289 matches
-
pășunile, numărul de animale și cătunele Doabra și Eisenau-Prisaca. Marele folclorist Simion Florea Marian, intenționând să scrie o monografie aVamei, a adunat date și documente, notele sale rămânând în manuscris <footnote Simion Florea Marian, Vama, sat muntean din Bucovina, Manuscris, fascicola 1, arhiva B, Suceava, cu note asupra manuscriptelor ce se găsesc în biserica satului vechi, 1888, f. 1-14 footnote>. “Vama, spune marele folclorist, e situată într-o vale romantică și înconjurată din toate părțile cu fluvii, pâree, dealuri și munți
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a fost considerat o emblemă a Vamei și așa îl considerăm și noi și, din acest motiv, de acest monument modest s-a ocupat și Simion Florea Marian <footnote Simion Florea Marian, Stâlpul lui Vodă. Monumentul tătarilor lângă Prisaca, Manuscrise, fascicola 2, Arhivele Bucovinei; Stâlpul lui Vodă din Vama, studiu istoric, 1888. footnote>, care enumeră mai întâi pe cei care au scris despre monument: Theofil Beudella (“Die Bukovina”, Vien, 1845), fost rector al Seminarului diocezan din Cernăuți, Dr. Karl Denarowski, Ioan
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
credință preiau de la alexandrini formulele „două naturi” și „o singură ipostază”, și le completează cu „un singur prosôpon”, termen favorit al antiohienilor care, însă, în acest context, are un rol mai degrabă marginal. Bibliografie. Toate documentele menționate se găsesc în fascicolele din ACO II (actele de la Calcedon); cf. CPG III, n. 5930-5938. Despre Flavian: J. Liébaert, Flavien (Saint), DHGE XVII, 1971, col. 390-396. 9. Eusebiu din Dorileos După cum spun Evagrie Scolasticul (Istoria Bisericii I, 9) și Marius Mercator, Eusebiu era încă
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
verso.</ref> </footnote> și ale cancelarului Gorceakov referitoare la Încheierea unei noi convenții pentru reglementarea trecerii trupelor rusești din Bulgaria pe teritoriul României <ref id="103"> 103 Vezi Acte și documente din corespondența diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu, vol. I, fascicola 1, București, 1896, p. 117-118.</ref>. Se preciza clar că În eventualitatea unui refuz din partea Guvernului român În vederea Încheierii acestui aranjament, Țarul se vedea forțat să adopte alte măsuri <ref id="104"> 104 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 17
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
intenția diplomației ruse de a reglementa „chestiunea orientală” prin „aranjamente particulare cu Germania și Austria”, În care scop N. Ignatiev primise o misiune specială <ref id="118">118 Acte și documente din corespondența diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu, vol. I, fascicola 1, p. 79. </ref>. Ministrul de Externe francez, Waddington, judeca cu severitate conduita Rusiei față de România și constata că Împăratul Wilhelm I a fost extrem de dur cu Principele Carol, atitudine de Înțeles totuși În condițiile În care Bismarck nu se
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
iar matale Îți urează sănătate deplină de la ai mei și revedere cu bine V. Tempeanu P.S. Am găsit o notiță interesantă, care Îl privește pe N. Gane (Plănuita Monografie). Artur Gorovei scrie În revista Mihai Eminescu, Cernăuți, Anul 3 (1932) Fascicola 8, pag. 2 u. sub titlul Amănunte din viața lui Eminescu. Că Titu Maiorescu și Mite Kremnitz au adresat lui Gane scrisori, care se află la Muzeul Folticenilor. Maiorescu Îi scrie la 6/18 dec. 1876 despre „Strigoii” lui Em
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lumii tăcerii”. Profesorul Mustață a preluat disciplina Hidrobiologie în anul 1987. Pentru a veni în sprijinul studenților, profesorul a depus un efort deosebit pentru redactarea unui suport de curs și de lucrări practice. Astfel, în 1992 a publicat cele două fascicole de „Lucrări practice de Hidrobiologie”, fiind de altfel primul îndrumar de acest gen elaborat la Iași. Acele îndrumare, cu caractere dactilografiate și cu paginile înnegrite din cauza condițiilor grafice de atunci și cu coperta și marginile roase din cauza reactivilor și numărului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ale târgului, participă la simpozioane, editează cărți într-un cuvânt, gestionează istoria Iașului, deși cu totul alta le este profesia și pregătirea. Fac parte din stirpea funcționarului N.A. Bogdan, cel care, între 1904 și 1912, a publicat, mai întâi în fascicole, discutabila (și atât de utila!) "Istorie a orașului Iași"reeditată anastatic în 2009 de "Junimea". N-au talentul literar și dezinvoltura unui Aurel Leon: scriu simplu, cinstit, fără afectări și floricele stilistice, lăsând totdeauna să cadă accentul pe încărcătura de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
medicale și prilej de arhivare a acțiunilor organizate. Buletinul Facultății de Științe din Cernăuți, apare în 1927 (volumul I) sub direcția unui comitet de redacție compus din E. Bădărău, M. Gușuleac, J. Prelipcean, la Editura Facultății de Științe din Cernăuți. Fascicolele I-II ale cărții cuprinde mai multe comunicări aparținând: E. Bădărău, G.C.Bedreag, E. Botezat ș.a. Lucrările sunt prezentate în limba română, franceză sau în germană. Din cele 17 comunicări doar următoarele sunt prezentate în limba română: „Problema căldurii proprii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Râmnicul Vâlcea -1943-1944. Director:Leca Morariu (19351944); secretar de redacție: Octavia Lupu - Morariu (1940-1944); format 17x24 cm. Era consacrat cercetării vieții și operei poetului și publica articole, studii și note critice bazate pe extrase din manuscrisele poetului: Eminescu și germanii (fascicola 2); Influențe literare la Eminescu: Eminescu și Goethe (fascicolul 4); documente, scrisori, autografe, inedite (fascicolele 1,5,19). Rubrici: „Glose eminesciene”; „Biografie”, „Multe și mărunte”, „De toate” ș.a. reunesc contribuții documentare, cum ar fi: Procesul lui Titu Maiorescu din perioada
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
17x24 cm. Era consacrat cercetării vieții și operei poetului și publica articole, studii și note critice bazate pe extrase din manuscrisele poetului: Eminescu și germanii (fascicola 2); Influențe literare la Eminescu: Eminescu și Goethe (fascicolul 4); documente, scrisori, autografe, inedite (fascicolele 1,5,19). Rubrici: „Glose eminesciene”; „Biografie”, „Multe și mărunte”, „De toate” ș.a. reunesc contribuții documentare, cum ar fi: Procesul lui Titu Maiorescu din perioada directoratului la Școala de fete din Iași (1864), o critică asupra ediției de Articole politice
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bogdan - Duică, Eminescu la Iorgu Caragiale (cu un clișeu); A. Ieșan, I. Petrovici, Contribuții la filosofia lui Eminescu; Leca Morariu, Eminescu (Note pentru o monografie). Cap. VII Elev; Gh. Bogdan - Duică și Leca Morariu, Multe și mărunte... Apare în 2-3 fascicole pe an. Se desface la abonați, nu se face schimb cu nici o publicație periodică. (din Bibliografie la Făt Frumos nr. 1/1931) * Buletinul oficial al Camerei de Comerț și de Industrie, Cernăuți redacția și administrația - Piața Vasile Alecsandri nr.6
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a colindat străbunii” la ei acasă, cultivându-le tradiția istorică, a cultivat cultura și arta, făcând operă, s-a războit cu cei ce promovau regionalismul, devenind un încercat organizator al acțiunilor de cultură, știință și artă, publicând broșuri, buletine și fascicole ale acestora, cărți de rugăciune, colecții muzicale, făcând muzeistică și artă monumentală. Cea de a doua revistă literară, de artă și de știință în Bucovina a fost o necesitate care și-a menținut încrederea românilor două decenii... * Al. Stejaru, exprimând
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în condiții de schimb și 64 gratuități Fotografia de pe coperta Junimea Literară nr.57/1925 era însoțită, în același număr de rectificarea „Coperta noastră” (Rectificarea unui portret al lui Creangă), semnată de Leca Morariu la pp 215-216: „Aducem cu coperta fascicolei de față o rectificare în portretele lui Creangă, dând după însăși fotografia originală a lui Creangă (executată în atelierul Bernhard Brand din Iași și astăzi în posesia dlui Artur Gorovei, Fălticeni) înfățișarea autentică și atât de expresivă a povestitorului (mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
La fel se întâmplă și cu a doua jumătate reflectată a fascicolului, numai că oglinda mobilă poate fi deplasată înainte și înapoi pe o distanță x, încât drumul total al acestui fascicul es te de 2(L+x). recombinarea celor fascicole produce o interferență care este suma tuturor interferențelor create de fiecare frecvență din fascicul. Unul sau ambele fascicole sunt trecute prin probă, după focalizare. Prin varierea sistematică a diferenței dintre cele două drumuri optice, ca urmare a interferențelor se produc
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
deplasată înainte și înapoi pe o distanță x, încât drumul total al acestui fascicul es te de 2(L+x). recombinarea celor fascicole produce o interferență care este suma tuturor interferențelor create de fiecare frecvență din fascicul. Unul sau ambele fascicole sunt trecute prin probă, după focalizare. Prin varierea sistematică a diferenței dintre cele două drumuri optice, ca urmare a interferențelor se produc semnale detectabile, așa numita interferogramă, care este apoi prelucrată prin calcularea transformatei Fourier și prezentată sub formă de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
sistemului de clasificare al Universității din Halle și, după ezitări, a CZU. A prefigurat activitatea bibliografică a Bibliotecii Academiei prin lansarea unui un amplu plan al bibliografiei naționale retrospective (1895). A realizat Bibliografia românească veche (care începe să apară în fascicole din 1898) și Catalogul manuscriselor românești din colecțiile Bibliotecii Academiei. Este recunoscut ca întemeietorul școlii biblioteconomice românești. A organizat primul Congres național al bibliotecarilor (1924) care s-a finalizat cu înființarea Asociației Bibliotecarilor din România. A reprezentat cu strălucire mișcarea
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
adesea ceea ce rostirea ni se dovedește incapabilă de a reda, noi indicăm dinamica unor fenomene și implicații afective care se întind dincoace de cuvântul limbajului comun. Desigur că sublimarea rostirii întru spirit pe care o exersează discursul poetic poate revela fascicole și străfulgerări din sferele cele mai adânci ale interiorității umane, din energia telurică ce poartă profunzimea de duh a ființei umane. Dar poezia este un har ce rareori zăbovește peste ființarea extenuată a omului prăbușit în profan iar ne-poeticul
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
context, reculegerea se relevă drept starea în care conștiința, adunându-se la și spre atomul concentrat al sinelui, devine fundal primitor, receptacol magnetic ce-și primește revelații și sensuri noi fundamentale. Aceste deschideri spre un metafizic primordial sunt purtate de fascicolele frumuseții ce săgetează asimilator conștiința remodelantă a sensibilului admirator. În reculegerea sa, deopotrivă calmă și efervescentă, el este însoțit de prezența supra-temporală a nestinsei osteneli creatoare pe care artistul și-a asumat-o demiurgic precum un destin prelungit și împlinit
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
factori economici: gradul de dezvoltare economică a țării<footnote Diana Tănase, „Industry - vector of economic development”, 2nd International Conference on Business Administration and Economics „People - Ideas - Experience”, Reșița, 22-25 octombrie 2012, articol publicat în Analele Universității „Eftimie Murgu” din Reșița, Fascicola II, 2012, pp. 149 155 footnote>, rata dobânzii, veniturile consumatorului, prețul bunurilor economice etc. Trebuie precizat că niciunul dintre acești factori, tratați secvențial, nu ar putea să explice în întregime comportamentul consumatorului<footnote Ildiko Fekete, op. cit., p. 36. footnote>, iar
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
nr. XIX, partea a IV-a, pp. 163-166 Tănase, D., 2012a, „Industry - vector of economic development”, 2nd International Conference on Business Administration and Economics „People - Ideas - Experience”, Reșița, 22-25 octombrie 2012, articol publicat în Analele Universității „Eftimie Murgu” din Reșița, Fascicola II, Științe Economice, pp. 149-155 Tănase, D., 2012b, Probleme ale competitivității economiei românești, Timișoara, Editura Mirton Terpstra, V., Sarathy, R., 1997, International Marketing, New York, The Dryden Press, Harcourt Brace College Publishers Veblen, T., 1970, Théorie de la classe de loisir, Paris
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
mediul aulic orădean. Circulația cărților și manuscriselor românești din epocă apare ca ceva firesc în viața bibliotecii și arhivei instituției culturale din Oradea. Moștenirea iluministă cuprinde 287 de volume, dintre care 33 de opere în 44 de volume, precum și 11 fascicole și scrisori provenind de la Samuil Micu Klein; 8 opere în 39 de volume și un număr de 7 scrisori din zestrea lui Șincai; 9 volume de la prepozitul George Fărcaș; 4 fascicole referitoare la Supplex Libellus Valachorum; 2 volume din corespondența
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
33 de opere în 44 de volume, precum și 11 fascicole și scrisori provenind de la Samuil Micu Klein; 8 opere în 39 de volume și un număr de 7 scrisori din zestrea lui Șincai; 9 volume de la prepozitul George Fărcaș; 4 fascicole referitoare la Supplex Libellus Valachorum; 2 volume din corespondența lui Inochentie Micu Klein. Nu e greu să ne închipuim distanțele parcurse de tomurile ajunse aici, cunoscând foarte bine deplasările cărturarilor români între Blaj și Roma, cu escale la Oradea, Buda
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și incrocia con le problematiche nazionaliste, nella critică dell'ideologia democratică. Gentile, invece, contribuisce con îl saggio che în pratica inaugura la sua scesa în campo, appunto, politica e, cioé, Politica e filosofia, în posizione strategică, în apertura del primo fascicolo, nel dicembre del 1918. Seguiranno due corposi saggi, spalmati în alcune puntate, șu Mazzini e Gioberti. E' vero che mentre per Rocco și tratta di fondare lo "Stato Nuovo", per Gentile îl superamento della liberal-democrazia deve avvenire all'insegna del
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
fapt, după cele mai multe opinii, aceste partide sînt confesionale. Ele sînt desemnate astfel de chiar originile lor în Biserica catolică și de mijloacele de apărare a drepturilor acesteia; de rădăcinile lor în catolicismul social; de zona lor de mijloc constituită din fascicole de organizații catolice cu funcții dintre cele mai diferite; de legăturile conducătorilor și militanților lor cu religia; de clientela electorală, de zonele de repartiție a voturilor care corespund cel mai adesea (chiar dacă nu este o supoziție întotdeauna exactă) cu zonele
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]