199 matches
-
profesionale consolidate drept caracteristici ale sistemului italian și ale tranziției postcomuniste. * sistem închis (redus la lagărul comunist, separat de restul lumii prin cortina de fier) * sistem al liberei circulații a informației: free flow of information * sistem generator al unui discurs fatic * sistem generator al unui discurs referențial inițial euforic (1990) ulterior disforic, critic, în căutarea propriei identități sindromul Pirandello al personajelor în căutarea unui autor. Utilizînd opoziția semiotică funcție reprezentațională/ vs/funcție constructivă a limbajului (JM Floch, 1994:192) putem distinge
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
marcată de întoarcerea a tot ceea ce fusese stigmatizat (popular culture alături de high culture, numeroase contraculturi alături de cultura dominantă), reschematizare și reapro-priere realizată și printr-o acțiune semiotică recuperatoare (de la narațiunea mediatică la identitatea narativă a individului și comunității, de la efectul fatic al comunicării publicitare sau politice la retorica postmodernă a negocierii distanțelor intersubiective). În această mai mult decît sumară introducere în universul semnului și semiozei am încercat să arătăm că principiul speranță-Hoffnungsprinzip (E.Bloch) se bazează pe acceptarea și legitimarera diferenței
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Jakobson distinge în Eléments de linguistique générale 6 funcții ale limbajului ca mijloc de comunicare: * expresivă (determinată de atitudinea, implicarea emițătorului în discursul său); *conativă (referitoare la efectul produs de mesaj asupra destinatarului); *poetică (centrată asupra mesajului în imanența sa); *fatică (vizînd stabilirea sau menținerea comunicării); *referențială (de denumire, prezentare a lumii reale sau a unor lumi posibile ficționale); *metalingvistică (de explicitare a elementelor și regulilor codului care subîntinde mesajul). GRAMATICĂ (a povestirii) Printr-un paralelism între semiotica literară și lingvistică
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lectură“. Metaliteratura activează această func ție prin autoreferențialitate, prin discursul textualist al postmoderniștilor, prin proce deul intertextualității, al parodierii etc., care impun coduri de lectură și de interpretare spe cifice, în relație cu „pretextul“ și cu „arhitextul“ (Julia Kristeva). FUNCȚIA FATICĂ denotă capacitatea actanților comunicării de a iniția și a menține contactul, prin controlul canalului, al circuitului; se realizează de obicei prin secvențe textuale de tipul formulelor protocolare de salut, al interjecției „Alo!“, al unor enunțuri fatice precum: „Mă auzi?“, „Ai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
arhitextul“ (Julia Kristeva). FUNCȚIA FATICĂ denotă capacitatea actanților comunicării de a iniția și a menține contactul, prin controlul canalului, al circuitului; se realizează de obicei prin secvențe textuale de tipul formulelor protocolare de salut, al interjecției „Alo!“, al unor enunțuri fatice precum: „Mă auzi?“, „Ai auzit?“, „Repetă, te rog, nu am auzit!“, „Mai ești pe fir?“, „Bine!/ Da!/Desigur!“ etc. Este o funcție mai pronunțată în comunicarea la distanță, unde pot interveni perturbări ale canalului. Comunicarea artistică apelează rareori la această
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
comunicare. 2. Relația între NARATOR și NARATAR (Lanser). Împreună cu POZIȚIA și STATUTUL, contactul este una din cele trei relații de bază în raport cu care se structurează PUNCTUL DE VEDERE. ¶Jakobson 1960 [1964]; Lanser 1981. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE FATICĂ. context [context]. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală). Contextul REFERENTULUI este cel la care se referă MESAJUL, cel despre care este vorba. ¶Jakobson 1960 [1964]. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE REFERENȚIALĂ. contract [contract]. 1
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narațiune care se concentrează asupra NARATORULUI îndeplinesc o funcție emotivă: Îmi displace profund să evoc evenimentele care s-au întîmplat atunci". ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție expresivă [expressive function]. Vezi FUNCȚIE EMOTIVĂ. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. funcție fatică [phatic function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) comunicativ. Cînd actul comunicativ se centrează pe CONTACT (mai degrabă decît pe unul din ceilalți FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII), el are (în principal) o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) comunicativ. Cînd actul comunicativ se centrează pe CONTACT (mai degrabă decît pe unul din ceilalți FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție fatică. Mai precis, se poate spune că acele pasaje din narațiune care accentuează conexiunea psihofiziologică dintre narator și naratar ("Cititorule, mă urmărești încă, sau te-au copleșit amănuntele pe care ți le-am dat?") îndeplinesc o funcție fatică. ¶Jakobson 1960 [1964
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
principal) o funcție fatică. Mai precis, se poate spune că acele pasaje din narațiune care accentuează conexiunea psihofiziologică dintre narator și naratar ("Cititorule, mă urmărești încă, sau te-au copleșit amănuntele pe care ți le-am dat?") îndeplinesc o funcție fatică. ¶Jakobson 1960 [1964]; Malinowski 1953; Prince 1982. funcție metalingvistică [metalingual function / metalinguistic function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate structura și orienta orice act comunicativ (verbal). Cînd actul comunicativ se centrează pe COD (și nu pe unul din
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
comunicare (verbală) din NARATOLOGIE, a propus o schemă care implică șase funcții: (1) FUNCȚIA EMOTIVĂ, legată de accentul pe DESTINATOR, (2) FUNCȚIA CONATIVĂ, legată de accentul pe DESTINATAR; (3) FUNCȚIA REFERENȚIALĂ, legată de accentul pe CONTEXT sau REFERENT; (4) FUNCȚIA FATICĂ, legată de accentul pe CONTACT; (5) FUNCȚIA POETICĂ, legată de accentul pe MESAJUL în sine; (6) FUNCȚIA METALINGVISTICĂ, legată de accentul pe COD. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. G gîndire-directă liberă [free direct thought]. DISCURSUL-DIRECT LIBER în care se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
argumentele până la un final conclusiv, târgoveața tratează retorica așa cum își abordase și partenerii, cu o vădită plăcere concupiscentă, resimțind mereu nevoia de schimbare, nereușind să ofere un final închis Prologului ei.351 Întâlnim în discursul nevestei din Bath numeroase elemente fatice și hiperbolice, numeroase repetiții ale unor cuvinte care au rolul de a intensifica o idee, dar și o multitudine de întrebări retorice. Repetițiile, eufemismele, hiperbolele, propozițiile nefinalizate, uneori ilogice, vocabularul limitat, tematica bazată pe problemele domestice vorbesc mult despre cultura
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
va Întreba ce s-a Întâmplat, de ce s-a supărat celălalt pe el, ce anume a afectat relația dintre ei ș.a. Malinowski consideră că aceste situații de comunicare au o identitate proprie și le include În ceea ce el numește comunicare fatică; aceasta are doar o funcție socială, de confirmare a existenței unor raporturi normale, de cooperare Între actanți. Comunicarea fatică este absolut necesară pentru „ a depăși starea de tensiune ciudată și neplăcută pe care omul o are atunci când se află În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ei ș.a. Malinowski consideră că aceste situații de comunicare au o identitate proprie și le include În ceea ce el numește comunicare fatică; aceasta are doar o funcție socială, de confirmare a existenței unor raporturi normale, de cooperare Între actanți. Comunicarea fatică este absolut necesară pentru „ a depăși starea de tensiune ciudată și neplăcută pe care omul o are atunci când se află În compania altui om și nu comunică cu acesta”<ref id=”64”> Ibid., p. 315 referință </ref> . Ruqaiya Hasan, În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
3.7. Principii și maxime În subcapitolul 3.4., am văzut cum ne ajută contextul situației să interpretăm acele enunțuri prin care locutorul nu urmărește realizarea unui obiectiv concret imediat, acele enunțuri care, aparent, nu sunt relevante pentru interlocutor (comunicarea fatică). Am constatat că prin Bună ziua locutorul transmite altceva decât semnificația literală propriu-zisă a expresiei. Pentru a explica un asemenea act de comunicare, Malinowski se folosește, pe lângă conceptul operațional de context al situației, de o caracteristică/tendință specific umană, aceea de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
comunicare, Malinowski se folosește, pe lângă conceptul operațional de context al situației, de o caracteristică/tendință specific umană, aceea de cooperare Între oameni . Unde Încadrăm această caracteristică? În ce tip de context? Cum este ea utilizată, concret, În demersul interpretativ? Comunicarea fatică nu este singura situație În care semnificația literală este diferită de ceea ce, În mod practic, Înțelege interlocutorul dintr-un enunț - dimpotrivă, aceasta pare să fie o caracteristică generală a comunicării interumane. Cum explicăm, În enunțul următor, faptul că B Înțelege
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
receptor În actul lingvistic; În același timp, emițătorul Își exprimă o anumită atitudine față de receptor; d) funcția metalingvistică, ce „acționează În sensul introducerii unor elemente lingvistice pentru definirea unor componente din codul limbii Întrebuințate În text” (p. 7); e) funcția fatică, ce are În vedere potențarea legăturii dintre emițător și receptor; f) funcția poetică, ce se află la antipodul funcției referențiale și se referă la organizarea intrinsecă a unui text, care vizează cunoașterea poetică a lumii. Aceste șase funcții ale limbajului
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Sitech. Gherghina, F. (2005). Folosirea teatrului de păpuși și a dramatizărilor în scopul educării estetice a preșcolarilor și a dezvoltării spiritului lor creativ. Slatina: Editura Didactic Pres. Gherghinescu, R. (1996). Proxemia. Repere culturale. Psihologia, 2, 35-39. Ghiga, G. (1999). Elemente fatice ale comunicării în româna vorbită. București: Editura Alcris M94. Gîtză, L., Chimet, I., Silvestru, V. (1968). Teatrul de păpuși în România. București: Editura Meridiane. Goffman, E. (2003). Viața cotidiană ca spectacol. Traducere de Simona Drăgan și Laura Albulescu. București: comunicare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a unui destinatar, a unui context în care se emite mesajul, a unui cod, a unui contact (canal fizic și conexiune psihologică între destinator și destinatar)94. Ca atare, acest lingvist a identificat șase funcții ale limbii: referențială, emotivă, conativă, fatică, metalingvistică și poetică; prin urmare a dublat numărul funcțiilor pe care le stabilise anterior Karl B ü h l e r (emotivă, conativă și referențială), prin conceperea unui model triunghiular ce avea în vîrfuri locutorul (persoana întîi), interlocutorul (persoana a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sens, toate aceste formulări speciale se îndepărtează de referențial (prin conotativitate), dar fac în același timp servicii actului mincinos, fiind mult mai plastic să spui "Y minte de îngheață apele", decît pur și simplu "Y este un mare mincinos"; • funcția fatică descrie punerea în relație de comunicare (mincinoasă) a emitentului cu destinatarul (CUI?) printr-o specifică modalitate de atenționare și de încheiere a relatării înșelătoare, insinuante, calomnioase etc.; asemenea formule dobîndesc expresii diferite precum: "Ai auzit despre X?... Dar să nu
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
spune” (Sălăvăstru), și are rolul de a convinge persoana, fiind urmat de efecte.(cf. Austin,1975:109). 4.1. Actul locuționar sau enunțarea În terminologia lui Austin, un act locuționar include un act fonetic (de rostire a unor sunete), unul fatic (de producere a unor cuvinte în concordanță cu o gramatică) și unul retic (de atribuire a unui sens și a unei referințe enunțului) (Austin,1975:94-95). “Actul de a spune ceva”, datorită aspectului retic, poate avea un conținut propozițional, adică
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
fiind, de obicei, limba de lemn. Funcția poetică aproape că nu există deoarece nu prea există invenție personală, producția verbală reluând frenetic și agonizant “fantezia verbală” a “Părinților Fondatori”. Funcția expresivă este compromisă de absența autorului individual. Este reabilitată funcția fatică, dar contactul are doar rolul de a asigura circulația continuă a doctrinei și nici decum de a pune în legătură două sau mai multe persoane vii, libere. Predomină funcția metalingvistică deoarece accentul cade pe impunerea unui cod: limba de lemn
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de valorificarea unor informații particulare. Impactul publicisticii eminesciene în epocă derivă din erudiția și competențele discursive ale gazetarului, din refuzul ancorării ideologice și din respectul față de publicul cititor. Reprezentarea problematicii politicii interne și internaționale primează în cadrul scrisului jurnalistic, dar "relația fatică" cu cititorii impune selecția atentă a mijloacelor de exprimare. Chiar dacă "presiunea mediatizării vieții politice implică în primul rând determinarea "agendei" în funcție de "barometrul" opiniei publice și difuzarea ei în cadrele unui discurs accesibil, seducător, memorabil"397, Eminescu impune direcții tematice particulare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limitează la receptarea mesajului jurnalistic. Printre mijloacele de realizare a expunerii adresate înregistrate de publicistica eminesciană amintim: valorificarea curentă a interogațiilor retorice; folosirea formelor în vocativ; inserția deixisului de persoana a II-a; utilizarea formulelor de adresare colocvială; prezența elementelor fatice (de menținere a contactului dintre emițător și receptor) și a celor conative (orientate către destinatar), valorificarea structurilor incidente orientate către cititor, cu rol de reluare și de subliniere a unor afirmații (după cum vă atrăgeam atenția). Tehnica discursului adresat imprimă textelor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
va media între cele două autorități, a dramaturgului și a regizorului. Comunicarea -așa cum ar presupune "clasicul" Jakobson și despre care se vorbește atât de des în teatruva oscila între o funcție conotativă și una emotivă, una poetică și una fatică. Însă redutele limbajului sunt condiționate de timpii care conlucrează la construcția scenică, prezentul inaugurând, cu fiecare reprezentație, noi forme de retrăire a trecutului și/sau a viitorului, printr-o durată scenică a cărei comprimare atinge limitele imploziei. Ca gest reglator
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]