1,559 matches
-
la decorativ, la suprafețele-i euforizante, prinse într-un balet al gratuității. în copilărie (dar întreaga-i viziune n-are oare o tentă regresiv-infantilă?), ni se confesează poetul, mergea la farmacie "nu ca să cumpăr alifii sau hapuri, dar pentru că mă fermecau nenumăratele-i sertare de palisandru sau de mahon, cu litere negre în chenar oval, tot negru, scrise pe plăci de alb email, - ce-mi evocau inscripțiile funebre și, mai ales, heliogravurile în sepia ale chipeșilor decedați" ("Amintire cu miros de
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
Totuși el a început prin a face versuri foarte frumoase și, în ciuda unor singularități, foarte inteligibile (altfel n-aș fi îndrăznit niciodată să spun Ťfoarte frumoaseť, căci nu îmi bat niciodată joc de oameni)... Așadar, amintindu-mi că am fost fermecat de primele sale versuri, simt o adevărată mîhnire că nu înțeleg perfect pe cele din urmă și îmi vine să îmi cer iertare". Remarca lui Șerban Cioculescu: "Rîndurile lui Jiles Lemaître vor să fie subtil ironice, dar prin ricoșeu, noi
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
prințesă Vara încălzea tot ce vedeai cu ochii. Soarele își apleca fața gânditoare spre lumea necunoscută. Ar fi vrut să vadă ce fac oamenii dar îi era frică să nu îi ardă... Florile se înălțau iar frații lor copacii erau fermecați de cântecele păsărilor care veniseră iarăși la ei. Într-un cartier micuț era o căsuță. Acolo locuia o familie care avea o pisică. În grădina casei, într-un cireș își făcuse cuib o păsărică. Cum se plimba prin grădină pisica
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
meu nu căutam să par mai deștept decât sunt, mai frumos decât sunt, mai comic, mai bogat, mai vânjos, mai generos și așa mai departe. Eram unul și același mereu, niciodată preocupat să las în urma mea o impresie încântătoare, să farmec sau să amăgesc pe cineva." (p. 31) Nici măcar această atitudine cool nu l-a salvat însă pe personaj de la blazare, iar sfârșitul inevitabil a fost ruperea relației. Personajul se scufundă fără speranță, totul pare să concure la prăbușirea sa. Fragilizat
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8032_a_9357]
-
a avut la îndemână un manuscris - Convorbirile au avut alt manuscris. Consecvența regulilor în revistă arată că ea a respectat manuscrisul - în timp ce inconsecvența lui Maiorescu arată că acesta a lucrat pe text. Pentru versul 5 Edițiile Maiorescu preiau: M'au fermecat în loc de M'a fărmecat (devenit M'a fermecat în celelalte ediții), și aceste comparații aduc o oarecare lămurire. Mai întâi, fonetismul este obișnuit la Eminescu și chiar în poemul anterior din Convorbiri literare găsim: De ce taci, cănd fărmecată / Inima-mi
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
avut alt manuscris. Consecvența regulilor în revistă arată că ea a respectat manuscrisul - în timp ce inconsecvența lui Maiorescu arată că acesta a lucrat pe text. Pentru versul 5 Edițiile Maiorescu preiau: M'au fermecat în loc de M'a fărmecat (devenit M'a fermecat în celelalte ediții), și aceste comparații aduc o oarecare lămurire. Mai întâi, fonetismul este obișnuit la Eminescu și chiar în poemul anterior din Convorbiri literare găsim: De ce taci, cănd fărmecată / Inima-mi spre tine 'ntorn? (iarăși: peste tot devine fermecată
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
cum dorește Slavici: "bătea cu pumnul în masă", ca pentru un furios...), studia așternerea pe hârtie a cutărei sau cutărei forme, analiza îndelung poezia în acest an greu când își definitiva ediția. Edițiile curente (după Perpessicius) pierd muzicalitatea (M-a fermecat nici nu se poate rosti/ recita elegant în românește, este aproape cacofonic). Tot în versul 5, Maiorescu are v'o pentru vr'o - și înțelegem că evită r-ul pentru a nu-i atrage un accent secundar și, deci, pentru
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
și basmul oriental al celor o mie și una de nopți - drenează o bună parte din asaltul informațional înspre un, ca să zic așa, utilitarism tandru. Iubita închipuită de Radu Cosașu își conservă, mai presus de orice altceva, ascendența livrescă: "Ca să farmec odată o femeie, am dus-o la un meci/ de rugbi. Ne-am despărțit repede, cast și demn. Ca să mă/ împac cu alta, i-am citit o noapte întreagă Nasul/ lui Gogol. Într-atât mă inhiba amintirea lecturii lui Raicu
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
cărturari de elită, majoritatea istorici ca: Alexandru Lapedatu, Simion Mândrescu, Ion Lupaș, Onisifor Ghibu, Ion Ursu, George Tofan, dar și "învățători din Prahova, Olt și Dobrogea". Este prezent și fostul student al Profesorului, Vasile Pârvan, care venind de la Iași "a fermecat publicul cu frumusețea poetică a conferințelor sale". Inaugurarea primei ediții a cursurilor a fost onorată de N. Iorga care a ținut prelegerile "Istoria Românilor" și "Istoria literaturii românești". în această primă ediție au mai conferențiat universitari, unii cu titluri academice
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]
-
ridicată ca un scut În dreptul ochilor și Înainta către următorul laț pentru prins iepuri. Se Înoptase și deja trecuse un pic peste prima oră din noaptea neagră și liniștită. Olarul fixa În locuri numai de el știute cele zece lațuri fermecate pentru prins iepuri. Din timp În timp scruta pădurea care la ora aceea era liniștită și primitoare, tăcută și prietenoasă. Nu făcea zgomot, cerceta cu lanterna sa chioară fiecare laț și mulțumit de rezultat se deplasa către un nou loc
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
oferit cu obișnuitul ei curaj și pasiune. Întrucât era o persoană influentă, Veronica Franco nu a fost scutită de ochiul necruțător al Inchiziției, care a acuzat-o În 1580 de vrăjitorie și curvie, faptul incriminat fiind acela de a fi fermecat bărbații, profitând ulterior de aceștia. A rămas celebru În istorie discursul ei În fața acuzatorilor, În care s a apărat cu mult tact și inteligență, vorbind totodată și despre statutul curtezanelor. Pentru că multe dintre prostituatele de atunci erau sărace și trăiau
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
el pe un anume Mircea, fiul păcatelor unui fost Domn cu o pescăriță, Călțuna. Se vede treaba, nota Al. Aleixanu, că pescărițele acestea, dulci la trup și iuți ca zvârluga, Își aruncau nada tot după domni și voievozi. Răreșoaica Îl fermecase pe ștefan cel Mare, Călțuna pe tatăl lui Mircea. ștefan urma să-l Înscăuneze În Valahia pe acest copil din flori al pescăriței, boierii munteni nefiind Însă de acord. De păcătuit păcătuiau și fețele bisericești. Un preot a fost prins
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
-te să îți ajuți mersul cu mâinile, te rănești într-o ramură cu spini, pierzi sânge, vederea ți se încețoșează, genunchii îți slăbesc, acum e timpul să încerci să mergi pe vine, cu mersul piticului, până ieși dintre stâncile astea fermecate de exesită. nouă în al patrulea loc: pe lângă tine trece în goană o șaretă de metal fără pasageri, trasă de două meduze, a căror gelatină te plesnește peste față, și sucul lor acid îți intră în piele și în gură
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
nu-i lipsească acestui chip încântător, delicatul ei nas nu era nici drept, nici încovoiat, nici grec, nici armean; nasul ei era nedefinit, adică spiritual și fin, cu linia conturului neregulată - nasul acela care-i necăjește pe sculptori și-i farmecă pe pictori. Avea acea frumusețe răpitoare, turnată toată după tiparele desăvârșirii, pe care poți doar s-o contempli și în fața căreia să îngenunchezi! Iar, pe cât de poetic am ticluit eu această descriere acum, pe atât de bine era ea confirmată
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
european poate fi un negru urât. Mă uit îndelung la el. Fața brăzdată de riduri, mușchii feței și ai trupului foarte fermi, mâinile frumoase, expresive, cântecul pătrunde în trupul meu ca o apă întunecată, mă așez pe banca din apropiere fermecată de sunetele guturale, e un fel de părculeț, oamenii se plimbă, mănâncă, tinerii se sărută, unii stau întinși pe bănci, închid ochii, alunec în vis de parcă aș păși printr-o poartă. Aide umbla de două ceasuri fără rost, colindând piața
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
fost încurajat să pășească de istoricul și scriitorul Vasile Diacon, care l-a îndemnat și îndrumat să și facă arborele genealogic și să reconstituie „povestea” familiei, așa cum eu, rătăcind își la propriu) cu el prin nepătrunsele păduri ale Bucovinei și fermecat de frumusețea istoriilor și istorisirilor sale, l-am îndemnat să pornească pe înspinatul drum al prozei. Fiecare personaj al acestui volum îtrebuie spus, cele mai multe dintre personaje sunt membri ai propriei familii, dar acest fapt sporește autenticitatea și farmecul notațiilor) are
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
care e unul de serie, de a-l extrage pe baza unor criterii necunoscute din grămadă spre a-și sprijini sentimentele de el - oamenii Îl iubeau. A avut parte de reglarea cea mai atentă a aprinderii dintre toate automobilele mărcii. Fermecați de drăgălășenia și de vioiciunea produsului, vopsitorii i-au dăruit un strat suplimentar de protecție, iar cei care testau mașinile s-au abținut În a-i apăsa pedala de accelerație până la apoplexia motorului. Nu doar că a primit uleiul cel
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fost cu douăzeci de ani mai tânără, În timp ce șoptea cu o voce delicată și minunată totodată: — Nu, te rog. Nu, te rog, nu, te rog, nu... Treptat, Dora Începu să dezvăluie din ce În ce mai mult din personalitatea sa și eu eram din ce În ce mai fermecat. — Îmi place să fiu cu tine, observă Într-o seară, dând la o parte o șuviță care Îi atârna pe față. Nu ai nici o pretenție, dar totul este posibil. E ca la mare: o dată vine fluxul, altă dată, refluxul. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Să-i vezi la sfârșitul celor șapte runde, când dolarul trebuie să-ncapă pe mâna altuia. Nu-mi spune mie că nu joacă pe bune! Să pierzi și să câștigi nu-i o glumă... și totuși, este! Iar asta mă farmecă în cea mai mare măsură. Oricât de crâncenă ar fi întrecerea, nu se pot stăpâni să nu facă giumbușlucuri și să nu chibițeze. Să nu se dea în spectacol! Ce mult o să-mi placă să ajung și eu bărbat evreu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
darămite să mai și fug după un producător pe care abia dacă-l cunosc. În orice caz, posibilitatea ca femeia aia să ne completeze un formular este zero. - Lasă-mă să i-l dau eu. - Știu, probabil c-o vei fermeca... Vaughan stătea cu spatele la mine, caninul superior rupt ronțăind neabătut ulcerația. Mâinile mele, aparent detașate de restul corpului și de creier, ezitară în aer, neștiind cum să-i îmbrățișeze mijlocul. Vaughan se întoarse către mine, cu un zâmbet liniștitor pe buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
fi vindecat? - Bine, am zis. Lasă. Am dat să plec. - Stai, zise Anca. M-am oprit. - Arată-mi-o. Râse din nou. - Hai, arată-mi-o, dacă este așa frumoasă... - N-am zis că-i frumoasă. Am zis că-i fermecată. Și nu ți-o arăt. Ești nevasta prietenului meu. Mă privi fascinată. - N-am mai văzut așa un om. Ești nebun de-a binelea, zise. Arată-mi-o, hai! - Nu. - Crezi că n-o să mă pot abține? Crezi că... ha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
totuși mi-am băgat în cap ideea că le văd. Însă ceea ce credeam eu că văd pe cer nu erau avioane, ci fortărețe - niște construcții solide, pătrățoase, cu poduri mobile, metereze și steaguri ce flutură-n bătaia vântului, plutind că fermecate prin văzduh. Am rămas cu această idee până peste câțiva ani, când m-am dus la grădiniță și am facut un desen cu fortărețele mele zburătoare, iar educatoarea a râs de mine și mi-a explicat ce sunt ele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
ale copacilor. Unele zburau agale, altele zvâcnind din aripi. Am mers mai domol, am trecut de pădure și am ajuns în câmpie. Ajunși în câmpie, am auzit tălăngile turmelor de oi și de vaci, care pășteau iarba grasă. Am fost fermecați de peisajul feeric pe care mi-l poate oferi natura, în această vară. Ne-am așezat pe iarba verde și pufoasă admirând fluturii multicolori, albinele, bondarii catifelați, sute și mii de gâze. Ce moale e iarba! Ce senin e cerul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de peisajul feeric pe care mi-l poate oferi natura, în această vară. Ne-am așezat pe iarba verde și pufoasă admirând fluturii multicolori, albinele, bondarii catifelați, sute și mii de gâze. Ce moale e iarba! Ce senin e cerul! Fermecați de întreaga natură, am uitat trecerea timpului și grija bunicilor pentru noi. După ce ne-am revenit, ne-am întors la casa bunicilor unde ne așteptau cu lapte cald și cu o masă bogată. Trezindu-ne ca dintr-un somn adânc
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
iar mirosul florilor dispăru parcă. Se ivi apoi iarăși soarele și frunza se bucura. Norii fugiseră de vânturile cele furioase. Câte o vrăbiuță venea uneori să se adăpostească la umbra ei și o mai înveselea cu ciripitul melodios. Noaptea o fermecau stelele, o încălzeau razele argintii ale Lunii și visa la florile înmiresmate care i se vor ivi curând la picioare. Ar fi vrut să le ocrotească cu aripa ei, să le mângâie ca pe niște copile, să le adulmece și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]