445,687 matches
-
după absolvirea facultății de regie a Institutului de Artă Teatrală “A. Lunacearschi” din Moscova și cursurilor de regie în laboratorul cunoscutului regizor Andrei Goncearov, artist al poporului din URSS, este numit în funcția de prim-regizor, acest act consfințind, de fapt, instituirea Teatrului Muzical-Dramatic “Vasile Alecsandri” din Bălți. Deci, turneele teatrului, organizate o dată la câțiva ani, erau un răsfăț, un balsam și un miraj benefic pentru spectatori. În anii 70, în viața teatrală a republicii, pe parcursul deceniului al optulea, precum menționa
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
oamenii serioși, piesa “Străinul”, o satiră necruțătoare, împotriva carierismului. O altă piesă originală a lui Arhip Cibotaru “Frunza de la urmă” a văzut lumina rampei în stagiunea XVI a Teatrului Vasile Alecsandri din Bălți, eroul central Moș Terinte, premiera fiind, de fapt, debutul scenic al scriitorului. (Regia artistică Silviu Silvian Fusu, direcția de scenă Anatol Pînzaru.) De la Chirița în Iași, primul spectacol și până la cea de-a suta reprezentație în premieră cu Millo-director și Chir Zuliaridi, maestrii scenei bălțene își îmbogățeau pamaresul
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
pe scena Teatrului "Vasile Alecsandri". Actrița Lidia Noroc-Pînzaru a încercat să fie un om de folos și la locul potrivit în momentul oportun. Pentru Cultura municipiului, județului. Teatrul rămânea a fi parte din viața ei, familia și sprijinul ei, de fapt. Or, regizorul Anatol Pînzaru, care era soțul Dumneaei, continua să -și realizeze visurile în trupa bălțeană. Anatol Pînzaru a fost întemeietorul Teatrului Dramatic Moldovenesc din Bălți, venind de la Soroca în 1957, pentru a participa la concursul de admitere în trupa
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
Pînzaru șansa de a fi, într-un rol nu prea însemnat, dar incontestabil și greu de jucat, Ionică, un băiețel de 7 anișori, devenind vedetă și actriță pe scena Teatrului Vasile Alecsandri până în anii 1991, dar și pentru totdeauna, de fapt. Ce a făcut-o pe tânăra și firava Lidia Noroc-Pânzaru să meargă anume la teatru? Eu cred, că acesta a fost un destin actoricesc, un destin al împlinirii și al flăcării teatrale. Și în școală, așa cum ne mărturisește actrița, a
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
din “Chirița în provincie”, Alice din “Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu, Fiica judecătorului din “Sabia lui Damocles” de Nazâm Hikmet și altele. La serata de creație cu împlinirea vârstei de 70 de ani, distinsa actriță a remarcat faptul: “Am avut noroc de soțul meu, Anatol Pînzaru.” Iar numele ei de familie i-a purtat noroc interpretându-și cu dăruire și rolul de mamă, de bunică. Lidia Noroc Pînzaru a fost actriță la Teatrul Vasile Alecsandri din Bălți în
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
femeie cioplită dintr-o bucată de lemn sau alte materiale, stând dreaptă și ținând un deget la buze. Ideea este venită de la vechii Greci care celebrau pe Harpocrate, un tânăr efeb cu degetul pus pe buzele strânse. Divinitatea greacă, de fapt de origine egipteană și adoptată mai târziu, a fost apoi preluată și de Romani, spre a fi adorată ca zeiță a liniștii, Tacita, nume propriu ce a constituit rădăcina lingvistică a substantivului existent în limba română; „tăcere”. O credință foarte
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
a liniștii, Tacita, nume propriu ce a constituit rădăcina lingvistică a substantivului existent în limba română; „tăcere”. O credință foarte răspândită cerea ca într-o anumită zi Cupidon să dăruiască un trandafir lui Harpocrate, drept răsplată că păstrase tăcerea asupra faptelor și purtării mamei sale, Venus, și pentru a-l stimula să tacă mai departe... Pe vremea aceea simbolul discreției era trandafirul. De aceea, la ospețe, exista obiceiul să se așeze pe masă un vas cu trandafiri, fiind o invitație pentru
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
Filozoful Nietzsche avea dreptate când spunea că „libertatea prea mare fixează orizonturi strâmbe”. Exemplul negativ dat „de sus”, a fost urmat cu credință de foarte mulți politicieni, fiindcă puterea exemplului contează. E greu să-ți păstrezi demnitatea, modestia, naturalețea, de fapt simplitatea pe care o are omul ca o bogăție, în asemenea condiții, având conducători cu prea puțină frână în vorbire. Oamenii educați, integri care nu au suportat un astfel de comportament, au plecat din sfera politicului. Fostul președinte s-a
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
Oamenii educați, integri care nu au suportat un astfel de comportament, au plecat din sfera politicului. Fostul președinte s-a exprimat și continuă să-și exprime părerea asupra justiției, cu îndârjire, poate de mulți neînțeleasă. Se uită sau se minimalizează faptul că doar atunci când domnia legii ne călăuzește, binele moral se poate înfăptui. Sigur, dacă moralitatea publică ar fi desăvârșită, nu ar mai fi nevoie de constrângeri. Odată cu dezvoltarea simțului moral, autoritatea își va putea reduce activitatea, lăsând loc libertății, chiar
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
dezvoltarea internetului a apărut și cititorul de internet și, tot odată, scriitorul pe internet.Astfel internetul a început să formeze două categorii, așa cum apariția tiparniței a format scriitorul de carte și cititorul de carte,înlocuind menestrelii și ascultătorii acestora.De fapt ,internetul poate fi considerat drept ce mai recentă dintr-o serie de schimbări evolutive petrecute de-alungul secolelor în domeniul formelor de comunicare.Trecerea de la comunicarea orală la cea scrisă,cea de la scris la tipar și apoi cea de la tipar la
INTERNETUL, SUPORTUL SPIRITULUI UMAN-INTERVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Internetul_suportul_spiritului_uman_interviu_al_florin_tene_1326289831.html [Corola-blog/BlogPost/361920_a_363249]
-
totul se întrepătrunde cu totul. Am vrut să fie multă forță, zbatere, un decor care să-i inducă cititorului impactul cu un moment de mare intensitate, ca un tumult care prevestește sfârșitul dar poartă în el și liniștea începutului. De fapt, un moment de graniță al vieții. - Ați avut vreodată sentimentul că aparțineți unei alte lumi, că nu sunteți înțeleasă de contemporani și că orânduielile omenești sunt pline de inadvertențe și dihotomii? - Și da, și nu. Cred că fiecare dintre noi
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
Acasa > Strofe > Creatie > ARTĂ DIN IMPRUDENȚĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 811 din 21 martie 2013 Toate Articolele Autorului Prinzându-mă asupra faptului Repetate metafore infracționale Singurătatea m-a aruncat preventiv În celula unui poem Între timp Melancolia mi-a luat primele Declarații de iubire Așa că Din subsolul acestor pagini În deplinătatea facultăților mele stlistice Îmi semnez Condamnarea pe viață La poezie Doamne
ARTĂ DIN IMPRUDENŢĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Arta_din_imprudenta_costel_zagan_1363899713.html [Corola-blog/BlogPost/349048_a_350377]
-
gheață, ninsori, grindină, ceață) Se fac referințe apoi la fenomenul încălzirii globale care este o realitate (îngrijorătoare, am spune noi!) Urmează detalii despre rețeaua hidrografică: apele de suprafață și apele subterane; vegetația și fauna. În cadrul analizei vegetației autorul a subliniat faptul că de-a lungul anilor suprafețe mari de pădure au fost înlocuite cu suprafețe cultivate și cu așezări omenești. Creșterea numărului populației a dus la extinderea suprafețelor preluate pentru cultivarea plantelor, extinderea pașunilor și a fânețelor, dar mai cu seamă
MONOGRAFIA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_geografica_a_municipiului_dragasani.html [Corola-blog/BlogPost/355945_a_357274]
-
să-și poată apară titlul și fericită că istoria se repetă. „Ești surprinsă că ai câștigat atât de ușor?” Kim Clijsters: „Am fost cumva emoționată înaintea meciului, știind că trebuie să răzbun înfrângerile anterioare. Înfrângerea de la Wimbledon a fost, de fapt, una dintre cele mai dezamăgitoare din cariera mea, însă am învățat foarte multe de pe urma acesteia, lucru care m-a ajutat să câștig astăzi, să-mi variez jocul și să rămân calmă. Fiecare Grand Șlam are o energie pozitivă pe care
KIM CLIJSTERS A CASTIGAT CEL DE-AL TREILEA US OPEN de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Kim_clijsters_a_castigat_cel_de_al_treilea_us_open.html [Corola-blog/BlogPost/349665_a_350994]
-
ca “Restituirea bunurilor să fie rezolvată de Statul Român fără intervenția vreunei părți intermediare (parteneri, beneficiarii bunurilor, etc.). Dialogul ortodox - greco-catolic, care s-a dovedit ineficient, să intervină numai pentru identificarea modalităților practice prin care greco-catolicii își vor reprimi în fapt bunurile. Abia după ce Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice îi va fi reconstituit dreptul de proprietate asupra lăcașurilor de cult și a proprietăților ce îi aparțin de drept, se va putea rezolva, în spiritul dragostei frățești, accesul la aceste lăcașuri
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
istoriei lor, creștinii din România să poată fi mărturisitori ai păcii și ai reconcilierii. 3. Relațiile noastre trebuie să fie oglinda comuniunii adevărate și profunde în Iisus Hristos, comuniune care, fără să fie deplină, există deja între noi. Recunoaștem, de fapt, cu bucurie, că avem împreună Tradiția Bisericii nedespărțite, centrată pe Taina Euharistiei, despre care dau mărturie sfinții pe care noi îi avem în comun în calendarele noastre. Pe de altă parte, numeroșii mărturisitori ai credinței în vremurile de opresiune și
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
a Europei și a spațiului euro-atlantic. Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco-Catolică și-au recăpătat pozițiile de prestigiu în societate și și-au reglementat raporturile cu puterea seculară. Ambele au reușit, în general, să nu se implice în luptele politicianiste, fapt probat și de suportul popular acordat, în special, Bisericii Ortodoxe Române. În plus, atât puterea seculară cât și bisericile românești au știut să contracareze orice tentativă de declanșare a unor conflicte etno-religioase, prin promovarea unor orientări spre dialog și cooperare
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Huntington, referitoare la obstacolele cultural-religioase ce ar împiedica unificarea Europei. Acțiunile puterii seculare și inițiativele Bisericii Ortodoxe Române au urmărit, între altele, să contracareze orice tentativă semnificativă de transformare a tensiunilor interetnice și interconfesionale în conflicte interne. Diversitatea religioasă, precum și faptul că segmentul ortodox acoperă aproximativ 86% din populație ar fi putut constitui un aspect ce ar fi fost posibil să afecteze securitatea națională. Însă puternică tradiție de toleranță a Bisericii Ortodoxe Române față de alte culte și de colaborare cu bisericile
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
de educație socială. În anumite epoci, religia suplinește ideologia politică, în primul rând acolo unde reprezintă și un element important al identității grupului social. La cumpăna secolelor XX-XXI, religia ocupă în continuare un spațiu important în viața comunităților sociale, în pofida faptului că secularizarea și raționalismul au devenit temelii ale modernității, pe fundalul transformării lor radicale provocate de revoluțiile științifică, informațională și biologică pe Terra. În sfera fenomenelor și proceselor religioase de amplitudine globală se pot remarca: tendințe contradictorii de prozelitism religios
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
înnoire a Europei și spațiului euro-atlantic. Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco-Catolică și-au recăpătat pozițiile de prestigiu în societate și și-au reglementat raporturile cu puterea seculară. Ambele au reușit, în general, să nu se implice în luptele politicianiste, fapt probat și de suportul popular acordat, în special Biserica Ortodoxă Română. Acțiunile puterii seculare și inițiativele Bisericii Ortodoxe Române au urmărit, între altele, să contracareze orice tentativă semnificativă de transformare a tensiunilor inter-etnice și interconfesionale în conflicte interne. Biserica Ortodoxă
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
și de a extinde Cincizecimea asupra tuturor, respectându-le diversitatea proprie, fiindcă această diversitate nu desființează unitatea, ci o întărește și o îmbogățește, iar Cincizecimea tocmai acest lucru l-a arătat în istorie. Așa stând lucrurile, vom afirma și sublinia faptul că Biserica nu este o realitate închisă și nici închistată în ea însăși: ea este trimisă în lume și este deschisă către lume. Noile posibilități care se creează într-o Europă deja unită, și care își extinde granițele pentru a
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are ca reper central tensiunea între act și fapt: actul de semnificare și faptul de comprehensiune. Modul în care se va ajunge la faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele modului reprezintă evenimente ale raționalității discursiv-procesuale. Pe cursul și
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are ca reper central tensiunea între act și fapt: actul de semnificare și faptul de comprehensiune. Modul în care se va ajunge la faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele modului reprezintă evenimente ale raționalității discursiv-procesuale. Pe cursul și parcursul lor are loc dezvrăjirea
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]