12,837 matches
-
venirea iernii era prilej de bucurie cam pentru toată suflarea omenească de pe aceste meleaguri. Copiii se bucurau pentru faptul banal că își puteau diversifica joaca în aer liber, țăranii, pentru că recolta stătea la adăpost sub stratul de zăpadă și era ferită de incisivitatea înghețului sec, iar poeții, a se revedea pastelurile lui Alecsandri sau ceva mai sumbrele peisaje de iarnă bacoviene, pentru că își puteau elibera imaginația, pe vastele spații unificate sub omăt, atît de fragmentarismul imaginii cotidiene, cît și de zăpușeala
Ziua Internațională a Zonelor Umede by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12031_a_13356]
-
proiecția de sine a lui Bacovia în operă ca poet (pe de o parte) sau ca personaj (pe de alta). Rezultatul e prins într-un paradox sclipitor despre derutanta fugă de sine a poetului Bacovia: "Pe de o parte, se ferește să pozeze în poet, însă, pe de altă parte, se teme de perspectiva de a nu mai fi âpoet>. Pentru Bacovia, maximum de dramă nu e să mori, ci să fii un âfost poet>" (p. 25). Comparațiile pe tema condiției
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
care dezvăluie o pregătire altfel sistematizată, altfel elaborată, modernă, flexibilă, epurată de multe clișee, de praf, de sictir, silă, conveniențe, prejudecăți. S-a schimbat metoda în școală, actorii nu mai absolvă la clasa profesorului cutare sau cutare - lucru ce îi ferește de consecințele împuținării modelelor, de lipsa aurei unora dintre profesori, de dezinteresul afișat, de inconsistența ideilor și mesajului, esențiale în formare. Ei lucrează pe parcursul studiilor cu mai mulți profesori, unii asociați, invitați pentru anumite chestiuni de detaliu, pentru aprofundarea unui
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
poartă, când intrai la Menaru. Se intra direct. Fără nici o idee de proprietate ori vecinătate, Alah fiind peste tot Unul și Același. De altfel, în jur nu mai vedeai case, pe un perimetru destul de întins, ca și cum ceilalți s-ar fi ferit să locuiască în preajma ghicitoarei, sau ea însăși să-i accepte ca vecini. Trecuse peste maidanul pustiu, de unde, nu prea departe, începea marea clocotind ca un cazan în fierbere în toiul arzător al amiezii. Pe măgar, nu-l văzuse... îl auzise
Asfințit cu ghioc (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12071_a_13396]
-
care o argumentează după puterile sale, dar care intră, inevitabil, în contradicție cu alte teorii cel puțin la fel de credibile. Întrebarea de fond la care își propune să răspundă cartea Ruxandrei Cesereanu (este un fel de a spune, pentru că autoarea se ferește să tragă concluzii; ea nu face decît să sistematizeze concluziile altora în funcție de poziționarea lor în această chestiune) este dacă în decembrie 1989 a avut loc o revoluție sau o conspirație (lovitură de stat)? În funcție de răspunsul la această întrebare cei peste
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
nici de fapte unanim condamnate de lumea civilizată. Vezi cazul Carlos și aruncarea în aer a sediului "Europei libere". Să le luăm, însă, pe rând, cu precizarea că e vorba de Securitatea de dinainte de 1989. Din fericire, România a fost ferită de atentate de tip terorist pe propriul său teritoriu. Dar asta nu înseamnă că prieteniile deocheate ale lui Ceaușescu n-au amestecat țara în istorii de care-ar trebui să fim rușinați. Curtea asiduă făcută unor demenți precum Idi Amin
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
să se joace spectacole normale, să se definească un chip, o direcție, un tip de propunere, de ținută, un tip de abordare, de rostire. Este în continuare un loc minunat - iată că minunile țin, uneori, și ani - binecuvîntat, care se ferește de șabloane. De orice fel ar fi să fie ele. Sau dacă se ivesc, ele sînt de grabă izgonite, ameliorate, îmblînzite. Teatrul Arca, pe care îl salut, pare să aibă șansele unei supraviețuiri mai îndelungate decît celelalte meteorice edificii. Dacă
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
aprilie și mai 2003 ale revistei "22" sub semnătura lui Mircea Iorgulescu, propune însă o lectură aplicată și competentă a Portretului scriitorului în secol, considerat drept un exercițiu de "critică prin călăuzire" prin biografia și opera ionesciană: "așa cum s-a ferit să adopte postura de fiică, așa cum a evitat să intre în rolul de avocat, deși avea de răspuns unor rechizitorii de procuror, Marie-France Ionesco s-a dispensat și de pomposul echipament critic de protocol al specialistului de paradă. Ca orice
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
fără riscul de a greși prea mult că jurnalistul nu are parti pris-uri politice, altele decît unele pur conjuncturale. El pare mereu atins de o fobie a conspirației și principala sa problemă este, la prima vedere, grija de a se feri de posibile intoxicări mediatice. Ca redactor-șef al unui ziar de prima linie probabil că știe el ce știe. De aceea încearcă să judece la rece orice situație nouă care apare și, mai ales, să privească mefient spre "ideile de
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
viața lui un copac). Ceea ce lipsește însă de pretutindeni este patetismul. Chiar și acolo unde mulți autori (dintre cei "profesioniști") ar fi tentați, poate, să dubleze numărul epitetelor, să pluseze pentru a stoarce lacrimi cititorului, inteligența și intuiția scriitoricească îl feresc pe Levi de exagerări. Iată, în acest sens, un exemplu elocvent: ajuns, în sfârșit, la frontiera italo-austriacă, eroul-narator privește înapoi, spre lunile petrecute la marginea civilizației, cu oarecare nostalgie. Iar spre viitor cu o firească neliniște. Sentimente contradictorii, punct culminant
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
Voiculescu la Virgil Mazilescu și Cristian Popescu, ei și-au scris versurile pe pereții celulelor și carcerelor, ai subsolurilor și mansardelor, pe tencuielile apartamentelor din prefabricate, pe zugrăveala camerelor din cămine și blocuri și, mai nou, ironic, derizoriu și realist, feriți de "ochii albaștri" ai Securității, pe varul veceurilor acelorași închise încăperi. A fost modul lor, ignorând sau negând opacitatea zidurilor, transformându-le în ecrane ale propriilor proiecții interioare, de a-și învinge prin visul poetic boala schizofreniei generale la care
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
Nu m-am întors - am prelungit numai momentul (consumînd greutatea ei caldă). Tărăgănam, dar mi se oferea întreaga nemărginire a lumii nebărbătești. "Larisa?" - vrînd să-i ghicesc numele, am întrebat-o fără să mă întorc. (Și deja nu mă mai feresc de trupul ei ce mă încălzește.) "Lida", a precizat, rîzînd. Dar așa a fost mereu: cînd am fost luat cu asalt, nu m-am lăsat. Am așteptat. Femeia se va abate. (Ele se abat, eu merg în linie dreaptă.) Curînd
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
Dar nu pentru că e soția lui Adrian Păunescu. Asta e altă problemă. Păunescu e detestat de mulți ziariști. Nici eu nu-l simpatizez, dar după o asemenea tragedie, nu tragi în el din toate pozițiile. Cum e să afli, Doamne, ferește, că soția ta a omorît trei oameni cu mașina și că a ajuns în spital cu copilul tău cu tot după ce s-a răsturnat cu mașina pe cîmp? Poți avea un șoc aflînd o asemenea veste. Nu încerc acum să
Iubirea "și totuși iubirea" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12615_a_13940]
-
că se teme de Dumitru Dragomir și de arbitrul Marian Salomir după ce a văzut meciul Farul - Dinamo... Fila 13. La Etno Tv, interpretul Puiu Codreanu e din ce în ce mai hotărât, exprimându-și clar simțămintele sub formă de folclor într-adevăr autentic: Să ferească Dumnezeu Să-ndrăzniți să-mi faceți rău!... La cea mai mică mișcare, Unu nu mai stă-n picioare! ...Așa se explică de ce conducerea postului respectiv de televiziune, înfricoșată, a luat drumul codrilor și nu mai vrea să știe nimic...2
Alte file de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12614_a_13939]
-
Trilogie, pe care am avut norocul să o văd la Teatrul Național. Era fără precedent pentru mine participarea spectatorilor la spectacol. Îmi amintesc cum actori costumați ne goneau, mai bine spus, ne mânau dintr-o sală într-alta, cum ne feream de mulțimea legionarilor romani care veneau direct spre noi în marș forțat și cum, în cele din urmă, doar Andrei Șerban a reușit să mă facă să înțeleg, psihologic vorbind, cum de-a putut Medeea să-și ucidă propriii copii
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
fel de foarfece pe invers, / doar să scapi de epidemia Chelbasan, / de Ana șleampătă și bleagă." Înaintea identificării cu destinul comun de femeie, a existat rușinea de a-și arăta dar și de a privi goliciunea mamei: "Ea nu se ferea niciodată de tine, / îți explicase doar că sunteți legate una de alta / cu niște firișoare invizibile, mai subțiri decât pânza de păianjen, / așa că îi puteai cerceta în voie singura pată neagră de pe trup, / locul umbros dintre picioarele ei subțiri și
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
apare, și asupra acestei revoluții silențioase vreau să mă opresc în primul rînd. Scriind despre intelectuali, Andrei Cornea izbutește să ocupe acea imposibilă linie de mijloc, punctul invizibil (inexistent, ar zice unii") al centrului care-ți permite analize și te ferește de identificări premature. Pentru cine nu știe că autorul însuși a făcut parte din Școala de la Păltiniș, afilierea e imposibil de ghicit. Scriind împotriva relativismului, Andrei Cornea reușește să evite o poziție ontologică în mod evident concepută în contra curentului, ba
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
gata a progeniturii lui }iriac și pe cea a lui Mircea Sandu. Fiindcă în privința ideii de copii de bani gata, parcă ar merita să mai reflectăm. La noi există o tradiție îndelungată că părinții muncesc din greu pentru a-și feri copii de aceeași muncă. Asta e tradiția rurală și proletar urbană, că părinții muncesc, îndeobște cu palmele, pentru a-i ajuta pe copii să nu mai muncească. De multe decenii "tragem" pentru progeniturile noastre. Unii mai cu spor, alții " cei mai mulți
Verdictul dinaintea verdictului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12710_a_14035]
-
latru prin curte. Rog seriozitate." Căldură mare În șapoul rubricii Convorbiri incomode din LUCEAFĂRUL nr. 25 din 30 iunie se poate citi: "în pragul celor 95 de ani pe care îi va împlini la 18 martie, domnul Barbu Brezeanu se ferește de interviuri cît poate". Știa dînsul de ce și bine ar fi fost să se fi ferit și de data aceasta, căci nici Marina Spalas, care "a consemnat", nici redactorul sau/și corectorul care (se presupune) au citit textul nu știu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
din 30 iunie se poate citi: "în pragul celor 95 de ani pe care îi va împlini la 18 martie, domnul Barbu Brezeanu se ferește de interviuri cît poate". Știa dînsul de ce și bine ar fi fost să se fi ferit și de data aceasta, căci nici Marina Spalas, care "a consemnat", nici redactorul sau/și corectorul care (se presupune) au citit textul nu știu exact cum se scrie numele venerabilului domn pe care se obstinează să-l ortografieze Brezeanu (inclusiv
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
fi el, poate să le sporească renumele și bunăstarea, dar riscă să-i antreneze în propria sa prăbușire. Ei au văzut că orice compromis rămâne legat de opera lor ca o pată de neșters; că ei ar trebui să se ferească de tentațiile vanității, de instinctul lor gregar și de confuzia din propriile lor idei. Pe scurt, au devenit azi conștienți de răspunderea lor, căci orice putere implică o răspundere, așa cum orice corp solid proiectează o umbră. Scriitorii mai știu că
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
Quelle horreur! în schimb, ne dădea fiorul și panica sinuciderii la brotăcei, în lacul bunului nostru primar general Dem. I. Dobrescu, sub ochii ironici ai chelnerilor, admirativi ai prietenilor și dezaprobatori ai patronului. Ca amfitrion, cu răspunderea musafirilor, m-am ferit de a mai invita pe Em. Cioran. Am avut impresia, în acea noapte de chef, că sîntem niște maimuțe bete". Să fie toate acestea triste adevăruri? Cele mai multe sînt neîndoios. însă așezate la periferia vieții esențiale, creatoare ori istorice, ni se
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
de viață. În lumea convulsionată din care veneam, astfel de universuri școlare, precum cele din Măcin, Cerna, Greci, Carcaliu sau Luncavița, par mici oaze de speranțe. Copiii sunt încă încurajați să viseze, să-și clădească zări de speranțe, să se ferească instinctiv de răul care tot vine spre ei. Dar cât pot ei, și dascălii lor, să reziste? Cât de tenace pot suporta, zilnic, răgetele semidocților din multele, multele emisiuni TV programate spre îndobitocire? Cât mai pot fi apărați doar cu
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
județul Neamț, dar această precauție nu-i va folosi de fapt la nimic când va fi denunțat ca transilvănean. E suprimat ca funcționar de minister și rămâne fără sursă de venit. Tocmai pentru că știa nemțește, credea că trebuie să se ferească de relațiile cu nemții. Dar, cu toate acestea, situația lui morală nu e mai puțin periclitată. Când se redeschid teatrele, acceptă să facă rezumatele pieselor în nemțește și în românește (p. 51) pentru o instituție de control și cenzură, iar
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
dacă nu mai suportă, de ce înghit ca narcotizați papara dezgustătoare oferită de-un regim de papagali, prăduitori și hiene politice? Chiar nu are populația nici o vină că pesedeii ne-au pus ghearele în beregată și mușcă sălbatic din noi?Ne ferim să dăm vina pe electorat pentru că, vezi Doamne, nu te pui cu poporul suveran și înțelept, care știe el ce e bine pentru țară. Dar ce se întâmplă când o bună parte din popor devine complicele necondiționat al unei forțe
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]