1,523 matches
-
de crioprecipitat ● Concentrate de factori specifici ai coagulării ● Albumina, fracțiuni ai proteinelor plasmatice ● Substituenți ai hemoglobinei ● Agenți farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina) ● Eritropoetina MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC ● Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune - Fenomenologia sindromului de stress - Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenția de apă și sare, modificări metabolice, procesul de reparație tisulară, imuno-modularea) - Răspunsul celular la agresiune ● Structura și funcționarea sistemului imunitar - mecanisme locale - mecanisme sistemice: - răspunsul imun inflamator (elemente celulare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia) ● Feocromocitomul ● Criza tireotoxică ● Coma mixedematoasă ● Criza adrenală ● Coma hipoglicemică ● Criza de tetanie paratireoprivă ● Apoplexia hipofizară ● Anestezia la bolnavi cu suferințe endocrine Tulburări multisistemice la bolnavul critic ● Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune - Fenomenologia sindromului de stress - Semnale aferente (volum sanguin circulant efectiv, reflex chemoceptor, durerea și emoția, modificările substratului, temperatura, infecția, plaga) - Integrarea stimulilor și modularea răspunsurilor aferente - Răspunsurile aferente (neuroendocrin, inflamator) A.7.2. Baremul activităților practice de anestezie ● Instalarea de linii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
Muzicală, București, 2002 Denizeau, G., Să înțelegem și să identificăm genurile muzicale, Ed. Meridiane - Larousse, 2000 Diaconu, A, Teoria superioara a muzicii Iasi 1984 Lito Conservatorul G.Enescu Dicționar de termeni muzicali Editura Științifică și Enciclopedică, București 1984 Dufrene, M. - Fenomenologia experienței estetice, Ed. Meridiane, București, 1976 Duțică, Gh. Solfegiu, Dicteu, Analiză muzicală Editura Artes, Iași 2004 Duțică, Gh., Universul gândirii polimodale, Editura Junimea 2004 Eduard Terenyi Armonia muzicii moderne Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Dima, Cluj 2007 Erbiceanu, C.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
în localitatea Plainfaing din departamentul Vosges, Franța, Raymond Ruyer a urmat cursurile "Școlii Normale Superioare" (École normale supérieure), una din marile universități ale Franței. Se angajează ca profesor de liceu, apoi își trece doctorarul în filozofie cu o teză despre "Fenomenologia cunoașterii". În 1937 publică prima sa lucrare "La conscience et le corps" ("Corpul și conștiința"), care cuprinde unele din ideile de filozofie a biologiei pe care le-a dezvoltat ulterior. În perioada celui de al doilea război mondial, Ruyer a
Raymond Ruyer () [Corola-website/Science/312707_a_314036]
-
interviu românesc filmat al filozofului Emil Cioran. După 2000, a realizat împreună cu Andrei Pleșu emisiuni culturale de televiziune ("Altfel", la Realitatea TV și "50 de minute cu Pleșu și Liiceanu" la TVR1). În prezent este membru al Societății Române de Fenomenologie și al Grupului pentru Dialog Social. Începând cu clasa a 5-a este elev al Școlii Medii nr. 12 (actualul Colegiu Național "Spiru Haret") pentru că 3 ani mai târziu să se mute și să absolve liceul Gheorghe Lazăr. Este absolvent
Gabriel Liiceanu () [Corola-website/Science/297563_a_298892]
-
pentru că 3 ani mai târziu să se mute și să absolve liceul Gheorghe Lazăr. Este absolvent al Facultății de Filozofie (1965) și al Facultății de Limbi Clasice (1973) din București. În 1976 obține doctoratul în filozofie cu teza "Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii". Tânăr cercetător la Institutul de filozofie în anii '70, începe să frecventeze alături de Andrei Pleșu "Școală de la Păltiniș" (stațiune de munte în care filozoful Constantin Noica își desfășura, prin seminarii private, împreună cu câțiva discipoli, proiectul cultural
Gabriel Liiceanu () [Corola-website/Science/297563_a_298892]
-
că existențialista și agnostica („Unei probleme reale nu-i poate corespunde o cunoaștere reală”, cf. "Ușa interzisă"). Ideile sale și-au primit influență cu predilecție din idealismul platonician, Kant, Schelling, Husserl și onto-fenomenologia heideggeriană. Schițează în lucrarea "Despre limită" o fenomenologie existențiala definită de ideea transcenderii determinărilor generale și a necesității istorice, înspre o responsabilitate individuală obținută prin alegere, proiect și hotărâre. În calitate de conducător al Editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu a reeditat după Revoluția din 1989 o multitudine de autori români interziși
Gabriel Liiceanu () [Corola-website/Science/297563_a_298892]
-
Actualemente este profesor la Scoala Înaltă de Studii pentru Instruirea Educatorilor din Vârșeț, pentru obiectele Curentele filosofice contemporane, Filozofia educației estetice și Bazele filosofice ale teoriilor pedagogice. Este autorul a mai multor volume din domeniul Esteticii, Filozofiei muzicii, Istoriei filozofiei, Fenomenologiei, șprecum și peste zece volume de poezii. Este deținătorul Premiului Eliberării Vârșețului pentru anul 1999. În colaborare cu poetul Ion Bălan (1925-1976), a elaborat și tradus în limba sârbă Antalogia de poezii a românilor din Voivodina, Într-o zi la
Milan Uzelac () [Corola-website/Science/322239_a_323568]
-
acesta nouă mișcare a fost criticată de procesualiști pentru că știrbește într-o oarecare măsură rigoarea științifică. Validitatea ambelor direcții în teorie este încă subiect de dezbatere. Teoria în arheologie este în prezent influențată de o serie de curente științifice: evoluționism, fenomenologie, postmodernism, „agency theory”, arheologie cognitivă, funcționalism, arheologia genului, arheologie feministă și teoria sistemelor în arheologie.
Arheologie () [Corola-website/Science/296548_a_297877]
-
22 de ani, care s-a îmbolnăvit de SIDA în urma unui contact sexual neprotejat cu o prostituată. A intrat în Cartea recordurilor pentru cele peste 30'000 de apariții la TV. În ianuarie 2007 publică o carte, „"Io, pagina ribelle. Fenomenologia dell'artista , la televisione prima e dopo «Il profeta del condom»"”.
Gabriele Paolini () [Corola-website/Science/312854_a_314183]
-
Fenomenologia (din limba greacă: "phainómenon" și "logos" = studiul fenomenelor) este un curent filosofic din secolul al XX-lea, care încearcă să descrie structura experienței, așa cum este reprezentată în conștiință, nu ca fapte ci ca esență a lucrurilor ("eidos"), fără să apeleze
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
al XX-lea, care încearcă să descrie structura experienței, așa cum este reprezentată în conștiință, nu ca fapte ci ca esență a lucrurilor ("eidos"), fără să apeleze la teorii sau la metodele altor discipline, cum ar fi științele naturii. Conceptul de fenomenologie apare mai întâi la Hegel, care în 1807 a publicat lucrarea ""Phänomenologie des Geistes"" ("Fenomenologia spiritului"). Fenomenologia modernă își are rădăcinile în psihologia descriptivă a lui Franz Brentano și se bazează în mare măsură pe concepțiile lui Husserl, expuse mai
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
ca fapte ci ca esență a lucrurilor ("eidos"), fără să apeleze la teorii sau la metodele altor discipline, cum ar fi științele naturii. Conceptul de fenomenologie apare mai întâi la Hegel, care în 1807 a publicat lucrarea ""Phänomenologie des Geistes"" ("Fenomenologia spiritului"). Fenomenologia modernă își are rădăcinile în psihologia descriptivă a lui Franz Brentano și se bazează în mare măsură pe concepțiile lui Husserl, expuse mai ales în opera sa capitală, ""Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie"" ("Idei pentru
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
ci ca esență a lucrurilor ("eidos"), fără să apeleze la teorii sau la metodele altor discipline, cum ar fi științele naturii. Conceptul de fenomenologie apare mai întâi la Hegel, care în 1807 a publicat lucrarea ""Phänomenologie des Geistes"" ("Fenomenologia spiritului"). Fenomenologia modernă își are rădăcinile în psihologia descriptivă a lui Franz Brentano și se bazează în mare măsură pe concepțiile lui Husserl, expuse mai ales în opera sa capitală, ""Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie"" ("Idei pentru o fenomenologie
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
Fenomenologia modernă își are rădăcinile în psihologia descriptivă a lui Franz Brentano și se bazează în mare măsură pe concepțiile lui Husserl, expuse mai ales în opera sa capitală, ""Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie"" ("Idei pentru o fenomenologie pură și pentru o filosofie fenomenologică", 1913). Fenomenologia a fost mai departe dezvoltată de Martin Heidegger în Germania și de Maurice Merleau-Ponty și Jean-Paul Sartre în Franța, ceea ce a dus la apariția existențialismului. Fenomenologia în concepția lui Husserl se poate
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
a lui Franz Brentano și se bazează în mare măsură pe concepțiile lui Husserl, expuse mai ales în opera sa capitală, ""Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie"" ("Idei pentru o fenomenologie pură și pentru o filosofie fenomenologică", 1913). Fenomenologia a fost mai departe dezvoltată de Martin Heidegger în Germania și de Maurice Merleau-Ponty și Jean-Paul Sartre în Franța, ceea ce a dus la apariția existențialismului. Fenomenologia în concepția lui Husserl se poate defini ca o metodă "științifică" de gândire transcendentală
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
und phänomenologischen Philosophie"" ("Idei pentru o fenomenologie pură și pentru o filosofie fenomenologică", 1913). Fenomenologia a fost mai departe dezvoltată de Martin Heidegger în Germania și de Maurice Merleau-Ponty și Jean-Paul Sartre în Franța, ceea ce a dus la apariția existențialismului. Fenomenologia în concepția lui Husserl se poate defini ca o metodă "științifică" de gândire transcendentală, prin care să se ajungă la structurile universale ale experienței. Ea propune o înțelegere a lumii lipsită de prejudecățile naturaliste, dominante în epoca respectivă. Husserl se
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
între Fenomenologii ilustrează astfel dorința lor de a înțelege fenomenele în expresia lor pură prin fundamentarea relațiilor intenționale. Husserl spera ca prin această metodă să elibereze filosofia de ""criza de gândire"", care caracteriza începutul secolului al XX-lea. La început, fenomenologia a preocupat un număr restrâns de filosofi. Principalul continuator al tradiției lui Husserl în Germania a fost Martin Heidegger. În lucrarea sa ""Sein und Zeit"" ("Ființă și Timp", 1927), consideră filosofia ca o metodă diferită de știință și pune pe
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
pe primul plan ca disciplină în procesul de cunoaștere Ontologia fenomenologică. Din perspectiva metodologiei transcendentale, "Ființa" este privită ca un corelat al luării ei ca act de conștiință, fără presupuneri sau judecăți asupra existenței sau nonexistenței conținutului conștiinței. În Franța, fenomenologia, prin lucrările lui Merleau-Ponty și Sartre, stă la baza existențialismului. Fenomenologia a avut o mare influență asupra psihologiei contemporane și, în mod general, asupra epistemologiei. Pornindu-se de la lucrările lui Ludwig Binswanger, a apărut un nou curent în clinica psihiatrică
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
Din perspectiva metodologiei transcendentale, "Ființa" este privită ca un corelat al luării ei ca act de conștiință, fără presupuneri sau judecăți asupra existenței sau nonexistenței conținutului conștiinței. În Franța, fenomenologia, prin lucrările lui Merleau-Ponty și Sartre, stă la baza existențialismului. Fenomenologia a avut o mare influență asupra psihologiei contemporane și, în mod general, asupra epistemologiei. Pornindu-se de la lucrările lui Ludwig Binswanger, a apărut un nou curent în clinica psihiatrică, și s-a dezvoltat metoda de psihoterapie instituțională (Pierre Fédida). În
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
general, asupra epistemologiei. Pornindu-se de la lucrările lui Ludwig Binswanger, a apărut un nou curent în clinica psihiatrică, și s-a dezvoltat metoda de psihoterapie instituțională (Pierre Fédida). În această direcție sunt de menționat și lucrările lui Marc Richir. "Noua fenomenologie" s-a dezvoltat începând din anul 1960, în urma lucrărilor lui Hermann Schmitz. Noua fenomenolgie pornește de la starea de "uimire afectivă" și se dezvoltă pe experiența de viață la propria ființă. Temele preferate sunt: Un elev al lui Heidegger a fost
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
a Universității din București, a organizat în 2002 un "Centru de Studii Fenomenologice", care publică revista Studia Phaenomenologica. În 6 decembrie 2002, cu ocazia colocviului de „Cercetări fenomenologice recente in Cluj”, a fost fondat CECAF ("Centrul de cercetări aplicate în fenomenologie") ca instituție de cercetare afiliată Departamentului de filozofie al UBB Cluj-Napoca. Cercetări fenomenologice au fost efectuate în Cluj de aproape 20 de ani. O multitudine de proiecte de cercetare, personale sau colective, s-au derulat în această perioadă. Într-o
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
de cercetare afiliată Departamentului de filozofie al UBB Cluj-Napoca. Cercetări fenomenologice au fost efectuate în Cluj de aproape 20 de ani. O multitudine de proiecte de cercetare, personale sau colective, s-au derulat în această perioadă. Într-o singura decadă, fenomenologia s-a dezvoltat dintr-o simplă activitate academică orientată spre lectura și recepția scrierilor fenomenologice elementare deschizând cercetări de amploare și elucidări a diverselor domenii ale realității. Această dezvoltare a deschis dialoguri fructuoase cu alte curente filosofice contemporane, cum ar
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
dezvoltare a deschis dialoguri fructuoase cu alte curente filosofice contemporane, cum ar fi postmodernismul, filosofia analitică și hermeneutica, sau cu diverse discipline științifice: sociologia, teoria arhitecturii și urbanismul, psihiatria sau antropologia. Fenomenologii din Cluj au susținut fondarea "Societății române de fenomenologie" (SRF) și au fondat "Asociația română de cercetători francofoni în științele umane" (ARCHES), un spațiu destinat activităților de cercetare conjugate și interdisciplinare desfășurate la nivel național și internațional.
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
corzii heterotice. Freund a contribuit la teoria monopolului magnetic, a suprasimetriei, a supragravitației, la aspectele teoretice numerice ale teoriei coardelor (coardele p-adice, cele adelice, care ca versiuni model servesc la testarea ipotezelor cu privire la structura matematică a teoriei coardelor) și la fenomenologia hadronilor. În anii 1960 a făcut predicții concrete în legătură cu comportamentul secțiunilor în procesele de dispersie ale hadronilor, cunoscute ca relații Freund. Împreună cu studentul James A Feigenbaum, Freund a cercetat cu metode ale statisticii fizice comportamentul pieții de acțiuni înaintea căderii
Peter Freund () [Corola-website/Science/337245_a_338574]