3,956 matches
-
lapte că mor! Și până a venit Ioana cu laptele din sat, Lupu a plecat ... a plecat pentru totdeauna. Și a rămas Ioana văduvioară tinerică, cu trei copii. Agripina, pentru a ajuta-o pe Ioana, s-a sfătuit cu trei feciori să-i facă o căsuță în apropiere, la marginea satului, pe islazul satului. Într-o noapte au început casa și a doua zi dimineață se contura o nouă construcție. În două săptămâni Ioana s-a mutat în noua ei locuință
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a făcut-o fiul cel mare al gospodarului, mai mult fără voia fetei, că avea nevoie de o persoană de parte bărbătească, care să-l îngrijească pe bolnav. Pentru a scăpa de îngrijirea bătrânului, Ghiță, că așa îl chema pe feciorul moșneagului, a făcut învoiala. M..... a spus că ea nu se mărită, că ea vrea să mai stea. Ghiță i-a replicat: Nu ți-e rușine ? Ne pui opinca în nas. Te măriți și cu asta s-a terminat! Începând
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în toate părțile... Nici urmă de Vlad și nici de Virgil. Drept e că erau și multe garduri și chiar niște copaci groși, cu ramuri stufoase, în umbra cărora s-ar fi putut ascunde chiar și un urs, darmite niște "feciori" ca ei?... Dar, la urma urmei, de ce s-ar ascunde de lume? Ce, nu s-au mai văzut oameni așteptînd pe alți oameni?... Păi nu?... Vii în stație, stai ș-aștepți... Stai cît vrei, că doar de asta-i stație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fără moarte. Aici neliniștea apare unicat: este prenatală. Copilul nu vrea să se nască într-o lume destinată morții. El acceptă să se nască doar după promisiunea tatălui său că îi va dărui o tinerețe și o viață fără moarte. Feciorul de împărat va afla unde se află acel tărâm fabulos al vieții fără pieire, dar până la urmă pierde această șansă pentru o eroare de ordin moral: uciderea unei făpturi. Prin urmare, răul intrinsec omului este vinovat a priori de perisabilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
dorința de autodepășire sunt cu totul altceva decât zavistia, gelozia prostească ori pizma. Latinii acei antecesori ai noștri din vechime aveau o vorbă a lor: „grăbește te încet”! Noi, astăzi, am zice mai curând: „grăbește-te cât trebuie” ori... „cătinel, feciorii tatii, ca să n-o pornim de-a dura”! Nu risca să judeci greșit pe cineva pe care nu-l cunoști. Va fi cine să-l judece pe fiecare la „judecata cea mare”... Viața motor în foarte mulți „timpi”: unii se
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
misteruri În marea cea albastr? se cufundau adesea; Când basmele iubite erau Înc-adev?ruri, Cănd gândul era paz? de vis ?i de eres ". B.Reprezentari cosmice ale Paradisului pierdut Motto: „A pus În tine Domnul, nemargini de gandire...". (M. Eminescu. Feciorul de Împ?rât f??? stea) Ceea ce impresioneaz? În mod deosebit În opera eminescian? este manieră atât de proprie prin care artistul I?i creeaz? propriul univers spa? io-temporal, atent configurat În peisaje ce uimesc prin ineditul lor. Fie c? descrie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
în vale pe Bârlad/Lânga-al Docolinei vad,/ Nemerit au,poposit-au/Zece care mocănești,/Cu boi albi,falcienești.../... Ale cui sînt cele cară/Incărcate cu povară?/ Sînt carele Pătrului/Din plaiul Hîrlaului,/Pătru Majă,moldovean,/Frate vitreg cu Bogdan/Și feciorul lui Ștefan...”. Orașul Bârlad a cunoscut în cei 830 de ani de atestare documentara perioade de glorie: Cnezat, Capitala Moldovei, Capitala Țării de Jos; Capitala Județului Tutova, Reședința Regiunii Bârlad,Reședinta de Raion,iar din anul 1968Municipiu. Poetul G.G. Ursu
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
se apropie de scena cu nivelul 1. In fața sa apăru un rezumat pe prompter. «Pe vremea lui Cezar August,împăratul Romei,Cymbeline era rege în Britania. Când soția sa muri,îl lăsa cu 3 copii - o fată și doi feciori. Fata se numea Imogen.Cei doi fii fură răpiți la vârste fragede.Cymbeline se însură a doua oară cu o femeie rea,care avea un fiu - Cloten,din altă căsătorie.Regina spera ca la moartea lui Cymbeline,să-l însoare
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
poporet mi ți se-apropie. Veneau întins prin mijlocul drumului, dar bătând nițe luș într-o dungă, doi ciocoi, un țârcovnic, patru muscali și o bătrână, biete ntrupări și ticăloase chipuri ale lui Mozol. Fără să pregete, în strigăte de „feciori de lele“, voinicul se porni a zvârli cu plumbi, pe care țârcovnicul, ce pose da o tipografie clandestină, îi înhăța din zbor, vârân du-și-i hoțește în turbincă. Sări atunci viteazul în mijlocul lor și începu să-i ieie la
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
aplecat de umeri ca și cum ar fi cărat o greutate mare în spate, moș Zgârci ieșea din când la poartă și se făcea că trage în trecători cu o pușcă invizibilă... Am auzit că a murit fără să-și mai vadă feciorul. Lau descoperit niște copii în pădure, chircit lângă un copac lovit de trăznet. O babă a zis că ăla a fost semnul lui Dumnezeu pentru moș Zgârci, dar n-a luat-o nimeni în seamă... Turistul Galopul năucitor al norilor
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
prea mică, ba că pusese ciorba in castroane, prea rece ori prea fierbinte, ba că a pus pe foc prea multe lemne ori prea puține, ba că era prea tăcută ori prea vorbăreață.Nimic, nimic n-o mulțumea. Când venea feciorul babei acasă de la muncă, Îi Îndruga multe și nevrute: că e leneșă, că e trândavă, că așa și pe dincolo. Bărbatul o ascultă pe maică-sa cu atenție, apoi zâmbea și Își pupa nevasta bucuros, că doar știa cu cine
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
rele.Și atunci Ștefan iar Încrunta din sprânceană.Și nimeni nu cuteza să-l supere În acele momente. La curtea lui era un voinic lat În spate, cinstit și viteaz, curajos și neînfricat.Lui Ștefan Îi era tare drag pentru că feciorul avea o fire veselă și poznașă și mereu găsea câte o vorbă de duh care Îl făcea pe domnitor să râdă.Îl chema Ionuț Brad și el știa cum să se poarte cu voievodul: ca și cu oricare om.Când
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se desprimăvară și pâraiele se dezghețară, un pâlc de voinici Îl Însoțea pe Ștefan În urcușul lui pe munte.Domnitorul moldovenilor mergea să-l vadă pe Brad, căci nu mai știa nimic de el.Urcară și urcară.Spre seară, un fecior cu ochiul ager, zări printre stânci o siluetă dreaptă nemișcată, care străjuia Împrejurimile. Voinicii chiuiră, domnitorul râse și porniră repejor mai departe. Când au ajuns sus, arzând de dorința de a sta de vorbă cu Brad lângă un foc strașnic
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
În toi.Cei mai buni bucătari din Dacia aduceau pe talere de argint hălci de mistreț ori cerb fript. La aniversarea fetei lui, Decebal Îl invită și pe cel mai bun prieten al său, Împăratul Traian, care veni Însoțit de feciorul lui, un tânăr chipel, Îndrăzneț și cu maniere alese. Ospățul durî o săptămână și toată săptămână, fata lui Decebal și băiatul lui Traian erau de nedespărțit.Cântau Împreună, rădeau, povesteau și se jucau.Fata Îi povestea despre Dacia, cât de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
un Înțelept ce era, făcând fapte bune una după alta.Ajuta văduvele dându-le câte un bănuț de argint, copiilor orfani le da câte un colăcel, punea apă În fântânile aproape secate, scotea animalele căzute În râpă, logodea fetele cu feciori vrednici și harnici, mângâia bătrânii neputincioși.Și câte și mai câte nu făcea moș Nicoară. Ba, el certa Soarele și-l păzea când acesta vroia să se ascundă după nori, lipsind pământul de căldură și lumină.Îl amenința chiar pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
a fugit atunci Km după Km până ce a ajuns În lumea morților.Dar rău cum e, și acolo se lua la harță, chiar sfâșia dracii.Mai ales În anul acela când dracul cel bătrân era tare ocupat, căci Își Însura feciorii. Așa o fi, n-o fi așa, nu știu.Dar știu că lupul și azi aduce pagubă pe la stâni, rupând oile și atacând chiar și pe om. FULGERUL Pe vremea Împăratului Dioclețian, oamenii decăzuseră cum nu se mai Întâmplase niciodată
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
săraca plângea și-i vorbea blând, doar doar l-o Îndupleca să se liniștească, să nu le mai facă bătrânețile de ocară.Se săturasera bieții bătrâni de prostiile ce le făcea Ilie, când ieșea În sat: ori se bătea cu feciorii, ori spărgea un geam la o casă ori răsturna o căpiță. Însă să se Îndrepte Ilie, ți-ai găsit.Din zi În zi mai mult se Înrăi.Și se Înrăi În așa măsură Încât Într-o zi, nu știu În
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
o respectau pe mama lui Ion ( doar Îi legănase pe genunchi) și-i spuneau Tușa. Dupa nici eu nu mai știu câți ani, boierul se gândi că ar fi timpul să-și mărite fata. Și nu cu oricine, ci cu feciorul unui boier megieș, cu mult mai bogat decât dânsul. Și era fata frumoasă ca o floare și bună ca o pâine. Ce zarvă pe la conac când pețitorul cu mama și tatăl său se anunțară În vizită! Slugile măturau curțile, femeile
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
oale și lighene. Tușa pregăti rață pe varză, făcu garntura de castraveți și roșii. Fructierele erau pline cu mere roșii, pere zemoase, prune și struguri dulci. Din beci au scos cel mai bun vin. Ion era dus la coasă cu feciorul boierului, căci acesta se rugase să-l ia și pe el pe deal, să-l Învețe a ține coasa. Au cosit toată ziua, Ion fluierând și râzănd de fiul boierului căci rămânea În urmă. Au mâncat brânza și slănina cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
din dos și au Început să mănânce cu poftă din bucatele pregătite pentru oaspeți. Boieroaica și Tușa erau sus, o ajutau pe viitoarea mireasă să-și Îmbrace rochia cea nouă și să-și potrivească cârlionții. Habar n-aveau ce fac feciorii la bucătărie. Când În sfârșit au sosit boierii așteptați, toată lumea era cuprinsă de emoție. Au fost duși În sala cea mare luminată de lumânări parfumate, așezate În sfeșnice de argint, au vorbit, au râs, au ascultat muzică.Doar că nau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
o facă pe cea mai tânără căprioară de prin pădurile acelea să-i mănânce din palmă. Au Început a curge flăcăii, și Înalți și scunzi, și slabi și grași, și frumoși și urâți, și isteți și prostuți, și prinți și feciori de prin sate. Veneau din răsărit și din apus, fiecare Încercându-și norocul. Împăratul Vechi Îi primea pe toți cu răbdare și-i cântărea din ochi; știa el ce știa căci văzuse multe la viața lui. Din pacate, cum veneau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
un Împărat care nu plânsese niciodată În viața lui. În zilele de pace și liniște, zâmbea supusilor cu bunătate și blândețe, se bucura alături de ei când le năștea nevasta, el botezându-le pruncii. Se bucura alături de supuși când Își Însurau feciorii ori Își măritau fetele, el dându-le câte o pungă cu bani de aur. Când Îi mureau ostenii În război, murdărind cu sângele lor iarba de prin văi, Îi Îngropa și Îngenunchind, lăsa capul În piept, strângea pumnii, scrâșnea din
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
nuielele fiind când bune, când rele.Fântânarii furau și foloseau pe rând nuiaua de alun, când vroiau să facă o fântână, cu ajutorul ei găsind izvoarele cu apă bună de băut. Dar cum a apărut alunul? La nașterea lui Alun, singurul fecior al unei Împărătese credincioase, uristoarele i-au spus pe rând: una -să fie frumos ca soarele, a doua-să fie sănătos și zdravăn , alta - să fie Înțelept, altasă fie priceput În toate cele. Ultima ursitoare, pe care nu o chemaseră la
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de mama lui. Alun trimise pe ascuns niște oșteni de furară fata și-n miez de noapte au purces la o mănăstire.Când starețul le-a pus cununia pe cap, un junghi străbătu inima mamei lui.Adormită , ea visa că feciorul ei drag se cunună cu fata celui ce i-a omorât bărbatul.Când starețul le puse inelele pe deget, ca de un foc mare o usturară ochii.Se trezi. Geamurile erau deschise , bătea vântul, iar crengile copacilor, mișcîndu-se, spuneau: -Alun
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
soață, să fii la margine de drum, copac singur, că singură și eu am trăit pentru tine, iar oamenii să treacă mereu pe lângă tine și mereu să rupă nuiele, și să te doară cu mă doare pe mine acum! Îndată feciorul se prefăcu În copacul ce-i zicem alun.
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]