597 matches
-
ciucușoară de nisip ("Alyssum borzaeanum"), orhideea piramidă ("Anacamptis pyramidalis"), volbură de nisip ("Convolvulus persicus"), sânziană ("Galium humifusum"), garofiță ("Dianthus pseudarmeria"), coșaci ("Astragalus vesicarius"), valentiță ("Tanacetum millefolium"), nebunariță ("Hyoscyamus niger"), nufăr galben ("Nuphar lutea"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), obligeană ("Acorus calamus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), vitrigon ("Eryngium maritimum"), alior ("Euphorbia peplis"), alior de baltă ("Euphorbia palustris", "Euphorbia seguieriana"), cârcel ("Ephedra distachia"), pelin ("Artemisia tschernieviana"), bărbișoară ("Allysum hirsutum"), volbură ("Convolvulus lineatus"), varză de mare ("Crambe maritima"), pătlăgină ("Plantago
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Helichrysum arenarium"), grășătoare ("Sagina maritima"), chimionul porcului ("Peucedanum arenarium"), valentiță ("Tanacetum milefolium"), vanilie sălbatică ("Heliotropium curassavicum"), vioreaua de baltă ("Hottonia palustris"), otrățel ("Onosma arenaria"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora ssp. fragrans"), bujori ("Orchis laxiflora ssp. elegans"), untul-vacii ("Orchis morio"), petunie ("Petunia parviflora"), ferigă plutitoare ("Salvinia natans"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), plutică ("Nymphoides peltata"), troscot de apă ("Polygonum amphibium"), săgeata apei ("Sagitaria sagitifolia"), pipirig ("Juncus gerardii"), rogoz ("Carex ligerica") sau pir de mare ("Elymus sabulosus"). Delta Dunării conține mai mult de 360 de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
a biosferei în care au trăit, în lipsa concurenței, respectiv a dușmanilor biologici, și în izolarea lor geografică. Odinioară larg răspândite, populează astăzi numai regiuni restrânse. Unele specii, considerate demult dispărute, au fost redescoperite în ultimele decenii. Exemple: <br> "Floră": <br> Feriga arborescentă (Cyatheales)<br> Arborele pagodelor (Ginkgo biloba) <br> Coada-calului (Equisetum) <br> Cathaya argyrophylla, o specie de copac veșnic verde, din familia Pinaceae <br> Welwitschia mirabilis <br> Wollemie <br> Metasequoia glyptostroboides, conifer rar din familia Sequoia, cu frunze căzătoare "Faună": <br
Fosilă () [Corola-website/Science/305025_a_306354]
-
încercarea de clasificare a fosilelor în: Disciplina care se ocupă cu recunoașterea și cu modul și fazele de formare a fosilelor se numește Tafonomie. Existența fosilelor a folosit la documentarea teoriei evoluționiste din biologie, ajutând în studiul ca: trilobiții, amoniții, feriga uriașă (cu semințe), sau dinozaurii, care mult timp au fost considerați ca "jocuri ale naturii".
Fosilă () [Corola-website/Science/305025_a_306354]
-
școlilor publice erau considerați funcționari de stat și chiar și școlile particulare erau nevoite să urmeze îndrumările guvernului azi este atracție turistică și muzeu se recomandă la fabricarea pâinii toast negre fiind înlocuitorul ideal al caramelului în covorul ierbaceu semnalăm ferigile pchivniul obsiga de pădure vinarița mălaiul cucului coada cocoșului tatăl său a fost inginer antraxul este una dintre puținii agenții biologici pentru care angajatii federali au fost vaccinati joncțiunile culturale au favorizat apariția unei culturi foarte bogate și variate la
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
magiei și a creaturilor și raselor diferite de om angajamentul tuturor părților de a utiliza exclusiv mijloace pașnice și democratice este dotata cu echipamente sociale de avangarda un alt factor pozitiv pentru expansiunea standardizării este apariția noilor tehnici și tehnologii feriga comună trăiește în locuri umede pe marginea apelor de munte în păduri etc se generalizează folosirea furculiței lingurii si șervetului dar și schimbarea tacâmurilor si farfuriilor după fiecare fel teorema valorii finale cu toți polii în semiplanul din stânga după proclamarea
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Din cauza frunzelor uscate, toamna izbucnesc cu ușurință incendii care se întind pe zeci de kilometri. În sud-vestul țării este zonă de silvosavană, în care cresc arborele de fier, curmalul sudanez, abanosul, bambusul. În adâncurile junglei se găsesc liane, orhidee și ferigi. Nordul țării este aproape lipsit de vegetație, cu excepția deșertului nubian, unde cresc acacia și tamarinul. Relativ bogată, fauna sudaneză este caracteristică fiecărei zone în parte: deșert, savană, pădure tropicală. Dintre mamifere se întâlnesc în număr mare antilope, gazele, bivoli, elefanți
Geografia Sudanului () [Corola-website/Science/312240_a_313569]
-
B km 22,580 și se termină la zăvoi și terenuri arabile.", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1968", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "25.250 lei"; - la poziția nr. 56, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Ferigii", coloana 3 va avea urm��torul cuprins: "L - 220 m. Intrare din DJ 702 B km 22,08 și se termină la zăvoi.", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1968", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "11.000 lei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
Gingko Biloba cu 36 de ore in avans. Specie originară din China. Specia are o istorie lungă, a apărut cu cca 200 mil. de ani în urmă și a rămas aproape neschimbată pînă astăzi. Aparține unui ordin primitiv, înrudit cu ferigile arborescente și cicadele. În prezent, se găsesc populații semnificative natural și seminaturale în China, Coreea și Japonia, de unde s-a răspîndit în multe regiuni temperate și subtropicale ale globului.
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]
-
dealul Șcheii există o pădure de foioase alcătuită de fagi, ulmi, frasini, stejari și carpeni.În lunca Șiretului predomina rachița, plopul și sângerul. Arbuștii sunt adesea representați de tufe de mure sălbatice și șoc. Solul este acoperit de cucuta și feriga. Meandrele nefolosite ale cursului Șiretului formează smârcuri și bălti pline de păpuriș și de trestie. La începutul primăverii, pe câmp, pot fi văzuți ghiocei și viorele. Pe câmpurile comunei pot fi văzuți mistreți, mai ales în zonele joase din lunca
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
alte esențe de foioase constituie o treime din păduri; pădurile de conifere sunt în creștere ca urmare a reîmpăduririlor. Molidul și bradul predomină în munții de sus, în timp ce pinul și laricele se găsesc în sol nisipos. Există multe specii de ferigi, flori, ciuperci, și mușchi. Peștii abundă în râuri și în Marea Nordului. Printre animalele sălbatice, se găsesc cerbul, mistrețul, muflonul, vulpea, bursucul, iepurele, și un număr mic de castori. Diverse păsări migratoare străbat Germania primăvara și toamna. Parcurile naționale ale Germaniei
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
departe de a mai fi exploatabile. În luminișuri crește zmeurul, murul, afinul, socul de munte și salcia căprească. De-o parte și de alta a râului și a afluenților săi crește arinul comun și arinul de munte, smeurul și murul, feriga, feriguța, urzica, mătrăguna, măcrișul iepurelui, fragul, floarea paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se întâlnesc frecvent diverse specii de ciuperci comestibile: mănătarca,gălbiorul, bureții cu lapte, vineciorul dar si specii periculoase de ciuperci otrăvitoare. Fauna este bine reprezentată
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
ani î.H.). Astfel, în punctul Cârlige de la baza muntelui Cacova a fost descoperit întâmplător un topor de aramă cu gaură de înmănușare în prima jumătate a secolului XX, care ulterior s-a pierdut. La circa 4km depărtare, în cătunul Ferigile al satului vecin Costești au fost descoperiți în anul 1958, de către arheologul Alexndru Vulpe, cinci tumuli cu urme de ceramică, tot din aceeași epocă a bronzului. În același sat Costești, dar și în peșterile situate la circa trei km pe
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
perimetrul satului,pe pantele muntelui Arnota, fragmente de ceramică și arme din fier (vârfuri de suliță)datate din perioada hallstattiană a epocii fierului (circa 650-450 î.H.). De altfel, necropolele hallstattiene, deci din epoca fierului, descoperite între anii 1956-1965 la Ferigile și Bistrița din comuna Costești, renumite pe plan național, atestă din plin continuitatea locuirii permanente a actualului perimetru al satului Pietreni încă de la stabilirea primilor locuitori în aceste locuri, în negurile istoriei. Din perioada geto-dacică (secolul II-I Î.H.
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
satul vecin Bistrița în anii 1961-1962, iar din perioada imperială romană datează tezaurele descoperite în apropiere, lângă mănăstirea Horezu și în satul Dobriceni (secolele I și II d.H.). În sfârșit, același arheolog Alexandru Vulpa descoperea în perimetrul necropolei hallstattiene de la Ferigile o fibulă și o brățară romană datând din secolele III-IV d. H. iar arheologul Gh. Petre-Govora și prof. Aurelian Stioican scoteau la iveală în aceeași perioadă o fibulă digitală din bronz datată din secolele VI-VII D.H., adică din perioada
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
Mai apar jugastrul (Acer compester) arțarul, ulmul, gorunul. Se întânesc chiar și exemplare de fag cu grosimea de 0,8 m și o înălțime de 30 m. Subarboretul e slab reprezentat fiind alcătuit din: alun, corn. În covorul ierbaceu semnalam: ferigile, pchivniul, obsiga de pădure, vinarița, mălaiul cucului, coada cocosului. Celelalte rezervații forestiere sunt: Pădurea Niculițel (11 ha), Pădurea Dealul Bujorului de la Babadag (50,8 ha) și Pădurea Vârful Secarul de la Atmagea (43,5 ha), toate reprezentând păduri termofile cu specii
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Rezervația naturală aflată pe malul stâng al Oltului reprezintă o zonă umedă cu mlaștini (alimentate de izvoare de ape minerale) și fânețe, ce adăpostește o gamă floristică (relicte glaciare) variată, cu specii de ierburi rare, printre care ochii-broaștei ("Primula farinosa"), ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata") sau trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"); precum și specii de păsări, reptile și batracieni.
Mlaștina Csemő - Vrabia () [Corola-website/Science/329948_a_331277]
-
1500 m, pe versanții însoriți. -soluri: brun-acide, brune de pădure și soluri podzolice; -temperatura medie anuală de 6-8 °C; -lumină slabă -arbori: fag, mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad; -arbuști: alun, mur, corn; -plante erbacee: feriga, mușchi, licheni, mierea-ursului, păiuș; -animale nevertebrate: insecte (cărăbuș de pădure, croitorul fagului); -animale vertebrate: ciocănitoare, gaița, huhurez, cerb, urs brun, jder, râs, veverița, mistreț, pisica sălbatică. Pădurile de molid, (numite și "molidișuri"), ocupă regiunile înalte ale Munților Carpați, de la limita
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
-precipitații de 800-1300 mm anual; -lumină foarte slabă, pădurile sunt întunecoase; -vânturi, uneori, puternice. -arbori: molid, zada, zâmbr, pin, brad, fag, mesteacăn, paltin de pădure, etc. -arbuști: afin, merișor, zmeur, coacăz de munte; -plante erbacee: ciuperci, mușchi, licheni (mătreața bradului), feriga; -animale nevertebrate: insecte (omida, viespe ,etc); -animale vertebrate: șopârla de munte, năpârca, pițigoi de brădet, cocos de munte, ciocănitoare, veverița, jder, mierla, etc. Multimedia
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
în "Revista elevilor". A publicat versuri începând din 1957 în "Gazeta literară", debutând editorial în 1965 cu volumul de poeme "Spirale". A continuat să scrie poezii, publicând periodic și alte plachete: "Ochiul adâncului" (1968), "Identitate" (1970), "Suflet în spațiu" (1973), "Ferigă sub stâncă" (1975), "Uimitorul răstimp" (1977), "Rug de septembrie" (1979), "Sărbătoarea nimănui" (1980), "Flacăra zăpezii" (1981), "Noaptea cailor" (1984) și "Umbra focului" (1986). Volumul "Sărbătoarea nimănui" a fost distins cu Premiul pentru poezie „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1980). Liviu Călin
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]
-
au format dune de nisip, unele înalte de 6 m. În rezervație se găsesc lacuri și mlaștini eutrofe, populate de o serie de specii rare, relicte glaciare cum sunt mesteacănul pitic și angelica sălbatică, dar și prin speciile rare de ferigă, nuferi albi, laleaua pestriță, crinul broaștei, etc. precum și animale ca broasca albastră. Tot în rezervație există și o plantație de pin bancsian, o specie rară care se adaptează pe terenuri cu condiții de vegetație foarte vitregă.
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
in urma, prin două procese mai importante: Datorită energiei termice ridicate degajate prin ardere "huila" mai poartă numele de "aurul negru". Materia inițială de bază din care ia naștere cărbunele sunt resturi de plante fosile, care constau mai ales din "feriga uriașă" (Pteridopsida sau Polypodiopsida) care în urmă cu 400 de milioane de ani alcătuia adevărate păduri, azi feriga are între 9000 și 12000 de varietăți. După moartea lor aceste plante se scufundau în mlaștină unde fiind izolate de aerul atmosferic
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
de "aurul negru". Materia inițială de bază din care ia naștere cărbunele sunt resturi de plante fosile, care constau mai ales din "feriga uriașă" (Pteridopsida sau Polypodiopsida) care în urmă cu 400 de milioane de ani alcătuia adevărate păduri, azi feriga are între 9000 și 12000 de varietăți. După moartea lor aceste plante se scufundau în mlaștină unde fiind izolate de aerul atmosferic urmează o serie de procese anaerobe, în primele faze se formează "turba". Prin migrația marilor aceste mlaștini au
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
04 ± 1.10 de milioane de ani. Analiza cu argon a dat o vârstă de 65.17 ± 0.64 milioane ani. Aceste vârste sunt similare cu cea a Craterului Chicxulub. Un studiu din august 2010 a unor piroane antice de ferigă sugerează că impactul Boltysh probabil a avut loc cu mai multe mii de ani înainte de Chicxulub. Deși vârstele derivate pentru Chicxulub și Boltysh sunt aceleași pentru erorile în cadrul lor statistic, aceasta nu înseamnă neapărat că s-au format, în exact
Craterul Boltîș () [Corola-website/Science/322895_a_324224]
-
menționăm: lăptucul oii, lopațeana, șolandul, magul, piciorul cocoșului, iarba ciutei, ciulinul. Vegetația lichenologică saxicolă din etajul montan superior este foarte variată în raport cu lumina, poziția și gradul de umiditate. Pe lângă cele mai răspandite specii, cum ar fi: ochii șoarecelui, odoleanul, păiușul, feriga de piatră, trăsnicul, există unele endemisme carpatice: micșandra de munte, ca și unele specii rare. Dintre speciile de licheni prezente în masivul Bucegi enumerăm reprezentanți din clasa Ascolichenes, ordinul Discolichenes. 2. Etajul alpin. Dintre arboretele remarcabile din acest etaj trebuie
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]