteri politice instalate la București de a face rapid transferul activelor viabile create în comunism și aflate în domeniul public către piața, catre sectorul privat, catre proprietatea privată. Opoziția a venit
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
-i impregna o coerentă orizontală"4 fiind un proces lăsat exclusiv pe seama statelor naționale. Așa se explică demararea timidă și cu relativă întârziere a unor programe de asistență tehnică și financiară în scopul sprijinirii restructurărilor economice 5. Mai trebuie adăugat faptul că, spre deosebire de state precum Polonia, Cehia, Ungaria, care beneficiaseră de o minimă liberalizare economică chiar și anterior căderii regimurilor comuniste, economia României prezenta un puternic caracter centralizat chiar și după căderea comunismului, la care se adaugă întârzierile în retrocedarea proprietății
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Cehia, Ungaria, care beneficiaseră de o minimă liberalizare economică chiar și anterior căderii regimurilor comuniste, economia României prezenta un puternic caracter centralizat chiar și după căderea comunismului, la care se adaugă întârzierile în retrocedarea proprietății private. Nimeni nu poate contesta faptul că procesul de aderare a României la Uniunea Europeană a reprezentat factorul cel mai important de accelerare a unor reforme economice și de recuperare a unor decalaje. Din păcate, după obținerea statutului de membru, ritmul progreselor nu a mai fost susținut
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
reindustrializării economiilor europene, aceste ipoteze pierd tot mai mulți aderenți în favoarea celor care privesc statul național ca unică salvare pentru funcționarea competitivă a companiilor. Încercând să sintetizăm o parte dintre disputele teoretice contemporane, observăm că ideea dominantă se referă la faptul că acele companii care obțin randamente în creștere și poziții competitive pe piețele globale o fac pentru că avantajele naționale dintr-un sector sunt influențate pozitiv de creșterile din sectoare conexe, iar intervenția statului este esențială. Astfel, statele naționale sunt cele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sectoare, iar productivitatea și standardul de viață al populației depind de capacitatea de menținere a unei poziții competitive pe piața internațională sau la nivel regional. Michael Porter, de exemplu, desi recunoaște ca importanță apartenenței naționale a companiilor scade, insistă asupra faptului că aceasta nu alterează faptul că respectivele corporații au un "cămin național", unde, că regula, este înfăptuita principala activitate: unde avantajele competitive sunt create și dezvoltate, unde este creată strategia de bază a companiei. În acest context, nu putem face
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de viață al populației depind de capacitatea de menținere a unei poziții competitive pe piața internațională sau la nivel regional. Michael Porter, de exemplu, desi recunoaște ca importanță apartenenței naționale a companiilor scade, insistă asupra faptului că aceasta nu alterează faptul că respectivele corporații au un "cămin național", unde, că regula, este înfăptuita principala activitate: unde avantajele competitive sunt create și dezvoltate, unde este creată strategia de bază a companiei. În acest context, nu putem face abstracție de faptul că mediul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nu alterează faptul că respectivele corporații au un "cămin național", unde, că regula, este înfăptuita principala activitate: unde avantajele competitive sunt create și dezvoltate, unde este creată strategia de bază a companiei. În acest context, nu putem face abstracție de faptul că mediul politic, cel instituțional și economic joacă un rol crucial în crearea și susținerea unei industrii naționale competitive. O analiză, chiar si sumara, a celor mai profitabile companii transnaționale care dețin active și în România respinge de facto ipoteza
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
educare a patimilor, și din etichetarea imprecisa a realităților politice. Insuficient pregătiți pentru o lectură politică a vietii obișnuite, unii politicieni se definesc exclusivist, după model englezesc, ca oratori "parlamentari": P.P. Carp, Titu Maiorescu și, înaintea lor, Barbu Katargiu subliniază faptul că ei nu vorbesc oamenilor de pe "uliți". Alții declară explicit că modelele politice din proximitatea lingvistică sau geografică (francez, german, rus) sunt insuficiente pentru în raport cu aspirațiile tânărului stat din sud-estul Europei. * Vom observa deîndată că, în ciuda ideilor despre influență "modelatoare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe un discernământ rezultat din analiza rațională a împrejurărilor care fac posibil actul voinței ca atare. Asta deoarece intelectul este condiționat de cunoașterea sensibilă, intuitivă, empirica, pe când rațiunea își are sediul în suprasensibil, în cunoașterea bazată pe idei pure, în ciuda faptului că rațiunea, la rândul său, este totuși dependența de intelect și astfel de experiență, în absența cărora ajunge la contradicții insurmontabile, numite de Kant "antinomii ale rațiunii", si se autosubminează 4. Posibilitatea oricărei experiențe este condiționată de elemente care nu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sunt lucrurile în sine, noumenele, deosebite de lucrurile așa cum ne apar nouă, plasate în diferite raporturi de cauzalitate, fenomenele, nu știm și nu vom ști niciodată, deoarece o astfel de cunoaștere ne este și ne va rămâne inaccesibila prin prisma faptului că propria noastră constituție intelectuală este configurata în acest fel și nu în altul. Kant nici nu insistă de altfel prea mult asupra lucrului în sine, concentrându-se asupra a ceea ce putem cunoaște efectiv: pentru că vedem, simțim, mirosim, reacționăm în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]