186 matches
-
să născocesc mereu alte și alte himere și fantasme, să-mi pun mintea să iscodească fără întrerupere, să "vadă" ce se întîmplă dincolo de atelier, în lume, și să transpună, să transfigureze? Și... și... din cînd în cînd, în niște momente faste, să mai și vîndă. Cui să vîndă? Cui să vindem, noi, pictorii, "marfa" pe care o preparăm cu atîta efort, cu atîta grijă, ca să placă? Nu oricui, evident. Cui, totuși? Sînt numeroși cei ce-mi intră în expoziție sau în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aleatorie (prin forma lor sugerează însă o alegere certă) operând astfel o reducere pronunțată a incertitudinii. În istoria umanității putem găsi o gamă imensă de criterii aleatorii mascate, unele dintre ele extrem de bizare: consultarea aștrilor, a oracolelor, fixarea de zile faste și nefaste pentru diferite activități, consultarea ghicitorilor, înțelepților. Criteriile aleatorii mascate prezintă trei caracteristici generale. În primul rând, ele sunt criterii aleatorii în raport cu valoarea potențială a alternativelor între care urmează să se aleagă, acordându-le deci tuturor acestora o șansă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu rol în imunologie J. Bordet a primit, în 1919, Premiul Nobel. Prin chimie s-a ajuns la analiza compușilor urinei, a naturii sucurilor gastrice, a concentrației de gaz carbonic, de oxigen, de gaze rare în plămâni și a consecințelor faste și nefaste a acestora, facilitând intervenții, și măsurile adecvate terapiei. Contribuția analizelor chimice la dereglările fiziologice în cunoașterea mecanismelor coagulării ameliorează diagnosticul, înlesnește prognosticul. Sec. XX este al laboratoarelor medicale unde, pe lângă serurile și vaccinurile de care am pomenit, enzimele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
este corespondenta romană a Aphroditei, zeița frumuseții și a dragostei. În epoca arhaică era ocrotitoarea vegetației și a fertilității, a grădinilor și livezilor, a abundenței florale. Romanii o considerau reperul descendenței lor, mama Romei, prin fiul ei, Enea. Ovidius în "Fastele" o prezintă ca fiind creatoarea tuturor zeilor minori. Iulius Cesar pretindea că descinde din Venus prin urmașii lui Enea, de aceea i-a construit un important templu lui Venus Genitrix și i-a adus generoase ofrande. Potrivit unui mit, Venus
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
privat era o adevărată extravaganță. Talentul ei a fost apreciat. Legislatorul Solon, considerat unul dintre cei șapte înțelepți greci, dorea s-o cunoască pentru că-i admira talentul poetic. Filosoful Platon a numit-o a zecea muză. Ovidiu, poetul volumelor: Triste, Faste, Ars amandi, i-a evocat, de asemenea, talentul, plasând-o în galeria "marilor îndrăgostite". Catul și Horațiu, poeți latini, i-au tradus versurile și au imitat-o. Plutarh, scriitor, istoric și filosof grec, autorul celebrei lucrări Vieți paralele, i-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-lea ca urmare a descoperirii stilizării din teatrele orientale la care se referă toți teoreticienii europeni mai puțin sau mai mult. Astfel Jean Genet declară, în "Cum să joci Bonele" ("Comment jouer Les Bonnes"): "Ceea ce mi s-a spus despre fastele japoneze, chinezești sau balineze și ideea magnifică poate care mă obsedează fac să-mi pară prea grosolană formula teatrului occidental. Nu poți decât visa la o artă care ar fi o încâlceală profundă de simboluri active, capabile să-i vorbească
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mentalitate egipteană, există căi prin care acest viitor deja potențialmente real poate fi cunoscut și, Într-un fel sau altul, chiar dominat de cel care Îl cunoaște: există Cărțile Viselor 5 extrem de metodice (care vor deveni Oneirocritici) și Calendarele Zilelor Faste și Nefaste, cu indicații specifice pentru diferitele părți ale fiecărei zile6. Din „sfaturi ale Zeului”, visuri care apar și În Învățătură pentru Merikara și În care sunt prezentate ca dovezi ale grijii și iubirii zeului pentru oameni, acestea devin material
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zile6. Din „sfaturi ale Zeului”, visuri care apar și În Învățătură pentru Merikara și În care sunt prezentate ca dovezi ale grijii și iubirii zeului pentru oameni, acestea devin material pentru speculații specializate; și, de multe ori, calitatea de zile faste sau nefaste derivă din fapte mitice care, la origine, au avut loc În acea zi; desigur, sensul religios s-a pierdut În concretețea manualului practic. 21. O TEOCRAȚIETC "21. O TEOCRAȚIE" Epoca ramsidă se continuă cu o serie de domnii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aduce la Roma penații din Troia și pe Vestaxe "Vesta"; Romulusxe "Romulus", fiul lui Martexe "Marte", și Numa Pompilius Întemeiază instituții sacerdotale, calendare, rituri, locuri de cult. Se subliniază caracterul istoric al sărbătorilor celebrate În cursul anului (Verrius Flaccus; Ovidiu, Faste); poeți, istoriografi și filozofi (Gnaeus Nevius, Quintus Ennius, Titus Livius, Vergilius, Horațiu) dezvoltă o ambițioasă teologie a istoriei ce rămâne legată, prin intermediul anumitor rituri, de religia practicată efectiv (sărbătoarea Întemeierii cetății Romei; ludi saeculares; natales templorum; cultul imperial). Granițele dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să Îi privească pe cei care Îi imploră și le aduc ofrande (Vitruvius, 4, 5, 1). Când zeii li se arată oamenilor, ei par statui de cult: „Era Iunonaxe "Iunona": am recunoscut-o pentru că stă pe cetățuia lui Jupiter” (Ovidiu, Faste 6, 18; cf. Apuleius, Metamorfoze, 11, 3). Imaginea structurează epifania. Pe de altă parte, imaginea lui Jupiter este sculptată nu urmând un model omenesc, ci „conform ideii unei frumuseți extraordinare”, rod al imaginației artistului. Cicero formulează o concepție religioasă primordială
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
meserii se datorește implacabilelor transformări ce s-au produs de la o zi la alta, pe care cei în vârstă le resimt nostalgic, pe când cei tineri nu prea găsesc timp și nici nu simt nevoia să reflecteze, să gândească la consecințele faste sau nefaste în privința acestor rapide transformări. Este temeiul punerii în pagină de carte a gândirii și trăirii de altădată prin memoria păstrată documentar sau culeasă de la înaintași, prin zicere orală. 3. Comerțul și cooperația Prezența monezilor în peisajul descoperirilor arheologice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]