179 matches
-
de mătase al despicării/ ci ruperea meschină și atroce/ a substanței vii». Demonul deconstrucției a pus stăpânire pe spiritul creator. În Interioarele nebune (2002), poetul ia startul într-o competiție și mai gravă cu sine însuși. Ciclul începe cu versul fatalist, „Deja nu mai are nici un sens”, pentru ca în poemul următor, Amintiri letale să observăm cum ironia duioasă face casă bună cu gândul morții. În aceste condiții viața e trăită „de la o propoziție la alta”, iar morții săi, ai poetului, „cântă
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
În opinia ei, scenariul Europei cu mai multe viteze, deși este unul neplăcut, nu trebuie tratat într-o cheie fatalistă. "Eu n-aș lua lucrurile prezentate ieri de Jean-Claude Juncker ca pe ceva fatalist. Eu cred că (...) urmează o adevărată bătălie pentru reconstruirea acestei Europe, care e adevărat, trebuie reconstruită, pentru că nu e vorba că va fi doar o Europă 27, Brexit-ul ne obligă la acest lucru, e vorba de o Europă în care
Cartea albă-Juncker. Dezbatere în Parlament: ”Urmează o mare bătălie” () [Corola-website/Journalistic/102545_a_103837]
-
de personaj provine din romanul în versuri "Evgheni Oneghin" (1825-1832) al lui Aleksandr Pușkin. Romanul" Un erou al timpului nostru" (1840) de Mihail Lermontov descrie un alt om de prisos - Peciorin - ca protagonist. El poate fi considerat ca nihilist și fatalist. Printre exemplele ulterioare sunt Beltov din "Cine este de vină?" (1845-1846) de Aleksandr Herzen, "Rudin" (1856) al lui Ivan Turgheniev și personajul titular al romanului "Oblomov" (1859) de Ivan Goncearov. Criticii ruși precum Vissarion Belinski au considerat omul de prisos
Om de prisos () [Corola-website/Science/337623_a_338952]
-
Drang", Johann Gottfried von Herder a dezvoltat concepția progresului în istoria societății, aceasta fiind o continuitate directă și firească a evoluției naturii, iar diverse popoare în dezvoltarea lor constituie o verigă în ascensiunea societății. Astfel combate teoria hazardului propagată de fataliști, conform căreia totul ar fi predestinat. Modul de organizare socială este, după Herder, rezultatul activității oamenilor, iar treptele acestei organizări sunt: familia, puterea judecătorilor aleși și a conducătorilor militari, precum și puterea despotică care se transmite prin moștenire. În opinia sa
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]