12,672 matches
-
2 iunie, și la Timișoara. Scopul acestor întâlniri îl reprezintă educarea tinerelor mame cu privire la alimentația corectă a copilului, importanța comunicării cu acesta, atenția la reacțiile lui și prezentarea unor modalități de creștere a confortului în situațiile delicate de durere și febră. Activitatea Clubului Miniblu va continua cu alte programe, în mai multe orașe din țară, scopul lor fiind acela de a ajuta tinerii părinți să răspundă unui spectru cât mai larg de probleme cu care se confruntă zi de zi. ( A. M
Agenda2004-23-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282511_a_283840]
-
și telefonic, la numerele 0720 270 272 sau 0745 863 992. Blues de Timișoara l Fredonat în toată țara După un excelent turneu în care bluesul de Timișoara a inundat victorios Bucureștii, via Sighișoara, Bega Blues Band a intrat în febra repetițiilor pentru ceea ce se anunță a fi evenimentul muzical al primăverii în jazzul timișorean: Concertul extraordinar „Jimi Hendrix Simfonic“, programat în 4 martie, de la ora 19, pe scena Teatrului Național. „Am cântat la Sighișoara, în ultima seară a festivalului de
Agenda2005-08-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283402_a_284731]
-
ceccid. ro și prin e-mail, de la adresele acecidd@ceccid. ro și cecidd@rectorat. uvt. ro. IOAN BÎTEA Pregătirea copiilor l Pentru începerea școlii A mai rămas doar puțin timp până la începerea noului an școlar, iar părinții au intrat deja în febra pregătirilor și a cumpărăturilor, mai ales cei care au copii ce acum merg la școală pentru prima dată. Iar costul „echipării“ pentru clasa I ajunge să coste câteva milioane de lei. Un ghiozdan bine utilat, cu stilou, creioane, creioane colorate
Agenda2004-35-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282821_a_284150]
-
fie după ocuparea unui loc de muncă în timpul formării continue. Concursul de titularizare l Organizat la nivel național, pentru posturile din învățământul preuniversitar Cadrele didactice care doresc să ocupe un post în sistemul preuniversitar de învățământ se află acum în febra pregătirilor pentru concursul național de ocupare a posturilor/catedrelor vacante, mai cunoscut sub numele de concurs de titularizare, chiar dacă, în urma acestuia, are loc și repartizarea suplinitorilor calificați. În județul Timiș, concursul va avea loc în patru centre de examen și
Agenda2004-28-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282636_a_283965]
-
și stăvilirea epidemiilor care începuseră să facă ravagii. Însuși împăratul Iosif II, care a vizitat orașul în 1770, a aflat că „nimeni nu se poate lăuda că a rezistat măcar doi ani la Timișoara fără să fi fost bolnav de febră palustră“. Pe lângă măsurile de ameliorare a condițiilor climatice (prin regularizarea apelor și asanarea mlaștinilor din zonă), la care a luat parte întreaga populație, administrația hotărăște să încredințeze ing. Fermaut, creatorul sistemului hidrotehnic Timiș-Bega, întocmirea proiectului care să prevadă creșterea capacitățior
Agenda2004-29-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282645_a_283974]
-
în vârstă și celor care suferă de anumite afecțiuni (cardiovasculare, TBC, boli respiratorii etc.) să evite aglomerațiile, să se îmbrace adecvat temperaturilor exterioare dimineața și seara, să adopte, mai ales primăvara, un regim alimentar vitaminizat; la primele simptome specifice gripei (febră, frisoane, cefalee, dureri musculare etc.) să se adreseze imediat medicului de familie. O. N. Aniversare l Compania Carpatair Miercuri, 26 martie, în prezența oficialităților locale, pe Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia“ a avut loc o festivitate menită a marca trei
Agenda2003-13-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280855_a_282184]
-
mg/l apă. De altfel, în localitățile rurale alimentarea cu apă se face, în general, din fântâni. Pentru evitarea contaminării apei cu virusuri, microbi sau ouă de paraziți, care - consumată - poate duce la apariția unor boli, precum dizenteria bacilară, diaree, febră tifoidă, gastroenterite acute, hepatite etc., este obligatoriu ca fântânile să fie împrejmuite și acoperite cu capac. Este interzisă amplasarea în apropierea fântânilor de wc-uri, depozitarea de deșeuri sau de gunoi de grajd. În cazul în care se constată că are
Agenda2003-15-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/280888_a_282217]
-
probabil definitiv compromis că ideologie, a-i afirmă natură eminamente culturală începe să sune, în sfîrșit!, a truism. Comunismul supraviețuiește, de altfel, si nu precar, ca realitate culturală, ca vital "fond" al exuberantelor "forme noi", precipitat adaptate și adoptate în febra schimbărilor de recuzita de dupa 1989, iar supraviețuirea i-a fost asigurată chiar și cu inconștientul, dar nu mai puțin generosul concurs al celor care s-au declarat, de pe o zi pe alta, anticomuniști intransigenți, chiar fanatici (dacă nu mai ales
Solidaritatea intelectualilor cu ei însisi by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17673_a_18998]
-
însă cînd, vreo trei ani, diverși medici de la diverse spitale sau policlinici, în loc să-i spună deschis că habar n-au de ce suferă, l-au plimbat cu vorba, dîndu-i diagnostice valabile literar, dar rușinoase pentru condiția lor profesională. Tot soiul de febre atipice, de manifestări mediteraneene, în locul unui diagnostic precis, care, dat la timp, i-ar fi putut ajuta. Cînd a ajuns în Franța, la tratament, Mircea era deja în stadiul în care boala lui devenise primejdioasa. Pentru a fi operat, la
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
culoarea albastră în anul 3000 dinaintea erei noastre. * * * Național Gallery. Sală 3. Uccelo - Bătălia Uccelo - Sf. Gheorghe și balaurul verde cu fata (cer à la Dali) Fra Angelico - Bunăvestire Fillipo Lippi - idem Lorenzo Monaco (1372 ?)... Febr. 1979, Londra, frig, urît, febra. * - Domnule, - zice M. - cu un englez, cînd te întîlnești cu el, în general nu știi pe unde s-o iei,... pe unde s-o apuci... - Din ce cauză? întreba intrigat V. - Din ce cauză? făcu celălalt, ca și cum n-ar fi
Tapul sumerian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17819_a_19144]
-
literar? - participa, s-ar putea spune, dureros la elaborarea propriilor lui adevăruri. Ți-l poți imagina sufocându-se de prea mult patos. Din cauza tensiunii acumulate, el are momente de veselie nefirească. O exuberanta chinuita, un râs cu gura arsă de febră - aceasta este esența scrisului sau. La care, pentru deplină identificare, am mai putea adăuga o voluptate a enumerărilor erudite, o retorică baroca și, mai ales, tentația permanentă (vicioasa!) de a strigă în gura mare ceea ce în general nu se spune
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
39 de ani cînd, după tentativa de sinucidere din 1921, doi ani mai tîrziu, debutează spectaculos, recomandat și apreciat de Romain Rolland. În cîțiva ani numele său e știut peste tot. Cărțile sale se epuizează instantaneu, scrie mult, parcă în febra, consumîndu-se neașteptat de repede. Perioadă creației sale e foarte scurtă (numai 13 ani), dar suficientă pentru a se impune și a dăinui. Totul e șocant, precipitat și dramatic în acest destin și în această operă. De la împrejurarea debutului (forțat prin
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
de-abia acum, la rîndul său, înnebunește. 5. Dincolo de oglindă. Sau, poate, dincoace Într-un capitol care (nu întîmplător și dincolo de mode) se numește "Expoziție" la Impresiile de călătorie în Elveția (1832), Dumas e bolnav de holeră, se perpelește de febră și ajunge în pragul nebuniei și al morții, căci din febra bolii dă în febrilitatea creatoare și scrie o piesă de teatru în opt zile (înjumătățind astfel termenul, la fel de nebunesc de cincisprezece zile). Angajamentele obligă, iar febra te consumă. Apoi
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
poate, dincoace Într-un capitol care (nu întîmplător și dincolo de mode) se numește "Expoziție" la Impresiile de călătorie în Elveția (1832), Dumas e bolnav de holeră, se perpelește de febră și ajunge în pragul nebuniei și al morții, căci din febra bolii dă în febrilitatea creatoare și scrie o piesă de teatru în opt zile (înjumătățind astfel termenul, la fel de nebunesc de cincisprezece zile). Angajamentele obligă, iar febra te consumă. Apoi - sau între timp, cine mai știe?! - el face parte dintr-un
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
se perpelește de febră și ajunge în pragul nebuniei și al morții, căci din febra bolii dă în febrilitatea creatoare și scrie o piesă de teatru în opt zile (înjumătățind astfel termenul, la fel de nebunesc de cincisprezece zile). Angajamentele obligă, iar febra te consumă. Apoi - sau între timp, cine mai știe?! - el face parte dintr-un cortegiu funerar a cărui trecere pe străzile Parisului servește ca pretext declanșării Revoluției de trei zile, din iulie 1830. În ziua următoare, citește într-un jurnal
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
să nu uităm, oglinda e a unui scriitor. În plus, a unui scriitor ce spune că nu e cu totul vindecat. (Dar care creator a fost vreodată? Iar dacă ar fi - ce haz ar mai avea?) De-abia scăpat de febra - de regulă, ucigătoare - dată de epidemia de holeră și de febrilitatea înnebunitoare dată de excesul de muncă și (sau prin) închipuire, chiar în clipa în care se așteaptă a fi, în fine, confruntat cu eul său adevărat (creația duce - sau
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
magic sufletul tău se întoarce/ atît de lin// miracol această găsire a semnelor stînd/ sub semnul căderii sub vîsle/ de care-ți dai seama că sunt/ numai din ritmul larg ca de moară de vînt// văzduhul golit de orgolii și febre/ se lasă uimirii odihnei/ te simt transparent ferecat în capcana/ restului lumii agitînd restul lumii// într-o vraiște de rai așez nervii mei/ în răcoarea cu nume a nervilor tăi/ spun plînsul începe și se sfîrșește" (semn). Nu reprezintă oare
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
sumbre, care dau glas unui simțămînt definitoriu al inapetenței, al sleirii, al limitei. Acesta nu exclude însă forța trasării contururilor, aidoma gestului unui sinucigaș ce-și împlîntă cu tărie cuțitul în inimă (Eminescu a descris un asemenea caz): "Scriu cu febră în trup/ sau poate cu diavolul hohotindu-mi/ prin vene: "Scrisul agonic nu repetă,/ conștiincios, punerea în pagină precum/ așezarea în mormînt...". // Mă las răscolit de febră/ sar dintr-un cuvînt în altul/ ca și cucul în cuiburi străine/ mă
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
cu tărie cuțitul în inimă (Eminescu a descris un asemenea caz): "Scriu cu febră în trup/ sau poate cu diavolul hohotindu-mi/ prin vene: "Scrisul agonic nu repetă,/ conștiincios, punerea în pagină precum/ așezarea în mormînt...". // Mă las răscolit de febră/ sar dintr-un cuvînt în altul/ ca și cucul în cuiburi străine/ mă văd copil sărind pe sloiurile rîului/ din sat/ pe margini corurile voastre de pupile// Pot oricînd să opresc/ procesiunea și să închin un pahar/ cu cioclii lecturii
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
atari stihuri constă în simetria desăvîrșită, realizată cu o mare acuratețe tehnică, a setului de valori negative în raport cu valorile pozitive: "Scrisul agonic este scrisul unui om/ în chiar noaptea lui/ în chiar noaptea vieții lui/ cu mîna lui fierbinte/ cu febra din cutele cărnii sale/ înfige literele în pagină/ ca și țărușii în gardurile stînii/ huo, jivinelor!/ ați și simțit mirosul de carne al/ verbului agonic?// Nimic de la zei, nimic pentru/ zei în scrisul agonic:/ doar omul. Doar pentru ospățul său
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
cutele creierului precum/ în proviziile hîrciogilor/ seci și larvari stați sub privirile mele/ nici o putere de-a transforma alcoolul în sînge/ în salt, nici o putere de-a transforma sterilitatea în foame,// Ucid orașul cu fiecare rînd/ îl desfigurez întețindu-i febra oglinzilor/ lîngă care stați precum vita la iesle/ - afară, împachetaților! Seacă atîtea fîntîni dacă nu/ atingem cu tălpile goale pămîntul..."// Unul trece pe străzi mestecînd între gingii guma/ șoldurilor lăsate într-un așternut parfumat;/ Altul recită la o sindrofie: " Nu
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
a se recomanda în spațiul poeziei: Gîndul despre mai jos expusele contradicții îmi veni/ în vreme ce încercam să desenez o zebră/ care mi se părea un biet cal în zeghe de pușcăriaș/ ecologic mai imaginîndu-mi cum de mare durere de/ insuportabilă febră zebra și-ar contracta dungile negre a/ spasm/ pentru ca în fine oarecum frivol postmodernist să-mi zic/ că zebra ar fi prototipul xeroxului - ...dar/ să nu mă prea abat de la abătutul subiect despre/ starea de inevitabilă contradicție între/ o mînă
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
sau ăcoltosiă. Reacția proletara fiind pe măsură, Barcelona modernismului a cunoscut o serie de atentate și insurecții anarhiste, atât de frecvențe încât i-au atras supranumele de ăRoza flăcăriloră. Mulți dintre notoabilii burghezi erau parveniți de data recentă, iar în febra arhitectonica pe care o promovau, clădindu-si locuințe care mai de care mai somptuoase, se poate desluși mobilul nouveau riche al ostentației, imboldul de a ărupe guraă vecinului 4) și a ătârguluiă, si mai ales de a umili trufia castiliana
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
inițial din cartea lui Eduardo Mendoza se vădește, la o privire mai atentă, a fi un adevărat montaj de expectative frustrate în această privință. Prima frază a fragmentului: ain anul când Onofre Bouvila sosi la Barcelona orașul era în plină febră a renovăriiă (ed. rom., p.7), ne face să-i presupunem o funcție de cadru ăobiectivă în care urmează să fie introdus eroul; în continuare constatăm însă că nici despre erou nu va fi vorba aici, nici despre determinările sale (potrivit
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
reale, despre oamenii de pe stradă, despre "smenarii" din cartier, despre fauna orașului în general, despre polițiști, despre senatori și deputați care nu vor să coboare în stradă - unde "soarele răsare doar dacă-l plătești", despre exodul turistic spre litoral, despre febră erotică a plajei, despre viața de discotecă, despre dansurile momentului etc. etc. A! Deci e vorba despre (o simplă) modă, vor spune scepticii acri, în fine dumiriți. Este, li se poate răspunde. Ghinioanele noastre provin tocmai din faptul că nu
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]