1,004 matches
-
Esențiale pentru înțelegerea etiopatogeniei mediastinitelor au fost studiile anatomice cu privire la antomia gâtului și definirea fasciilor și a compartimentelor de la acest nivel. Bichat (1801), Henke (1872), Paulsen (1882) în Europa și Mosher (1929), Iglauer (1935), Pearse (1938) în SUA au studiat fasciile cervicale și au descris căile de propagare spre mediastin a infecțiilor din sfera orofaringiană și cervicală. Apariția antibioticelor: penicilina (descoperită în 1928 și disponibilă din mai 1940), streptomicina (1944) și a altor medicamente, cu variate efecte bactericide, au determinat scăderea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
a indus apariția altor cauze de mediastinită (infectarea plăgii de sternotomie) [24]. ELEMENTE ANATOMICE În timpul vieții fetale gâtul, toracele și abdomenul comunică între ele, mediastinul, fiind elementul de legătură. Pe parcursul organogenezei aceste căi de comunicare se închid și se formează fasciile cervicomediastinale. Astfel, în anumite condiții, la vârsta adultă, aceste căi permit infecțiilor orocervicale să fuzeze în mediastin [3] Fascia cervicală este împărțită în trei lame (pretraheală, viscerală și paravertebrală), care delimitează trei căi principale prin care se realizează fuzarea în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
și abdomenul comunică între ele, mediastinul, fiind elementul de legătură. Pe parcursul organogenezei aceste căi de comunicare se închid și se formează fasciile cervicomediastinale. Astfel, în anumite condiții, la vârsta adultă, aceste căi permit infecțiilor orocervicale să fuzeze în mediastin [3] Fascia cervicală este împărțită în trei lame (pretraheală, viscerală și paravertebrală), care delimitează trei căi principale prin care se realizează fuzarea în mediastin a proceselor infecțioase orofaringine. Prima cale este cea pretraheală, situată anterior de trahee; este considerată cea mai superficială
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
una din căile de propagare spre mediastin a diverselor focare infecțioase orocervicale. Cea de-a treia cale este cea retrofaringiană fiind situată între esofag și coloana vertebrală, fiind numită și spațiul retrovisceral sau prevertebral. Acest spațiu este delimitat anterior de fascia prevertebrală care se întinde de la baza craniului până la extermitatea inferioară a mușchiului lung al gâtului (vertebra T3). De la nivelul T1, unde fascia alară fuzionează cu mușchiul constictor inferior al faringelui, este delimitat așa-numitul „danger space” (situat retrofaringian, între fascia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
între esofag și coloana vertebrală, fiind numită și spațiul retrovisceral sau prevertebral. Acest spațiu este delimitat anterior de fascia prevertebrală care se întinde de la baza craniului până la extermitatea inferioară a mușchiului lung al gâtului (vertebra T3). De la nivelul T1, unde fascia alară fuzionează cu mușchiul constictor inferior al faringelui, este delimitat așa-numitul „danger space” (situat retrofaringian, între fascia alară și fascia prevertebrală) [24]. Este patent până la diafragm, permițând extensia proceselor septice până la acest nivel. Când un proces infecțios ajunge până
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
fascia prevertebrală care se întinde de la baza craniului până la extermitatea inferioară a mușchiului lung al gâtului (vertebra T3). De la nivelul T1, unde fascia alară fuzionează cu mușchiul constictor inferior al faringelui, este delimitat așa-numitul „danger space” (situat retrofaringian, între fascia alară și fascia prevertebrală) [24]. Este patent până la diafragm, permițând extensia proceselor septice până la acest nivel. Când un proces infecțios ajunge până supradiafragmatic, prognosticul, este rezervat [3, 17]. Aproape 70% din mediastinitele descendente s-au propagat pe calea retrofaringiană și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
se întinde de la baza craniului până la extermitatea inferioară a mușchiului lung al gâtului (vertebra T3). De la nivelul T1, unde fascia alară fuzionează cu mușchiul constictor inferior al faringelui, este delimitat așa-numitul „danger space” (situat retrofaringian, între fascia alară și fascia prevertebrală) [24]. Este patent până la diafragm, permițând extensia proceselor septice până la acest nivel. Când un proces infecțios ajunge până supradiafragmatic, prognosticul, este rezervat [3, 17]. Aproape 70% din mediastinitele descendente s-au propagat pe calea retrofaringiană și 8% pe calea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
crescut este reprezentat de bolnavii cu transplant cardiac, pulmonar sau cord-pulmon, datorită imunosupresiei indusă postoperator. Intervențile chirurgicale în sfera capului și gâtului (mari vase, vertebre), se pot complica cu mediastinite procesul infecțios fiind propagat perifascial și prin spațiile delimitate de fasciile cervicale. Pe aceleași căi se propagă spre mediastin și un alt grup important de afecțiuni: infecțiile din sfera orofaringină, focare odontogenice și focare cervicale. Mai rar mediastinitele acute pot reprezenta extensia unor procese infecțioase adiacente mediastinului. Acestea pot proveni de la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
procedeul Cornet; lambou de rotație preparat din diafragm; dezinserția parțială a mușchiului transvers - tehnica Rives - Baker); teaca posterioară a drepților abdominali (I. Juvara); lamboul cutanat (folosit de Rehn și Cotte); lamboul pericardic (utilizat de Brookes și Desforges); grefe libere din fascia lata (Harrington) și grefe cutanate libere (Teodorescu - sutura defectului diafragmatic cu un șiret de piele prelevat de la marginile toracotomiei). Protezele din materiale aloplastice sunt folosite sub formă de plăci sau plase din Marlex, Dacron, Ivalon, Gore-Tex, prolen, polipropilenă sau nylon
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
ale degetelor II-IV, în special în cursul nopții. Dacă tratamentul local (injecții cu xilină și hidrocortizon) sau cel antiinflamator general sunt ineficiente, se poate recurge la deblocarea chirurgicală a nervului median (19). 4. Boala Dupuytren Îngroșarea tendoanelor flexorilor și a fasciei palmare conduce la contractura în flexie a degetelor mâinii și la apariția în palmă a unor zone indurate, ușor de pus în evidență prin palpare. Se apreciază că un sfert din pacienții cu boala Dupuytren au diabet și circa 35
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
conjunctiv numită endomisium. Vascularizația fibrei musculare este asigurată de capilarele care o înconjoară, numărul acestora fiind esențial pentru utilizarea substraturilor energetice, depinzând de gradul de activitate musculară. La periferie, mușchiul este învelit de epimisium, țesut conjunctiv care îl ancorează de fascie. 2.1.2. Microscopic, sunt vizibile următoarele componente la nivelul fibrei musculare striate: A. Sarcolema, evidențiată la microscopul electronic, este formată din: - sarcolema propriu-zisă (plasmalema) cu structură trilaminată, cu două straturi osmiofile (extern și intern) și unul mijlociu osmiofob; recent
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
sau strii scalariforme (Eberth, denumite astfel deoarece porțiuni ale discului sunt dispuse și longitudinal în raport cu axul lung al fibrelor, dând impresia de trepte de scară). În microscopia electronică, discul intercalar prezintă o zonă transversală (cu trei tipuri de joncțiuni specifice: fascii aderente, desmozomi și joncțiuni gap/nexus) și o zonă longitudinală (cu joncțiuni de tip desmozomi și gap). Fiecărei fibre musculare cardiace contractile i se descriu din punct de vedere structural următoarele componente: A. Sarcolema, cu o structură similară cu cea
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
la marginile defectului diafragmatic a unei plase de substituție. De cele mai multe ori nu există acea langhetă musculo-fibroasă anterioară. Închiderea defectului s-a efectuat de cele mai multe ori prin sutura la peretele costal vecin, fie prin încărcarea numai a periostului și a fasciei endotoracice, fie prin trecerea firelor în jurul coastei respective [2, 3]. La copii s-a identificat de fiecare dată un bord anterior muscular periorificial. În figura 8.22 a-p* avem aspecte intraoperatorii la un caz cu hernie Morgagni (observație Clinica
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
se suturează cu ușurință, cu fire separate (sutură simplă), din material neresorbabil; 2.Atunci când diafragmul posterior lipsește este necesară descoperirea unui rest de mușchi frenic ascuns retroperitoneal înapoia glandei suprarenale; 3.Lipsa bordului postero-lateral obligă la sutura cupolei diafragmatice la fascia prerenală (există riscul lezării glandei suprarenale) sau la sutura prin mobilizarea masei musculare a psoasului [96]; 4. Când defectul diafragmatic este mare se poate recurge la dezinserția parțială a mușchiului transvers abdominal, care este apoi basculat pentru a obtura orificiul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
cazuri, putându-se totuși practica reinserția înaltă la nivelul arcurilor costale. Mult mai frecvent, închiderea defectului necesită folosirea de diverse materiale protetice, cum ar fi plasa de Gore-tex sau alte materiale similare. Se mai pot folosi patch-uri de pericard sau fascia lata dacă defectul diafragmatic se pretează la acest tip de reconstrucție. Sutura acestor materiale se face cu fire separate din material neresorbabil, la nivelul marginilor defectului sau la nivelul coastelor, după caz, o atenție deosebită fiind necesară refacerii hiatusurilor diafragmatice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
procesele spinoase T7-T12, procesele spinoase lombare, ligamentele supra-spinoase corespunzătoare și pe creasta sacrală medie, pe jumătatea posterioară a crestei iliace și pe ultimele 3-4 coaste (alternând cu digitațiile oblicului extern). Inserțiile pe creasta iliacă și coloana vertebrală se fac prin intermediul fasciei toracolombare. Mușchiul se inseră în șanțul intertubercular de pe humerus, unde tendonul mușchiului se poate uni cu cel al marelui pectoral. Acest tendon este încrucișat anterior de nervul radial. Latissimus dorsi este acoperit în partea lui superioară de mușchiul trapez, iar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
coastele și spațiile intercostale, iar în apropierea inserției acoperă inserțiile bicepsului și coracobrahialului. Între marginea sa superioară și deltoid se află un interstițiu în care se găsesc vena cefalică și ramura deltoidiană a arterei acromio-toracice. Marele pectoral este învelit în fascia pectorală care se inseră pe claviculă și stern, continuându-se lateral cu fasciile umărului, axilară și brahială. În sus, lama ei superficială se continuă cu lama superficială a fasciei cervicale, iar în jos cu fascia dreptului abdominal și a oblicului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Între marginea sa superioară și deltoid se află un interstițiu în care se găsesc vena cefalică și ramura deltoidiană a arterei acromio-toracice. Marele pectoral este învelit în fascia pectorală care se inseră pe claviculă și stern, continuându-se lateral cu fasciile umărului, axilară și brahială. În sus, lama ei superficială se continuă cu lama superficială a fasciei cervicale, iar în jos cu fascia dreptului abdominal și a oblicului extern. Vascularizația este asigurată de artera toracoacromială și de ramurile perforante din artera
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
și ramura deltoidiană a arterei acromio-toracice. Marele pectoral este învelit în fascia pectorală care se inseră pe claviculă și stern, continuându-se lateral cu fasciile umărului, axilară și brahială. În sus, lama ei superficială se continuă cu lama superficială a fasciei cervicale, iar în jos cu fascia dreptului abdominal și a oblicului extern. Vascularizația este asigurată de artera toracoacromială și de ramurile perforante din artera toracică internă. Inervația provine din plexul brahial prin nervii pectorali (C5-7). Când ia punct fix pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Marele pectoral este învelit în fascia pectorală care se inseră pe claviculă și stern, continuându-se lateral cu fasciile umărului, axilară și brahială. În sus, lama ei superficială se continuă cu lama superficială a fasciei cervicale, iar în jos cu fascia dreptului abdominal și a oblicului extern. Vascularizația este asigurată de artera toracoacromială și de ramurile perforante din artera toracică internă. Inervația provine din plexul brahial prin nervii pectorali (C5-7). Când ia punct fix pe torace coboară și proiectează umărul anterior
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
al scapulei. Când ia punct fix pe procesul coracoid ridică coastele fiind un mușchi inspirator auxiliar. Subclavicularul Unește prima coastă cu fața inferioară a claviculei. Acoperă vasele subclaviculare și plexul brahial și este acoperit de pectoralul mare. De pe claviculă pleacă fascia clavipectorală care învelește subclavicularul și ligamentul coracoclavicular. Foița sa posterioară se continuă cu lama prevertebrală a fasciei cervicale. Fascia coboară și învelește micul pectoral reunindu-se la marginea lui inferioară și continuându-se ca fascia axilară. Unele fibre din fascia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Unește prima coastă cu fața inferioară a claviculei. Acoperă vasele subclaviculare și plexul brahial și este acoperit de pectoralul mare. De pe claviculă pleacă fascia clavipectorală care învelește subclavicularul și ligamentul coracoclavicular. Foița sa posterioară se continuă cu lama prevertebrală a fasciei cervicale. Fascia coboară și învelește micul pectoral reunindu-se la marginea lui inferioară și continuându-se ca fascia axilară. Unele fibre din fascia clavipectorală ajung până la pielea axilei pentru a forma ligamentul suspensor al axilei (Gerdy). Mușchiul este inervat din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
coastă cu fața inferioară a claviculei. Acoperă vasele subclaviculare și plexul brahial și este acoperit de pectoralul mare. De pe claviculă pleacă fascia clavipectorală care învelește subclavicularul și ligamentul coracoclavicular. Foița sa posterioară se continuă cu lama prevertebrală a fasciei cervicale. Fascia coboară și învelește micul pectoral reunindu-se la marginea lui inferioară și continuându-se ca fascia axilară. Unele fibre din fascia clavipectorală ajung până la pielea axilei pentru a forma ligamentul suspensor al axilei (Gerdy). Mușchiul este inervat din plexul brahial
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
pectoralul mare. De pe claviculă pleacă fascia clavipectorală care învelește subclavicularul și ligamentul coracoclavicular. Foița sa posterioară se continuă cu lama prevertebrală a fasciei cervicale. Fascia coboară și învelește micul pectoral reunindu-se la marginea lui inferioară și continuându-se ca fascia axilară. Unele fibre din fascia clavipectorală ajung până la pielea axilei pentru a forma ligamentul suspensor al axilei (Gerdy). Mușchiul este inervat din plexul brahial prin nervul subclavicular. Când ia punct fix pe coastă coboară clavicula. Când ia punct fix pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
fascia clavipectorală care învelește subclavicularul și ligamentul coracoclavicular. Foița sa posterioară se continuă cu lama prevertebrală a fasciei cervicale. Fascia coboară și învelește micul pectoral reunindu-se la marginea lui inferioară și continuându-se ca fascia axilară. Unele fibre din fascia clavipectorală ajung până la pielea axilei pentru a forma ligamentul suspensor al axilei (Gerdy). Mușchiul este inervat din plexul brahial prin nervul subclavicular. Când ia punct fix pe coastă coboară clavicula. Când ia punct fix pe claviculă ridică prima coastă, fiind
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]