22,212 matches
-
noastre în universul deschis al problemelor și temelor liberalismului, cea mai profundă și puternică mișcare intelectuală, politică și socială a modernității și, poate, a întregii istorii” (p. 8). Un astfel de enunț ar fi putut să apară, în cel mai fericit caz, ca o concluzie a cărții, nu ca un preambul al ei, pentru că el ar putea diminua interesul pentru lectură al unor potențiali cititori neconvinși a priori de valabilitatea lui. Din fericire cartea propriu-zisă se dovedește a fi mult mai
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
minute împotriva unei echipe care își revenise după căderea psihică de la mijlocul celei de-a doua reprize. Manevra asta e cu atît mai greu de înțeles cu cît Iordănescu n-a trimis pe teren o echipă “rodată”, ci o întîmplare fericită. Ca dovadă - pe atacul din final, ai noștri au lăsat liber în careu jucătorul cu mingea, care a marcat liniștit. Aici tot Urs Meier a fost de vină ? O țară întreagă s-a lăsat isterizată de cei doi comentatori de la
Patria, Năstase și Iordănescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13500_a_14825]
-
a unui autor, existența unui bun traducător este fundamentală. Eu am avut această șansă, am avut un excelent traducător. El fusese întemnițat în Albania, își făcuse studiile în Franța, avea nostalgia Occidentului și, traducîndu-mi textele, a putut trăi o perioadă fericită a vieții lui. A fost o aventură complexă. În ceea ce privește intervenția mea, ea pornește de la o idee mai veche, aceea că literatura antică greacă este exemplul cel mai nobil al felului în care scriitorii puteau să se ridice deasupra patimilor politice
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
devastator. Ai impresia că editorialele sale sunt scrise, în cooperare, de-un Moromete în clipele de inspirație metafizică și de-un ingenuu personaj victorian când exclamă: „Ce caută un copil cuminte ca mine într-o mizerie ca asta?” Mai puțin fericite sunt articolele în care Cornel Nistorescu îmbracă toga procurorului. Iar de-a dreptul nefericită — ca să cobor în concret — mi s-a părut încercarea de-a institui un fel de „justițiarism preventiv” pornind de la cel mai nepotrivit dintre exemple: Mircea Dinescu
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
români, care se presupune că ar ști cine e Blaga, atunci degeaba se cheltuiesc banii. Închipuiți-vă că Institutul Cervantes, Institutul Francez sau Goethe și-ar face programele pentru corpul lor diplomatic și cetățenii lor din România! Vom vedea români fericiți În timp ce scandalul Puwak își urmează cursul, în presa centrală și la Uniunea Europeană, la București mai izbucnește un scandal despre un alt membru al guvernului Năstase. Ministrul Sănătății, Mircea Beuran, e acuzat de plagiate în serie în EVENIMENTUL ZILEI. Sub un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
Telefil Toate televiziunile anunță scumpirea energiei electrice, în urma înțelegerii dintre Guvern și FMI. În sfârșit! În sfârșit!, jubilează contribuabilul fericit de-a asemenea armonie... Măsura este potrivită, un picuț discretă și cam sofisticată, dar ea va duce la repunerea în drepturi a zootehniei românești în urma creșterii viguroase a șeptelului de ovine. Paradoxul corolarului murphyan: seul de oaie va fi folosit
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
1900 - Matila Ghyka a fost un „om complet” atât prin cultura sa renascentistă, cât și prin faptul de a fi topit în sine, perfect unitar, toate „vârstele” vieții sale. Matila Ghyka, Curcubeie, vol. I, Popasuri ale tinereții mele, vol. II, Fericit ca Ulise..., Editura Curtea Veche, București, 2003, 532 pag.
Lumea, scoica lui Matila Ghyka by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13638_a_14963]
-
Poeziei în general și celei românești în special”. Din aceste entretiens ale poetului Alexandru Lungu desprindem și o lecție de morală. Străin de compromisuri, consecvent militant întru „credința, necăutată și neînvățată” a poeziei, întru „autonomia înaltă, luminată de un tragism fericit” a acesteia, autorul Orei 25 se constituie într-o pildă de comportament literar, de-o fermitate discretă, de-o tenacitate elegantă însă nu mai puțin tranșantă. O amintire a anului 1940, legată de modelarea crezului său literar, ne introduce, paradoxal
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
ceramist, textilist sau sticlar, s-a refugiat în universul seducător al materialelor și al tehnicilor, încercînd să extragă de aici, din inepuizabilul său cîmp de virtualități, direcțiile mari ale gîndirii plastice și formele artistice propriu-zise. În celelalte cazuri, mai puțin fericite ori și mai rău, el a făcut tentative disperate fie de a mima gratuit obiectul utilitar, pe care l-a conservat formal, dar l-a deposedat de funcție, fie de a imita, cu un patetism de cele mai multe ori înduioșător, formele
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
aventuri exegetice, ci și despre prietenia și afecțiunea pe care le presupune orice tentativă cărturăreasca. Ceea ce înseamnă că o rază din legatul, inclusiv robust-emotional, al autorului Istoriei critice a descins, jucăușa, pe masa de lucru a istoricului dublat în chip fericit de un literat, care este Ovidiu Pecican. Ovidiu Pecican: Hasdeenii, Ed. Grinta, Cluj, 2003, 256 pag.
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
literaturii române sînt rarisime cazurile mai ales în condițiile de maximă diversitate ale postmodernității cînd același scriitor devine principalul reper atît pentru poezia, cît și pentru proza vremii sale. Un astfel de caz este, cu siguranță, Mircea Cărtărescu. El este fericitul posesor al unei formule miraculoase, prin care transformă tot ce atinge în literatură de cea mai bună calitate. Pururi tînăr, înfășurat în pixeli, este o selecție a textelor publicate de Mircea Cărtărescu în periodice de-a lungul timpului. Este o
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
ci pur și simplu ca recuperare a unui continent pierdut, care își tot schimbă contururile în interiorul meu. D.P.: Cum îți apare acum toposul copilăriei: edenic sau coșmaresc? M.P.: Nu, n-a fost un eden. Eu n-am avut o copilărie fericită. Dar sînt și lucruri foarte frumoase. De pildă, îmi amintesc gornașul din sat. Adică, atunci cînd se transmitea o știre, venea omul cu goarna. Umbla cu bicicleta, și acum văd amurgurile de vară prăfoasă, bicicleta lui în uliță și goarna
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
nu măresc cantitatea de rău din lume. D.P.: "N-am fost fericit"... M.P.: Am ajuns la concluzia că există un domeniu unde poți fi fericit de unul singur, și anume, cînd muncești. Așa că... muncesc! N-aș spune că sînt chiar fericită, pentru că am "încasat-o" îngrozitor de pe urma unor texte de-ale mele, și anume am încasat-o de pe urma a tot ceea ce am scris despre Nae Ionescu, despre legionari, despre Cioran, despre Eugen Ionescu. Au sărit la mine tot felul de
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
aibă dreptate, eu nu neg că pot să am greșeli, dar rele intenții n-am avut niciodată. Am încasat-o din toate părțile, dar totuși, cînd muncesc, acolo, eu, cu foile mele, eu, cu revistele, eu, cu documentele, atunci sînt fericită. D.P.: Cînd spui: "n-am fost fericit", cred că te referi la celălalt plan, afectiv. M.P.: Știi, am avut un sentiment extraordinar de fericire astă-vară, era cald și eu mergeam la Cojocna cu mașina, să fac băi de sare, plecam
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
de cîțiva kilometri, ascultam muzică simfonică, conduceam mașina și aveam un mic sentiment de fericire. Soarele era sus, pe cer, cerul era frumos, înalt... D.P.: Astea sînt stări de reverie, Marta, nu de fericire... M.P.: Nu era reverie, eram chiar fericită, era un mic sentiment al singurătății și al fericirii în pielea proprie. D.P.: "Și eu am fost aici. ș...ț În miezul stelei al insomniei al lipsei de rost/ ș...ț În inima dorinței de-a pieri/ ș...ț În
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
munci. D.P.: Cea mai mare bucurie a oricărui creator... M.P.: A, asta zici tu, care tocmai ai terminat un roman, Agata murind. Romanul te-a chinuit, ai muncit ca un apucat la el, și-n același timp ai fost foarte fericită. Vezi? E o formă de a fi fericit de unul singur... D.P.: Stările pe care le exprimi în mai toate poemele tale - deznădejde, durere acută, stridentă, violență, amărăciune, venin - sînt, par coordonatele tale afective obișnuite. M.P.: Și leacul lor e
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
-l vezi pe marele teoretician/revoluționar în pat cu o femeie pătimașă ca Frida, șoptindu-i vorbe dulci și-apoi trecînd la dictarea unor fraze care încep cu democrația socială... Dincolo de partea anecdotică, filmul lui Julie Taymor este un exemplu fericit de cum poate fi pusă, pe ecran, o personalitate artistică atît de colorată ca Frida: fără prudențe inutile, fără timorări castratoare, cu imaginație și panaș Filmul este în același timp precis și luxuriant, reușind să găsească racordul sugestiv între pictura Fridei
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
Eu înlemnisem, crezând că făcusem vreo boacănă. Nu, a zis că te-a văzut ieri, cum te plimbai pe sub Tâmpa. Nu aveai nici o întâlnire și crede că vei fi poet, pentru că erai foarte romantic. Eu am fost foarte intrigat și fericit chiar. Așa că am înțeles să scriu, și mai abitir, poezii aiurite și slabe, de adolescent. Devenisem poetul liceului. Trec șase luni sau mai mult. Profesor de limba franceză era chiar un francez, monsieur Landry, venit printr-un schimb franco-român de
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
cîte unui conflict observăm că aceleași cuvinte sînt folosite în înțelesuri diferite, iar valorile care le sînt atașate pot fi chiar contradictorii. E și motivul pentru care rareori o controversă se sfîrșește, ca în manualele de comunicare, cu un compromis fericit sau cu un act de convingere. De obicei, valorile personale rezistă tuturor încercărilor persuasive. Am avut de mai multe ori bănuiala, acutizată în preajma sesiunilor de examene, că termenul a copia nu se bucură de consens în lumea românească școlarizată: nici
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]
-
în amestecurile ei de viață și de moarte, poeta ne mărturisește că se simte deopotrivă "regină" și "sclavă". De bunăseamă "regină" prin funcția creatoare al cărei agent se recunoaște, "sclavă" prin conținutul procesului de osmoză cu lumea materialităților consolator-provocatoare: "Sunt fericită, iartă-mă, Absalom necesar/ Că tocmai eu sclava ta sunt regina acestui stejar.// Nu vorbi de moarte, ea e în vale sau în deal/ Și Absalom se face că respiră ca un abur de cal// Pe care eu l-aș
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
aș întrupa din milă și din cuvînt/ de a fi legătură suavă între cer și pămînt.// Dar capul tău mort se mișcă, nu pot să ți-l aduc pe tavă/ Mai bine să rămînă-n vînt, eu mă rotesc regină-sclavă" ( Sunt fericită, iartă-mă). Dar spre deosebire de un Ion Alexandru, de un Gheorghe Pituț, de un Mihai Elin, autoarea severineană înțelege a lua o distanță am spune, azi, postmodernă, adică ușor ludică, glumeț relativizantă față de lumea neașteptată a începuturilor. Insondabilele adîncuri primare apar
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
-ndreaptă strecurându-se spre El/ Pe care îl știa din alte vieți/ Soarbe-nsetat parfumul altei dimineți/ Dă grijuliu peste doi nori grăbiți pământul/ Ca să țâșnească spre a-l lumina..." Finalul scade vertiginos, chiar dacă îmi place surâzătorul buchet de fire fericite. Acum, Poezie pentru ochi cuminți pare, chiar poate fi un detaliu semnificativ într-un portret liric mai amplu și mai profund, dintr-un viitor poem-amalgam: "Privirile ei învăluitoare ca mătasea fină/ Maro închis// Orgoliul nu are loc în adâncul lor
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]
-
dobândit contra unei modice sume lunare pe care o vom desprinde din bugetul familiei, renunțând la săpun, pasta de dinți sau hârtia pentru cură, când veniturile ne sunt mai mici de zece mii de euro. Însă nu numai noi vom fi fericiții beneficiari ai nou createi ușurinți: ambele instituții naționale, sporindu-și bugetul cam cu o sută de milioane de euro anual își vor putea, eventual, reînnoi aparatura, tehnica depășită și, în orice caz, vor asigura salarii de subzistență președinților directori generali
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
fără să exagereze. Apartamentul rămîne, în occidentul impersonal, masificat și globalizat și numai în acest Occident singura vizuină a sinelui, unică vatră a întîlnirii cu sine. Tocmai pentru că, a priori, această întîlnire devine în deceniile din urmă tot mai puțin fericită, cu atît mai hidoasă cu cît timpul ei este prezentul dar asta pentru că trecutul e mort, "inutil", iar viitorul consubstanțial prezentului apartamentul rămîne singurul moderator-tampon în această apocalipsă cu atît mai tragică cu cît e mai insignifiantă. Ce înseamnă literatura
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
terminînd cu odăițele slujnicelor, totul emană în mic aerul irecuperabil al unei țări cîndva binecuvîntate. E, peste tot, o abundență de lucruri grele, scumpe, durabile iată, dar și profuziunea de piese de o finețe orientală/ extrem orientală, marcînd fidel comuniunea fericită a celor două ființe: artistul și boieroaica. Artistul aristocrat, rafinata boieroaică. Altceva. Încăperile ei sînt neîntrerupte puneri în scenă. Dezordonat-spontane, ca într-un încă necunoscut teatru al absurdului. În care lucrurile scumpe, inimaginabile, aduse de pe meridiane, fac un dialog incredibil
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]