302 matches
-
l-au preluat din grecul „"Hispanía"” (accent pe „i”, ca și în cazul „României”), utilizat de către Artemidor din Efes (sec.I î.Hr.), autorul celei mai vechi hărți a Occidentului, în care descrie amănunțit Hispania romană. Originea termenului „"Hispania"” este atribuit fenicienilor, prima civilizație non-iberică, care a ajuns în peninsulă pentru a-și extinde comerțul și care a fondat, între altele, orașul activ cel mai vechi din Occident. În limba lor punică l-au numit "Isephanim", „"Coastă de iepuri"”. Iepurii se găseau
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
Μιλήσιος) (n. cca. 624 - d. cca. 546 î.Hr.) a fost un filozof grec presocratic, care a contribuit la dezvoltarea matematicii, astronomiei, filozofiei. Este considerat părintele științelor. Herodot, primul autor care-l menționează pe Thales, afirmă că strămoșii lui Thales erau fenicieni, dar Diogenes Laertios adaugă că cei mai mulți scriitori îl prezintă ca aparținând unei vechi familii milesiene. Numele tatălui său era Examyes, nume obișnuit pentru un cetățean milesian, iar mama purta numele grecesc de Cleobulina. Thales a murit la o vârstă înaintată
Thales din Milet () [Corola-website/Science/298546_a_299875]
-
grec din sec. al II-lea d.Hr., a nu se confunda cu Aulus Cornelius Celsus) și "Toledot Yeshu" (colecție medievală de parodii anticreștine), tatăl lui Isus ar fi Iosif Pandera, identificat cu persoana istorică a soldatului roman de origine feniciană Tiberius Iulius Abdes Pantera, a cărui statuie se află la Karl-Gelb-Museum din Bad Kreuznach. De altfel, opiniile lui Celsus au fost păstrate exclusiv în scrierea "Contra lui Celsus" a lui Origen, care îl și combate. Sfântul Pavel credea că Sfântul
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
cea mai veche și importantă ocupație comună a Pisanilor si Aragonilor.Sunetul Cacuminal, împărțit între dialectul sarten și din cele mai multe sardiniene, sau interjecția(foarte frecventă) [a’jo]!, comună în ambele insule, sunt urme mai mult vechi (mai devreme, probabil , ocupația feniciană a celor două insule). Lingviștii E. Blasco Ferrer și Michel Morvan au găsit corespondențe frapante cu limba bască in regiunea din Barbagia și Nuoro din Sardinia. Sassarese (sau Sassari) este, de asemenea, foarte aproape de corsicană, întotdeauna din cauza substratului mixt Sardo-Corsican
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
fiind folosit pentru a reprezenta mai multe limbi, inclusiv limba ebraică modernă, limba idiș și ladino. Literele nu au forme majuscule. Cuvântul "alef-bet" rezultă din alăturarea primelor două litere ale alfabetului ebraic. Structura aceasta poate fi constatată deasemenea la alfabetul fenician, din care derivă și cel ebraic, precum și la alfabetul grec ("alfa-beta"). Datorită conformației sale, alfabetul ebraic nu include litere care reprezintă vocale. Acestea sunt deduse din contextul unui anumit cuvânt alcătuit numai din consoane. Totuși, pentru dezambiguizare și clarificare, sunt
Alfabetul ebraic () [Corola-website/Science/298797_a_300126]
-
că similaritatea acestui nume cu forma să modernă arată că este vorba despre o așezare canaanită ce împărtășește aceeași moștenire culturală și lingvistică semitica cu cei care au venit mai tarziu. "Lahmu" era zeul acadian al fertilității. Venerat de către canaaniți(fenicieni) că "Lahamu", în al treilea mileniu î.e.n. aceștia au ridicat un templu pentru venerarea zeului pe dealul cunoscut astăzi că Dealul Nașterii Domnului. Orașul era cunoscut ca "Beit Lachama", ceea ce înseamnă “Casa lui Lachama”. William F. Albright arată că pronunția
Betleem () [Corola-website/Science/298896_a_300225]
-
Mesa (cca. 840 î. C.) este considerată ca cea mai veche folosire a Tetragramei înt-un document nebiblic: "Și-am luat vasele lui YHVH și le-am pus înaintea lui Chemos." O altă tăbliță descoperită recent redă numele divin cu literele feniciene "YOD", "HE", "V", "HE". Cele mai vechi atestări ale numelui din regiunea regatului Israel provin din secolul 8 î. C.: un sigiliu preoțesc care poartă inscripția "Aparținând lui Miqneyav, slujitorul lui YHVH". Pe o inscripție funerară în Lachiș este scris
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
este confirmată de tăblițe de lut din "Arad", de ex. "Fie ca YHVH să caute pacea pentru tine". Fragmente din perioada timpurie a regilor israeliți, găsite la "Kuntilet Ajrud", în peninsula Sinai, alătură numele YHVH de dumnezeul Baal utilizând scrierea feniciană. Aceasta pare a indica un sincretism local, pe atunci la modă. Chiar și numele zeiței fertilității Așera este combinat cu YHVH. Pe lângă forma lungă YHVH se întâlnesc, începând cu exilul babilonian (terminat în 529 î. C. după cucerirea Babilonului de
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
radicali calorici sau ultraviolete. Filtrele colorate intra în componenta unor aparate optice sau de analiză, utilizate în laboratoare de fizică, chimie sau tehnică fotografică. Plinius menționează în "Istoria naturală" o poveste despre descoperirea sticlei. Pe scurt, un grup de marinari fenicieni de pe un vas ce transporta sodă a venit la țărm spre a face focul. Plaja întinsă era plină de nisip, dar nici un bolovan pentru a ține vasul la foc. Marinarilor le-a venit ideea de a folosi câțiva bulgări de
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
era o veche civilizație cu centrul în nordul vechiului Canaan, și cu teritoriul principal de-a lungul coastei Libanului și Siriei și nordul Israelului din zilele noastre . Cultura feniciană era o cultură de comerț maritim care s-a răspândit de-a lungul Mării Mediterane, mai ales între anii 1200 î.Hr. si 900 î.Hr. Deși limitele unei astfel de civilizații urbane fluctuau, orașul Tir se pare că este cel mai
Fenicia () [Corola-website/Science/307862_a_309191]
-
cultură de comerț maritim care s-a răspândit de-a lungul Mării Mediterane, mai ales între anii 1200 î.Hr. si 900 î.Hr. Deși limitele unei astfel de civilizații urbane fluctuau, orașul Tir se pare că este cel mai sudic oraș fenician. Sarepta, între Sidon și Tir, este cel mai meticulos excavat oraș din patria fenicienilor. Aceasta a fost prima civilizație care a creat bireme . Încă mai există dezbateri pe seama subiectului dacă canaanienii și fenicienii sunt 2 popoare diferite. Fenicienii erau marinari
Fenicia () [Corola-website/Science/307862_a_309191]
-
popoare diferite. Fenicienii erau marinari iscusiți și aveau vase bune. În jurul anului 600 î.Hr., egiptenii ii plăteau pe fenicieni ca să exploreze Africa de vest. De asemenea, ei călătoreau spre Britannia pentru a schimba diverse mărfuri pe cositor și argint. Meseriașii fenicieni făceau stofe fine, dar și produse de olărit, obiecte din fildeș și metalice, pentru a le vinde. De asemenea, ei vindeau lemn de cedru. Fenicienii s-au extins în toată Mediterana, întemeind colonii pe multe țărmuri străine, inclusiv Marsilia, Cadiz
Fenicia () [Corola-website/Science/307862_a_309191]
-
Ghilgameș, ca a trăit cu aproape 1000 de ani înaintea lui Noe, aflase despre legenda lui Uta-Napiștim, legenda despre marele potop poruncit de zei din care a scăpat doar bătrânul Uta-Napiștim... Aceasta se vede și din asemănarea uimitoare a alfabetului fenician cu cel paleoebraic (despre care nu se știe nimic!). Alfabetul a mai fost îmbunătățit de către greci și romani. Totodată numerele așa-zis arabe sunt de fapt feniciene? Ele au fost numite "arabe" pentru că aceasta a fost filiera prin care au
Fenicia () [Corola-website/Science/307862_a_309191]
-
nu se știe nimic!). Alfabetul a mai fost îmbunătățit de către greci și romani. Totodată numerele așa-zis arabe sunt de fapt feniciene? Ele au fost numite "arabe" pentru că aceasta a fost filiera prin care au ajuns în Europa. Ingeniozitatea comercianților fenicieni care le foloseau pentru a-și ține socotelile consta in faptul ca fiecare cifră, scrisă fără curbe, doar din linii drepte, formează exact atâtea unghiuri câte sugerează numărul respectiv. Luați de exemplu cifra unu, veți constata că are un singur
Fenicia () [Corola-website/Science/307862_a_309191]
-
Aceștia vor fi luptătorii care, cu săbiile și lăncile lor, vor duce greul luptei împotriva infanteriștilor ambarcați ai perșilor, dotați cu armament mai ușor. În partea stângă a flotei persane, după direcția de înaintare, se află un detașament de infanteriști fenicieni îmbarcați, oameni care colindaseră Mediterana în lung și-n lat și călătoriseră și în apele de dincolo de aceasta. În dreapta sunt navele orașelor grecești din Ionia, aliații perșilor din Milet, Samothrace și Efes. În centrul dispozitivului persan sunt nave din Asia
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
Sute de galere se unesc formând o platformă imensă, pe care mii de soldați luptă corp la corp. Pintenii de bronz ai galerelor grecești distrug carenele navelor persane. Temistocle, dând lovitură după lovitură, reușește să creeze o breșă între navele feniciene cu care se confruntă. Aici s-a hotărât soarta bătăliei: hopliții atenieni împotriva marinarilor fenicieni. Departe de țărm, în condițiile existenței de spațiu de manevră, n-ar fi existat nicio îndoială în privința deznodământului. Dar Temistocle i-a silit pe adversari
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
corp la corp. Pintenii de bronz ai galerelor grecești distrug carenele navelor persane. Temistocle, dând lovitură după lovitură, reușește să creeze o breșă între navele feniciene cu care se confruntă. Aici s-a hotărât soarta bătăliei: hopliții atenieni împotriva marinarilor fenicieni. Departe de țărm, în condițiile existenței de spațiu de manevră, n-ar fi existat nicio îndoială în privința deznodământului. Dar Temistocle i-a silit pe adversari să se îngrămădească, iar infanteria ateniană bine înarmată a făcut restul. Perșii își judecaseră greșit
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
cărămizile din argilă arse la soare, s-a utilizat, pentru prima dată în istorie, "bitumul" ca liant pentru fixarea acestora între ele. De asemenea, utilizarea ceramicii smălțuite multicolore dovedește măiestria atinsă în tehnica construcțiilor mesopotamiene. Ca și cei egipteni, meșteșugarii fenicieni erau neîntrecuți în fabricarea sticlei. Aceștia au fost primii care au extras purpura din corpul moluștei "Murex purpureus" și au utilizat-o în colorarea vestimentației. Meșteșugarii chinezi preparau bronzul încă din secolul al X-lea î.Hr. și au început să
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
sporire însemnată a producției agricole și la înmulțirea populației Egiptului. Comerțul se făcea în acea vreme prin troc apoi au urmat mari expediții comerciale cu produsele de care Egiptul dispunea în exces, expediții făcute pe corăbii care mergeau în orașele feniciene unde duceau produse agricole și se întorceau cu lemn de care Egiptul atunci, ca și acum, era destul de lipsit. Pentru a întări frontierele Egiptului faraonul Snefru pune să se clădească un zid mare la sud și la nord. Dar faraonii
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
Simbel, statuile de aici ale faraonului având dimensiuni uriașe. Bogăția Egiptului a devenit o țintă tentantă pentru invazii, în special pentru berberii libieni de la vest, și pentru popoarele Mării, o confederație puternică de pirați în mare parte grecești, luwieni și fenicieni / canaaniți din Marea Egee. Inițial, forțele egiptene au reușit să respingă aceste invazii, dar Egiptul a pierdut în cele din urmă controlul asupra teritoriilor sale rămase din sudul Caananului, mare parte din ea fiind preluată de asirieni. Impactul amenințărilor externe a
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
(din limba feniciană "Kart-Hadașt" adică "Noul oraș", scris fără vocale precum în toate limbile semitice drept "QRT HDȘT" (قرة -حدشة sau קרת חדשת), ) a fost un oraș antic în Nordul Africii, localizat în partea estică a actualului liman al Tunisului, în prezent un
Cartagina () [Corola-website/Science/302344_a_303673]
-
a actualului liman al Tunisului, în prezent un cartier al orașului modern Tunis din Tunisia. Limba vorbită de cartaginezi se numea punică, fiind una din limbile semitice antice, care provenea din limba vorbită de fenicieni. a fost întemeiată de către negustorii fenicieni și, conform legendei, de către prințesa Didona (sau Elisa), sora lui Pigmalion. Colonia a ajuns să aibă o mare importanță economică, ce rivaliza cu cea a metropolelor feniciene. Între 650 - 308 î.Hr. forma de guvernament a fost monarhia, iar între 308
Cartagina () [Corola-website/Science/302344_a_303673]
-
antice, care provenea din limba vorbită de fenicieni. a fost întemeiată de către negustorii fenicieni și, conform legendei, de către prințesa Didona (sau Elisa), sora lui Pigmalion. Colonia a ajuns să aibă o mare importanță economică, ce rivaliza cu cea a metropolelor feniciene. Între 650 - 308 î.Hr. forma de guvernament a fost monarhia, iar între 308 și 146 î.Hr. a fost republică oligarhică condusă de un Senat Cartaginez (potrivit surselor romane) sau de Consiliul Bătrânilor (potrivit surselor grecești). În jurul ei s-a format un
Cartagina () [Corola-website/Science/302344_a_303673]
-
proaspătă din masivul muntos Djebel Zaghouan. Resturi ale acestui vechi apeduct roman se mai văd și azi la Mohammédia (la sud de Tunis). Situl arheologic Cartagina este înscris pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Cartagina a fost întemeiată de coloniști fenicieni veniți din Tir în secolul 9 sau 8 î.Hr. Pentru a se deosebi de vechea colonie Utica, ei au numit noua așezare "orașul nou" - în feniciană "Kart-Hadașt". O tradiția antică fixează întemeierea orașului în anul 814 î.Hr. Cele mai vechi
Cartagina () [Corola-website/Science/302344_a_303673]
-
așezare "orașul nou" - în feniciană "Kart-Hadașt". O tradiția antică fixează întemeierea orașului în anul 814 î.Hr. Cele mai vechi vestigii arheologice pot fi datate în prima jumătate a secolului VIII-lea î.e.n. Legenda întemeierii orașului Cartagina ne relatează cum prințesa feniciană Elisa, cunoscută la romani sub numele de Didona, regina si sora lui Pygmalion al Tyr-ului, a fugit de fratele ei însetat de putere care îi ucisese soțul, și a ajuns cu corăbiile pe coasta nord-africană. Căpetenia Berberilor locului i-a
Cartagina () [Corola-website/Science/302344_a_303673]