418 matches
-
de pe teritoriul comunei se oglindește în culturile de cereale, pășunile naturale și cultura pomilor fructiferi. între culturile cerealiere ponderea o deține grâul și porumbul, iar dintre cele tehnice floarea soarelui, soia și chiar sfecla de zahăr . Se mai cultivă cartofii, fasolele și în grădini pătrunjelul, mărarul, roșiile, ceapa, usturoiul, prazul, vinetele și nu în ultimul rând morcovii, țelina, leușteanul, sfecla roșie și ardeii de toate felurile. în trecut, se mai cultiva pentru hrana oamenilor hrișca și meiul, iar prin grădini pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lor primare până la cele mai avansate, iar în timpul iernii săniile tot făcute din lemn. Ca arme se foloseau arcul și săgețile, măciuca din lemn tare de corn care era simplă sau ghintuită, ca unelte îmblăciul pentru bătut grâul, orzul, ovăzul, fasolele, mazărea, haldanii, dar care putea deveni și o armă redutabilă în fața dușmanilor, la fel coasa și toporul cu o coadă lungă tot din lemn. Dintre instrumentele muzicale enumerăm: fluierul, cavalul, vioara sau scripca, țambalul, basul etc. Viața oamenilor de la Hudești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Jana(Ioana), Valică în loc de Vasile, Costică(Costel, Tică) în loc de Constantin(Costache). O parte din numele de familii au fost luate de la numele unor plante, păsări, animale, obiecte, locuri, fenomene, activități: Pintrijăl, Păpușoi, Secară, Vișin, Cireș, Carpen, Buruiană, Urzică, Boz, Bostan, Fasolă, Chipăruș, Curcan, Cucoș, Găină, Brumă, Furtună, Ciobanu, Ciubotaru, Cojocaru, Ciocan, iar altele vin de la o persoană cu prestigiu din familie: Avornicesei, Apopei, Aducesei sau în unele cazuri după numele mamei : Amariței, Amarghioalei, Amălinei, Apătăchioaiei, Atitienei etc. Interesante sunt și alte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
există și câteva combine. Amintim aici pe S.C.Plugaru S.R.L.,S.C.Albina S.R.L. Mai există apoi o serie de săteni care posedă tractoare și prestează lucrările la populație contra-cost: Șîncoviță Constantin, Ciobanu Sorin, Ciobanu Mihai, Baltă Costel, Huțuțui Daniel, Maftei, Fasolă Ștefan, Alungi Gheorghe, Bostan Romică, Iordache Mihai, Sofronescu Ion, Pușcașu Valentin, Ștefan Gheorghe, Vârșag Ion. Locul fostei secții de mecanizare de la Vatra a rămas gol. Aici erau cele mai multe tractoare și combine. Ce vânt a bătut pe aici? Mai există o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Dintre aceștia amintim pe constructorii de locuințe Gheorghe Pintilei (zis Ghiță ‘ a Adelei), Calistru Macovei, Gh. Ursu, Gh. Giosu, C-tin Răus, Victor Luca, C-tin Chițac, Ion Minciună, Ion Moroșanu, Vasile Olaru, C-tin Gîndac etc.; croitori ca Vasile Fasolă, C-tin Popescu, Chirică Chițac, Vasile Popescu, Miluță Bețianu. Mulți dintre cei de mai sus au lucrat apoi în cadrul CAP-urilor. La Vatra erau fierari Ion și D-tru Nazare, D-tru Corlăteanu și Victor Hulpe, lemnari Mihai Mereuță, Vasile Mărăndei și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
comuna Hudești printre care: caporal Popovici Meletie, soldați Olaru Ion, Agrăpinei Constantin, Giosu Vasile, Părpăuți Ion, Târziu Ion și alții, toți din regimentul 16 Dorobanți. De asemenea s-au evidențiat prin acte de eroism în timpul luptelor cu dușmanii otomani soldații: Fasolă Vasile, Baltă Nicolae, Andreescu Constantin, Barbazan Andrei, Apăvăloaie Ion, Lefter Ion, unii dintre ei fiind decorați cu ordine și medalii pentru merite deosebite pe câmpul de bătălie ducând faima curcanilor peste Balcani, cum erau porecliți dorobanții din cauza echipamentului cu pene
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
necesare. în fiecare zi, de dimineață până seara târziu au lucrat cu râvnă alături de preotul Dumitru Chilici și ing. Gh. Ursu, Bostan Ionuț, Cronț C. Constantin, Ciobanu Gheorghe, Chiriac Gheorghe, Chiriac Gh. Cristian, Apătăchioae Puiu, Afloarei Vasile, Sâsâeac C. Vasile, Fasolă Dumitru, cântărețul Nazare Ionel-Cristian, Ilaș Teodor, Corlăteanu Dumitru, Bostan S. Dumitru și lista ar putea continua cu toți flăcăii satului. Cu răbdare și cu rugăciuni au trecut și unele momente mai grele din viața de zi cu zi. Și gospodinele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu zi. Și gospodinele din sat au ajutat la construcția noii biserici chiar dacă n-au lucrat, dar au venit cu mâncare și cu băutură la oamenii care lucrau. Se cuvine să evidențiem pe: Macovei Viorica, Bostan D. Elena, Afloarei Eugenia, Fasolă Gh. Maricica, Atitienei Didina, Șchiopeț Anișoara, Airinei Marița, Popescu V. Eugenia, Macovei Dorica, Hulpe Adriana, Mitrofan Mariana, Chiriac D. Didina, Ciobanu Aurelia, Ciobanașu Eugenia, Apreutesei Maria, Florescu Maria și altele. Proiectul pentru noua biserică a fost întocmit la IPROCHIM Iași
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
învățătorii Neculai Sâsâeac, Gh. Popovici, Valentin Grigoriu, Antochi Mihail. Sătenii din Vatra au contribuit la adusul materialelor și la munci necalificate sub dirijarea maiștrilor Gh. Pintilei și Nică Luca evidențiindu-se Minciună F. Ion, Chițac Gh. Costache, Zară V. Gheorghe, Fasolă Dumitru, Chițac F. Ion etc. Deși se învăța în două schimburi, o clasă trebuia să mai învețe și la școala veche. în aceste condiții, a fost necesară extinderea școlii cu încă două săli de clasă, extindere care s-a realizat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe copii să învețe, au fost exemple de comportare în relațiile de familie, în societate și au făcut tot ce au putut pentru ca lucrurile la școală să meargă bine. Merită a fi amintite aici familiile: Sâsâeac, Ciobanu, Brumă, Racu, Chițac, Fasolă, Cronț, Guragata, Popescu, Horeanu, Bostan, Atitienei, Mitrofan, Șchiopeț, Apreutesei, Chiriac, Jacotă, Irimia, Cojocea, Baltă, Afloarei, țului, Slabu, Cheptanaru, Ivan, Adomnică, Airinei, Vicol, Ciocan, Alupoaie, Pintilei, Minciună, Sofronescu, Cantea, Lupăceanu, Flisc, Macovei, Tutunaru, Ștefancu, Zară, Olănescu, Șchiopu, Pintrijăl, Ursu, Atomei, Ciobanașu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
valoare care au făcut cinste părinților, învățătorilor și profesorilor ei. Dintre aceștia enumerăm pe: prof. dr. docent Gh.I. Cronț, prof. univ. dr. Gh. Slabu, dr. ing. Gh. Antochi, președinte la Agricola Internațional S.A. Bacău, ing. Gh. Gh. Ursu, ing. agr. Fasolă V. Gh., ing. Gh. Gh. Slabu, ing. Lupoaia Gh., ing. George-Cristian Apătăchioae, ing. Cristian Bostan, solista de muzică populară Marcela Guragata(USA), economista Lenuța Guragata, medicii Maria Chițac(Iordania) și Corneliu Apătăchioae, medicul veterinar Neculai Chițac, ziaristul Macovei C. Constantinfost
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Asevoaie Eugenia, Ursu Viorica, Cracană Brândușa, Chiriac Lenuța, Apreutesei Lenuța, Avasiloae Vlad,educatoarele Chiriac Eugenia, Macovei Dorica, Baltă Maria, oameni de afaceri: Baltă Maricel, Baltă Neculai, Atitienei Vasile, profesori : Gh. Chițac, Gh. Bostan, Veruța Popescu, Chiriac Corina, Slabu Costache, Maria Fasolă, Chițac Doinița, Apătăchioae Gheorghe, asistenți medicali: Poraicu Lucian, Șchiopeț Steluța, Chițac Ștefania, Chiriac Cornelia, maiștri confecționeri de mobilă Chiriac D. Dănuț și Chiriac D. Constantin, precum și Chiriac Gh. Cristi, preot profesor Guragata Neculai, preot Vreme Claudiu, primar de Concești, Bostan
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
soldat 71. Cronț Toader, soldat 72. Curcan Niculai, soldat 73. Curcan Toader, soldat 74. Dănilă Chirică, soldat 75. Dănilă Ion, soldat 76. Discălicău Ilie, soldat 77. Dogaru Toader, soldat 78. Dogaru Toader, soldat 301 301 79. Drâmbă Gheorghe, soldat 80. Fasolă Iordache, soldat 81. Franc Ionel, sublocatenent 82. Ganea Toader, soldat 83. Gălbău Andrei, soldat 84. Gheorghieș Chirica, sergent 85. Gherasim N. I,, soldat 86. Giosu Ioan, soldat 87. Goleanu Gheorghe, soldat 88. Grețcu Dumitru, soldat 89. Grigoruță Ștefan, soldat 90
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Se freacă bine și se toarnă peste dovlecei, după care se toacă verdeața mărunt și se amestecă cu cana de smântână, iar la final, turnăm peste dovlecei și se dă la rece până se servește. SALATĂ DE FASOLE 500 g fasole fierte, o ceapă tăiată Julien, un gogoșar tăiat julien, sare, piper, ulei, oțet, după gust și 100 g măsline. Se amestecă toate la un loc, după care se dă gust de sare, iar la sfârșit, se servește decorată cu maioneză
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
adăugăm și conopida tăiată buchețele mici. După ce este aproape fiartă, adăugăm lingura de pastă tomată și ouăle bătute bine cu furculița, lăsăm să dea câteva clocote, dăm deoparte, adăugăm smântâna bătută și verdeața tocată fin. CIORBĂ DE FASOLE 500 g fasole fierte, 2 cepe tocate mărunt, o lingură de pastă de tomate, o legătură de mărar, 75 ml ulei, 2 legături de leuștean, 100 g tăiței fierți, o linguriță de cimbru mărunțit, 1 morcov ras, 2 ardei tăiați, o lingură de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cu apa fierbinte, se spumuiește, după care se adaugă zarzavaturile. După ce au fiert, adăugăm tăițeii, dăm gust de sare și turnăm borș acru, după gust și preferință. Decorăm cu pătrunjel tocat fin. Se poate servi și cu smântână. CIORBA DE FASOLE PROASPATA 500 gr. de fasole verde se fierbe în apă cu sare puțină și, după fierbere, le stoarcem și aruncăm apa. Două cepe tocate mărunt le călim în 75 ml de ulei, adăugăm un morcov tăiat rondele, un ardei roșu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
unt și o roșie Punem ulei de măsline în tigaie, apoi adăugăm ficatul la prăjit. Punem creveți și un fir de rozmarin, sare și piper - ficatul se rumenește, iar creveții se înroșesc. Punem ciupercile - două bucăți și două linguri de fasole fierte - boboloane albe. După ce s-au călit, le stropim cu vin și trei linguri de zeamă de pește. Când este fiert, punem roșia și doi căței de usturoi. Se aranjează pe un platou lunguieț. CROCHETE DE PASARE Resturi de carne
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
mașină. Se pun toate împreună cu 1 l de ulei, 2 borcane mici de bulion, sare, piper și foi de dafin, după care se fierb timp de o oră, mestecând mereu. La sfârșit, se sterilizează. ZACUSCA DE FASOLE (BOBOLOANE) 2 kg fasole fierte, 2,5 kg morcov fiert, 2,5 kg ceapă călită, 3 kg gogoșari copțisau cruzi, 1,5 kg suc de roșii, 2 l de ulei, sare, foi de dafin, piper și cimbru. Morcovul, ceapa și gogoșarii se toacă prin
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de dafin și 1,8 l de ulei. Se dau toate prin mașina de tocat, se fierb bine, se pun în borcane închise și fierte la Bain - Marie timp de o oră. ZACUSCA DE GOGOSARI CU FASOLE BOBOLOANE 3 kg fasole fierte, 3 kg ceapă călită și tocată prin mașină, 3 kg morcovi fierți și tocați prin mașină, 5 kg gogoșari curățați și tocați prin mașină, 1,5 l suc de roșii, 1,5 l ulei, sare, piper și foi de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
16 Tutun S 5 Septidi 17 Coacăza D 6 Octidi 18 Bob L 7 Nonidi 19 Cireașa M 8 Decadi 20 PARC a III-a decadă M 9 Primidi 21 Menta J 10 Duodi 22 Chimen V 11 Tridi 23 Fasole etc. La 20 septembrie 1793, Romme, matematician și deputat din Puy-de-Dôme, a prezentat Convenției proiectul unui nou calendar care stabilea "era francezilor": "ART. 1 [al decretului din 5 octombrie 1793]. Era francezilor se socotește de la fondarea Republicii, care a avut
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Sumi-Alpha 2,5 EC - 0,05 %. De asemenea, bune rezultate se obțin și prin folosirea produselor Dimilin 25 WP - 0,05 %, Nomolt 15 SC - 0,05 % sau a biopreparatelor: Biobit XL - 0,1 %, Dipel 2 x WP - 0,05 %. Gărgărița fasolei - Acanthoscelides obsoletus Say, ordinul Coleoptera, familia Bruchidae Sin: Acanthoscelides obtectus Say., Bruchidis obsoletus Say., Laria obtecta Beg. Răspândire. Este răspândită pe toate continentele. În România gărgărița fasolei a fost semnalată în anul 1946 de Rogojanu. Se întâlnește în toate zonele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
a biopreparatelor: Biobit XL - 0,1 %, Dipel 2 x WP - 0,05 %. Gărgărița fasolei - Acanthoscelides obsoletus Say, ordinul Coleoptera, familia Bruchidae Sin: Acanthoscelides obtectus Say., Bruchidis obsoletus Say., Laria obtecta Beg. Răspândire. Este răspândită pe toate continentele. În România gărgărița fasolei a fost semnalată în anul 1946 de Rogojanu. Se întâlnește în toate zonele de cultură a fasolei, cu deosebire în jurul marilor orașe unde se găsesc spații de depozitare. Descriere. Adultul are corpul oval, de 3,0 - 3,5 mm lungime
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ordinul Coleoptera, familia Bruchidae Sin: Acanthoscelides obtectus Say., Bruchidis obsoletus Say., Laria obtecta Beg. Răspândire. Este răspândită pe toate continentele. În România gărgărița fasolei a fost semnalată în anul 1946 de Rogojanu. Se întâlnește în toate zonele de cultură a fasolei, cu deosebire în jurul marilor orașe unde se găsesc spații de depozitare. Descriere. Adultul are corpul oval, de 3,0 - 3,5 mm lungime și 1,7 -1,9 mm lățime, de culoare brună-ruginie sau brună-cenușie, acoperit cu perișori scurți aurii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
corpul curbat, de culoare albăgălbuie, iar capsula cefalică brun-roșcată (fig. 50 b). Pupa este alb-gălbuie, de 3,5 - 4,0 mm lungime. Biologie. Iernează ca adult în magazii, în boabele infestate sau în diferite locuri din spațiile de depozitare a fasolei. În condițiile din țara noastră prezintă 2 - 3 generații pe an, din care, prima și a treia în magazii, iar a doua în câmp. În depozitele încălzite poate prezenta 4 generații. La sfârșitul lunii iunie - începutul lunii iulie, adulții migrează
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pe linia de sutură a tecilor un orificiu adânc în care își introduce abdomenul. Ouăle sunt depuse în grupe de 10 - 20 sau izolat pe boabe. Pot exista mai multe ponte pe o singură păstaie. În spațiile de depozitare a fasolei, ouăle sunt depuse direct pe boabe sau pe saci. Incubația durează 10 - 15 zile. Larvele neonate pătrund în boabe și năpârlesc, devenind apode și eucefale. Întreaga evoluție larvară are loc în interiorul bobului și durează 30 - 40 zile. La completa dezvoltare
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]