472 matches
-
constantă. O formulă cunoscută cu privire la transformatele Fourier arată că formula (C) implică o intensitate constantă (sau lent variabilă) a radiației în timp . Noțiunile de entropie și temperatură a radiației, determinate cu ajutorul formulei lui Planck (P), pot fi aplicate numai dacă fascicolul de radiație considerat îndeplinește o condiție de "totală neregularitate", aproximând într-un fel ecuația (C). Aceasta este o limitare serioasă a câmpurilor electromagnetice pentru care poate fi folosită. În general, se presupune că radiația emisă de un corp oarecare satisface
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
are însă dificultăți: dacă două fascicole sunt separate spațial și li se pot atribui separat entropiile L(I), L(I), este entropia totală L(I) + L(I) sau L(I+I)?: aici istoria fascicolelor joacă un rol: se poate ca fascicolul emis de un corp oarecare să fi fost "prelucrat" între timp, de exemplu să fi fost lăsat să treacă printr-o oglinda semitransparentă (vezi Fig.1). Cele două fascicole care apar, depărtate spațial, nu sunt independente: când sunt din nou
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
fascicole care apar, depărtate spațial, nu sunt independente: când sunt din nou suprapuse, ele interferă. Dificultățile care apar în atribuirea entropiei sunt descrise în câteva articole ale lui Max von Laue, atunci asistent al lui Max Planck. Să considerăm un fascicol de raze, incident asupra unei oglinzi semitransparente: suma intensităților celor două fascicole rezultante este egală cu intensitatea inițială (Fig.1). Cu ajutorul formulei (P) de mai sus se poate vedea că suma entropiilor celor două fascicole este mai mare decât entropia
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
două fascicole rezultante este egală cu intensitatea inițială (Fig.1). Cu ajutorul formulei (P) de mai sus se poate vedea că suma entropiilor celor două fascicole este mai mare decât entropia inițială, ceea ce pare să arate că procesul de împărțire a fascicolului este ireversibil. Max von Laue arată însa că se poate imagina un procedeu de suprapunere a celor doua raze, astfel incât să recăpătăm din nou fascicolul inițial. Fără să intrăm în detalii, aceasta se poate face cu ajutorul unor oglinzi și
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
mai mare decât entropia inițială, ceea ce pare să arate că procesul de împărțire a fascicolului este ireversibil. Max von Laue arată însa că se poate imagina un procedeu de suprapunere a celor doua raze, astfel incât să recăpătăm din nou fascicolul inițial. Fără să intrăm în detalii, aceasta se poate face cu ajutorul unor oglinzi și unghiuri de incidență judicios alese, astfel incât să obținem o interferență "destructivă" într-una din cele două perechi de fascicole emergente (în stânga în Fig.2) și
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
să obținem o interferență "destructivă" într-una din cele două perechi de fascicole emergente (în stânga în Fig.2) și "constructivă" în cealaltă (în dreapta). Fig.2 reproduce drept exemplu aranjamentul propus de Laue Deducem de aici că procesele de "prelucrare" ale fascicolului (de exemplu impărțirea lui în două) sunt de fapt reversibile și entropia fascicolelor, dacă este corect definită, trebuie sa rămână constantă și egală cu a fascicolului inițial, în opoziție cu calculul de mai sus. Concluzia lui Max von Laue a
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
drept exemplu aranjamentul propus de Laue Deducem de aici că procesele de "prelucrare" ale fascicolului (de exemplu impărțirea lui în două) sunt de fapt reversibile și entropia fascicolelor, dacă este corect definită, trebuie sa rămână constantă și egală cu a fascicolului inițial, în opoziție cu calculul de mai sus. Concluzia lui Max von Laue a fost că principiul aditivității entropiei pentru obiecte separate spațial trebuie "abandonat": în întreg procesul de despărțire și recombinare, curentul de entropie rămâne neschimbat: <br>formula 40 Dificultatea
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
a coeficienților Fourier ale variației câmpurilor în timp. Max Planck a admis acest punct de vedere ca urmare a unor critici ridicate la adresa lui de L.Boltzmann . În concluzie, această condiție de "neregularitate totală" este implicită în atribuirea entropiei la un fascicol de radiație folosind formula lui Planck (P). Tratamentul matematic corect al coerenței și autocorelației semnalelor luminoase "naturale" (sau "albe") este dificil și legat în mod natural de teoria proceselor stocastice (generalizate), dezvoltată mulți ani după lucrările lui Max Planck. În
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
după lucrările lui Max Planck. În lucrările sale, el utilizează numai serii Fourier împreună cu considerații foarte atente ale ordinelor de mărime în joc. Descrierea unui câmp arbitrar de radiație cu ajutorul entropiei și temperaturii se dovedeste a fi foarte dificilă: fiecare fascicol poate avea o temperatură diferită; coerența parțială a diferitelor fascicole face ca atribuirea unei entropii să fie foarte complicată (vezi formula (L)).De aceea tratatele prezente (cu direcție mai ales inginereasca) asupra radiației termice ignoră această temă complet. Argumentele elegante
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
cu laseri periculoși impune folosirea de ochelari de protecție, care absorb radiația luminoasă la lungimea de undă a laserului folosit și permit vederea în celelalte regiuni ale spectrului. Clasa I este specifică echipamentelor industriale care au zona de acționare a fascicolului laser acoperită în totalitate, deci nu există posibilitatea apariției unor reflexii nedorite. Această clasă de laseri este cea mai sigură și nu necesită din partea operatorilor umani care deservesc echipamentul laser să poarte echipament de protecție optică (ochelari speciali sau mască
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
în vid, inclusiv topirea și turnarea magneziului; sfărîmarea, clasarea, sortarea, presarea buretelui de titan și zirconiu; elaborarea lingourilor din titan și zirconiu și alte materiale grele fuzibile și aliaje ale acestora în cuptoare în vid, cu arc inductiv sau cu fascicol de electroni; decaparea titanului și zirconiului și a aliajelor acestora în soluții de acid azotic și fluorhidric; elaborarea prealiajelor cu conținut de titan, vanadiu, molibden, aluminiu, magneziu, crom, inclusiv procese de reducere și tratamente cu oxigen, oxid de carbon la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121649_a_122978]
-
personal (reală) poate fi depășită relativ ușor, cea a gloriei, sau cel puțin a notorietății, pe care principele poate s-o asigure sau s-o suprime, e de alt ordin și exercită o puternică presiune psihologică. Sistemul stelei duble, acest fascicol de atracție și repulsie mutuală, a existat în tot cursul istoriei și îl putem urmări la toate nivelele, de la lupta singulară a lui Dante la cea a șansonetiștilor din cabaretele franceze. Raporturile între cei doi actori ai acestei drame stranii
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
noaptea mugetul cavernos al exploziei talazurilor înăbușise avertismentele regulate ale sirenelor. Apele umflate au doborât zidurile de pietre suprapuse dintre ogoare și grădini. Deși cele mai multe dintre imensele șuvoaie fuseseră azvârlite în mare, câteva au format zăgazuri și bălți pe care fascicolul albicios al semnalelor farului le lumina oarecum. Tatăl meu își făcea în noaptea aceea cartul de patru ore, dar în zori nu s-a dus să se culce, a rămas să aștepte dimineața. Și de îndată ce s-a luminat, n-a
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
sus, prin relevarea existenței a două specii de electroni cu viteze distincte: investigații asupra contribuției individuale a variate specii neutre sau ionizate prezente în plumă, prin dispersarea emisiei optice via un monocromator, în cadrul unor studii spectroscopice de spațiu și timp. Fascicolul a fost focalizat prin intermediul unei lentile cu f = 25 cm, la incidență normală, asupra unei Ținte amplasate în vid (la o presiune sub 106 Torr), pentru a obține un diametru al amprentei la ~300 µm la contact. O sondă Langmuir
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
-uri incluse în memoria difractometrului. Difractometria cu contor folosită în studiul materialelor policristaline a fost deosebit de precisă. Au fost eliminate erorile frecvente care apar la această metodă, în special cele de tip instrumental, descrise anterior. În cazul supunerii probelor unui fascicol puternic de radiație laser, apare fenomenul de recristalizare, ce poate induce tensiuni interne (cu posibila apariție a unor deformări ale materialului și a fisurilor locale în material) precum și o modificare a distribuției orientărilor cristaline în zonele expuse fascicolului laser (și
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
probelor unui fascicol puternic de radiație laser, apare fenomenul de recristalizare, ce poate induce tensiuni interne (cu posibila apariție a unor deformări ale materialului și a fisurilor locale în material) precum și o modificare a distribuției orientărilor cristaline în zonele expuse fascicolului laser (și deci modificarea anizotropiei proprietăților mecanice ale materialului). De aceea sunt foarte importante măsurătorile de tensiuni interne reziduale și de texturi. De asemenea, prin aplicarea acestor tipuri de marcaje cu fascicol laser, mai pot să apară: modificarea locală (microzonală
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
modificare a distribuției orientărilor cristaline în zonele expuse fascicolului laser (și deci modificarea anizotropiei proprietăților mecanice ale materialului). De aceea sunt foarte importante măsurătorile de tensiuni interne reziduale și de texturi. De asemenea, prin aplicarea acestor tipuri de marcaje cu fascicol laser, mai pot să apară: modificarea locală (microzonală) a compoziției fazice a materialelor (sunt posibile în special apariția de microzone de oxidări ale acestora și, zonal, transformări de faze); 174 fenomenul de recristalizare poate induce tensiuni interne, cu o posibilă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
undă a radiației X este comparabilă cu dimensiunile atomilor și moleculelor unui domeniu larg de materiale permite determinarea aranjamentului atomic pe care acestea îl prezintă. Picurile într-un model de difracție sunt în directă legătură cu distanțele interatomice. Considerând un fascicol incident de raze X care interacționează cu atomi aranjați într-o structură ordonată (Fig. 6.3), atomii, reprezentați prin sfere de culoare verde, pot fi imaginați ca formând diferite seturi de plane în cristal. Pentru un set de plane cristaline
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
faze, determinări ale parametrilor de rețea, ale tensiunilor interne, determinarea texturii, ale dimensiunilor de grăunți, etc. Fig. 6.4 prezintă schematic un experiment de difracție de raze X, unde 2θ este unghiul dintre raza incidentă și cea difractată [146-148]. Intensitatea fascicolului difractat este măsurată în funcție de 2θ și de orientarea probei, rezultând astfel un model de difracție. Lungimea de undă a radiației X este de 0,7-2A și corespunde la energii (E=12,4 keV/λ) de 6-17 keV. Fig. 6.4
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
o interferență cumulativă din radiațiile X împrăștiate de planele atomice dintr un cristal, se naște un maxim de difracție. Condiția pentru existența acestei interferențe este dată de legea lui Bragg: (6.3) unde θhkl este unghiul dintre planele atomice și fascicolul incident (și difractat) - vezi Fig. 6.3. Pentru ca fenomenul de difracție să poată fi observat, detectorul trebuie să fie poziționat astfel încât unghiul de difracție să fie 2θhkl, iar cristalul trebuie să fie orientat astfel încât normala la planul de difracție să
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
vezi Fig. 6.3. Pentru ca fenomenul de difracție să poată fi observat, detectorul trebuie să fie poziționat astfel încât unghiul de difracție să fie 2θhkl, iar cristalul trebuie să fie orientat astfel încât normala la planul de difracție să fie coplanară cu fascicolul incident și cel difractat și unghiul între fascicolul difractat și cel incident să fie egal cu unghiul Bragg θhkl . Pentru un monocristal sau pentru un film subțire epitaxial, există o singură orientare a probei pentru fiecare plan (h,k,l
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
să poată fi observat, detectorul trebuie să fie poziționat astfel încât unghiul de difracție să fie 2θhkl, iar cristalul trebuie să fie orientat astfel încât normala la planul de difracție să fie coplanară cu fascicolul incident și cel difractat și unghiul între fascicolul difractat și cel incident să fie egal cu unghiul Bragg θhkl . Pentru un monocristal sau pentru un film subțire epitaxial, există o singură orientare a probei pentru fiecare plan (h,k,l) care satisface aceste condiții de difracție. Fig. 6
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
toate cristalitele au majoritatea planelor atomice paralele cu suprafața substratului, fiind de altfel întâmplător distribuite. Geometria Bragg-Brentano (metodă prin reflexie) [147-149] este utilizată pe scară largă pentru investigarea filmelor subțiri cu policristale orientate întâmplător. În această geometrie (Fig. 6.6a), fascicolul incident și cel difractat sunt trecute prin fante astfel încât contactul cu proba și apoi preluarea de către detector să se facă la un unghi θ (fante de deviere și respectiv fante de primire). După trecerea prin aceste fante, se detectează fascicolul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
fascicolul incident și cel difractat sunt trecute prin fante astfel încât contactul cu proba și apoi preluarea de către detector să se facă la un unghi θ (fante de deviere și respectiv fante de primire). După trecerea prin aceste fante, se detectează fascicolul difractat. Proba este rotită cu o viteză unghiulară cu o valoare egală cu jumătate din cea a detectorului. Având în vedere faptul că fascicolul incident și cel difractat fac același unghi cu suprafața probei, informațiile structurale se obțin numai de pe
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
θ (fante de deviere și respectiv fante de primire). După trecerea prin aceste fante, se detectează fascicolul difractat. Proba este rotită cu o viteză unghiulară cu o valoare egală cu jumătate din cea a detectorului. Având în vedere faptul că fascicolul incident și cel difractat fac același unghi cu suprafața probei, informațiile structurale se obțin numai de pe planele (hkl) paralele cu aceasta. Când fantele de primire, proba și punctul de focalizare F formează un cerc, fascicolul difractat este focalizat pe fantele
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]