1,521 matches
-
sine însăși. Privind fie și numai secolul al XX-lea, constatăm că jocul conceptelor pe panoplia menționatei relații operă/autor s-a desfășurat, complementar sau în opoziție, sub semnul tuturor direcțiilor metodologiilor susținute de structuralism și semiotică, de existențialism și fenomenologie, de hermeneutică, psihologie și psihanaliză, de sociologie și informațional, alimentînd apoi psihanaliza textului, teoria personajului, teoria receptării, teoria imaginarului, naratologia etc. Au apărut, în consecință, dublete conceptuale contrastative sau doar paralele, înglobante sau limitative, modelatoare sau rigidizante, în orice caz
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
alte preocupări, de exemplu facebook-ul. Să nu ne întrebăm ce-nseamnă, că ne facem de râs. Ultimul cartuș Intr-un articol din numărul 2 din 26 februarie al revistei ORIZONT, Tudor Crețu propune o interesantă tipologie (chiar dacă recenzentul o numește fenomenologie) a finalurilor. Aceasta cu aplicație directă pe recentul volum al Domnicăi Drumea, not for sale (Cartea Românească, 2009). Ar exista, așadar, exemplificate cu versuri, finaluri-capitulare, fi-naluri-blancare, finaluri-încremenire, finaluri-adresare și fnaluri-absorbție. Nu e foarte clar dacă autorul comentariului are în vedere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6460_a_7785]
-
Sorin Lavric Edmund Husserl, Idei privitoare la o fenomenologie pură și la o filozofie fenomenologică, trad. din germană de Christian Ferencz-Flatz, București, Editura Humanitas, 2011, 582 pag Ocale sigură de a maltrata filosofia e s-o preschimbi în știință, cerîndu-i să respecte regulile unei cunoașteri pozitive: în loc de premise speculative
Noema și noesis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4730_a_6055]
-
nu a mai rămas azi decît amintirea unei epoci entuziaste, cînd gînditorii mai hrăneau iluzia că oficiul conceptual ascunde virtuți insolite, a căror descoperire va duce la o neapărată renaștere a competențelor lui. Volumul de față - Idei privitoare la o fenomenologie pură și la o filozofie fenomenologică - a apărut în 1913, după 12 ani de tăcere de la momentul apariției Cercetărilor logice, ani de-a lungul cărora, dacă e să-i dăm crezare lui Husserl, mintea i-a trecut printr-o gestație
Noema și noesis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4730_a_6055]
-
de tăcere de la momentul apariției Cercetărilor logice, ani de-a lungul cărora, dacă e să-i dăm crezare lui Husserl, mintea i-a trecut printr-o gestație cu rost întemeietor: maestrul găsise în sfîrșit metoda menită a ridica edificul noii fenomenologii. O fenomenologie care nu putea să fie decît pură și, bineînțeles, științifică. Cum el însuși mărturisește în introducere, cartea era doar prima dintr-un șir de trei tomuri, la capătul cărora demersul de punere a fundației avea să fie încheiat
Noema și noesis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4730_a_6055]
-
de la momentul apariției Cercetărilor logice, ani de-a lungul cărora, dacă e să-i dăm crezare lui Husserl, mintea i-a trecut printr-o gestație cu rost întemeietor: maestrul găsise în sfîrșit metoda menită a ridica edificul noii fenomenologii. O fenomenologie care nu putea să fie decît pură și, bineînțeles, științifică. Cum el însuși mărturisește în introducere, cartea era doar prima dintr-un șir de trei tomuri, la capătul cărora demersul de punere a fundației avea să fie încheiat. Dar cum
Noema și noesis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4730_a_6055]
-
e seacă pînă la repudiu interior, atunci soarta lor nu are viitor. Acesta e cazul lui Husserl, un gînditor al cărui declin își are cauza în deficiența de nerv artistic. La pag. 321 stă scris că Brentano a deschis drumul fenomenologiei, rămînînd însă străin de domeniul ei. Observația are temei, numai că Franz Brentano avea ușurință în expresie, exact calitatea de care a dus lipsă Husserl. Ca tom pedagogic, cartea poate fi citită pînă în 30 de ani ca exercițiu de
Noema și noesis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4730_a_6055]
-
de ce.” Istoria zilelor petrecute de Barbu Delavrancea la Berlin constituie o fabuloasă radiografie a spiritului balcanic „față cu reacțiunea occidentală.” În PS-ul scrisorii, Caragiale îl invocă pe Paul Zarifopol, martor al trecerii taifunului bucureștean. Ironia textului conține o întreagă fenomenologie a adaptării și dezadaptării „omului nou” ivit de după Unirea din 1859, confruntat cu lumea pe care o imită și față de care, într-un enigmatic paradox, se raportează mereu de pe o poziție de superioritate: „Stăruie pe lângă d. dr. Zarifopol, care vine
Domnii noștri și domnii lor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4688_a_6013]
-
care umbrele marilor cineaști bântuie hamletian, în care se lasă citită dorința de a evada, de a reveni la esența oricărei arte: libertatea. Încă un element care probează finețea analistului, propaganda nu este tratată în bloc, avem, mai degrabă, o fenomenologie a propagandei care include actul receptării. Ingineriile uneori sofisticate, alteori grotesc și insalubru de simple ale propagandei reclamă un ochi versat și un mind game pe care atât actorii politici, cât și cineaștii sau spectatorii învață să-l joace și
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
autorul se repliază. Nu întîrzie a se apleca asupra organismului poeticesc aidoma unui medic care-și pune urechea pe un torace pentru a-i asculta respirația. Microrealul pentru care vădește predilecție îi comunică tresăririle sale tainice. E abordată astfel o fenomenologie a relațiilor fulgurante ce se stabilesc între particulele acestuia, o lume a ciocnirilor de-o clipă, extravagant-visătoare, a lucrurilor. Un belșug de imprevizibile asocieri semnifică încununarea mirobolantă a „războiului” dintre contraste ori măcar a incompatibilității dintre eterogenii: „Inima s-a
O poezie a contrariilor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4407_a_5732]
-
batjocorește. Volumul Conștiința de sine e un exemplu de cum poate terminologia să schilodească un spirit imatur, înghițindu-l pînă la dispariția vreunei tresăriri de fibră personală. Tema cărții e anunțată chiar în titlu, iar spațiul de mișcare e dat de fenomenologie, un domeniu ales cu predilecție de tinerii care, aratînd antipatie față de scorțoșenia filosofiei analitice, caută vraja de oracol a expresiilor lui Heidegger. Scopul autorului a fost de a reda „conștiinței de sine” demnitatea speculativă, analizînd-o din unghi psihologic, gnoseologic, etic
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
Primim obișnuita lecție, astăzi cu o formulă frapantă: „Până mâncai un colț de pâine, se ridica un bloc.” „- Câți ani aveai dumneata când a murit Ceaușescu? întreabă T. -Păi, să vedem...Un an.” Ar fi de făcut o psihanaliză, sau fenomenologie, a diminutivelor care au invadat televiziunile („Geruțul”, îi roagă T să spună). S-au mutat și în viață. „Au venit bănuții” mi se comunică. Ne-am infantilizat. O vocație politică irosită, T. După ce-i vede la față pe noii miniștri
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4551_a_5876]
-
dintre subtilitate și nuanțare; de ce pădurea din Băneasa nu mai este pădure; nevoia de tiranie a omului modern; deosebirea dintre ideal și scop; esența atacului comunist; ce înseamnă să scrii precis etc. În ele, Dragomir e în elementul lui, făcînd fenomenologie pe cazuri concrete și arătînd că filozofia nu e doar rumegarea tardivă a unor chestiuni de o vetustețe irecuperabilă, ci act de adulmecare intuitivă a unor asociații de idei la care nimeni nu se gîndise pînă la el. Alte notițe
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
Gheorghe Grigurcu După o lungă pauză (gestație?), Ion Mureș an ne oferă un volum de versuri echivalent cu o fenomenologie a alcoolului. Conform viziunii d-sale, alcoolul nu e o simplă scornire pămîntească, defel o smintire, un nărav ce se cuvine osîndit, ci un reflex al unei puteri metafizice, al unei idei platoniciene. O rămășiță edenică (Întoarcerea fiului risipitor). Nu
O fenomenologie a alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5543_a_6868]
-
o singură zi rămasă:/ 5 minute ca să învăț germană, 10 pentru latină și greacă/ veche, 10 pentru analiză matematică, 10 pentru fizică și/ chimie, 5 pentru biologie,/ 7 ca să parcurg Platon în traducere și original, 1’ pentru/ presocratici.../ 5’ pentru fenomenologia spiritului, 4’ pentru critica rațiunii/ pure.../ 6’ ca să recitesc Proust și 3’ pentru Thomas Mann// dead man walking with an walkman.” (p. 45) Apocalipsă, fără îndoială. Fără imagisme fumate. Fără viziuni. Una a minții. Și, în consecință, cum anticipam deja
Optzecist, afectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5664_a_6989]
-
a se citi cvartetul Izgonirea din poezie). Și toate astea deoarece pentru Ion Mureșan existența în limbaj este un coșmar din care nu se poate trezi, dar nici el nu se lasă și se transformă într-un comediograf demonic al fenomenologiei scrisului. Se-nțelege că această chestiune presupune suferință tragică, cum să nu, când intuiești limbajul doar ca „propoziții, întunecate smârcuri în capul omului”. Hotărât, poetul își edifică lumea cu destulă cruzime. Pare-se, acest poet își sancționează condiția tragică, ducându
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
schimb, meritul lui Christian Ferencz-Flatz e de a se opune și de a crea intriga corespondenței. Mai precis, apogeul volumului stă în tensiunea provocată de dezacordul dintre Gabriel Liiceanu și Christian Ferencz-Flatz, prilejuit de discursul de deschidere al Colocviului de Fenomenologie pe care Facultatea de Filozofie l-a găzduit în ziua 21 octombrie 2010. Cu acel prilej, Gabriel Liiceanu le-a înfățișat participanților tocmai hiatusul dintre etapa 1 și etapa 2, cu avertismentul că, fără depășirea hotarului dintre ele, posibilitatea de
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
filozofie în cheie personală e exclusă. Avertismentul acesta a fost resimțit de participanți ca un afront, ba chiar ca o încercare de a descuraja niște tineri care și așa aveau de purtat crucea de dezinteres în care se zbate azi fenomenologia. În loc să-i încurajeze, Gabriel Liiceanu le-a adus o apostrofă menită a-i debusola, cînd de fapt apostrofa a avut rostul unei „palme Zen“: nu de a le leza orgoliile, ci de a-i trezi la o stare de vigilență
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
perspectiva unei filozofii mediocre nu poate fi evitată. Dacă pentru Gabriel Liiceanu filozofia ori e în prelungirea vieții ori nu e deloc, pentru Christian Ferencz-Flatz filozofia poate fi și fără viața celui care o practică, argumentul invocat fiind acela că fenomenologia are la îndemînă un instrumentar conceptual care nu e un neajuns regretabil, ci o componentă definitorie. Această componentă poate face abstracție de biografia gînditorului. Există o filozofie care nu se inspiră din viața gînditorului, și doar aceea contează: restul e
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
în Occident, a simțit nevoia să le adune mai tîrziu în volum (1980), sunt un exemplu de diversitate fără unitate. Chiar autorul, vrînd să le acopere lacuna de coerență, le postulează în prefață un fir conducător pe care îl numește „fenomenologia cu multiple fațete ale gnozei“. Expresia, dincolo de semeția tehnică, e de o inexpresivitate voită, căci nu spune altceva decît că, în paginile tomului, găsim felurite elemente mitice pe care le putem include în categoria gnozelor. Dar o idee care, ghidînd
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
vede decât un oculus imaginationis, de care vorbește Robert Fludd, tărâmul imperceptibil, dar atât de copleșitor al fantasmelor și al transcendenței. De o parte e lumea rațiunii și a ideilor văzute ca măsură a tuturor lucrurilor, de cealaltă parte o fenomenologie a iraționalului, un tărâm al misterelor pe care îl vizitează doar poeții și profeții. Amândouă lumi determină destinul omului, de a fi „despărțitor” ad imaginem Dei al luminii de întuneric, precum și vocația lui de „slujitor” al celor două. Căci verbul
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
ar fi fost ofuscată de „inteligența” scriitorului („elita” care ar fi fost... beoțiană, nu-i așa?). Pur și simplu avea loc ciocnirea dintre două plăci tectonice ale unei mentalități, care s-a păstrat pînă azi, ale căror mișcări alcătuiesc o fenomenologie dintre cele mai demne de interes în arealul românesc. Exultanța naționalistă ori scepticismul etic (vezi Cioran, dar și reacția unor contemporani care întorc pe dos xenofobia, despărțindu-se pe un ton vehement de propria nație) ne vor însoți, după toate
Caragiale între contraste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3691_a_5016]
-
chiar degradînd frumusețea la o treaptă premergătoare conceptului, totuși aura mitică îl va urmări mereu, dovadă că în ochii posterității, viziunea îi stă sub premisa monumentală a unei construcții mitologice. Prin jargonul nebulos, Hegel e un personaj mitologic, cum și Fenomenologia spiritului e ea însăși o epopee de semnificații în care noțiunile devin protagoniști pe o scenă a adevărurilor universale. Pe această epopee Noica a considerat-o atît de importantă pentru sensul vieții încît i-a consacrat două variante de interpretare
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
pe o scenă a adevărurilor universale. Pe această epopee Noica a considerat-o atît de importantă pentru sensul vieții încît i-a consacrat două variante de interpretare, ambele menite publicului fără asiduități în domeniul dialectic. În fond ce face din Fenomenologia spiritului o carte cvasi-ilizibilă e opacitatea unor termeni care se așează în pagină după alte reguli decît cele logice, autorul părînd să asculte de norme pe care sintaxa obișnuită nu le știe. Hegel scrie într-o limbă care pune în
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
obișnuită nu le știe. Hegel scrie într-o limbă care pune în dificultate orice german nativ, iar dacă fondul de etanșeitate a originalului este trecut prin filtrul de traducere al românei, atunci idiomul inițial devine cu adevărat ininteligibil. În românește Fenomenologia spiritului e un supliciu menit spiritelor cu înclinație pentru tortura psihică, vibrația de metal a conceptelor nemțești topindu-se în glazura senzuală a unei limbi în care ariditățile abstracte ale originalului capătă invariabil un aspect apos, de frazeologie interminabilă. În
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]