195 matches
-
reușit să radicalizeze Capitalul, și să-l facă pe Marx încă mai periculos. Și a reușit acest lucru prin intermediul simplei strategii a relevării lui Nietzsche în "circuitul capitalului" lui Marx, arătând că doar o fragilă trompe l'œil separă faimosul "fetișism al formei-marfă" de nu mai puțin infama "voință de putere" nietzscheană"406. În concepția lui Kroker, Baudrillard lecturează marxismul prin intermediul nihilismului și al cinismului, regăsind și o a treia instanță în procesul de producție "voința de a vrea" ("the will
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Radu Stoenescu, Editura Est, București, 2001, p. 69). 349 Jean Baudrillard, Societatea de consum. Mituri și structuri, trad. de Alexandru Matei, Editura Comunicare.ro, București, 2005, p. 29. 350 Guy Debord a pus de asemenea problema reificării omului și a fetișismului mărfii în societatea modernă, în care abundența creează pseudonevoi și contribuie la artificializarea vieții cotidiene: "Omul reificat afișează dovada intimității sale cu marfa. Ca și-n manifestările exaltaților ori ale celor salvați miraculos din vremea vechiului fetișism religios, fetișismul mărfii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
omului și a fetișismului mărfii în societatea modernă, în care abundența creează pseudonevoi și contribuie la artificializarea vieții cotidiene: "Omul reificat afișează dovada intimității sale cu marfa. Ca și-n manifestările exaltaților ori ale celor salvați miraculos din vremea vechiului fetișism religios, fetișismul mărfii ajunge la clipe de excitație ferventă. Singura trebuință care se mai exprimă aici este trebuința fundamentală a supunerii" (Guy Debord, op. cit., p. 70). 351 Jean Baudrillard, Sistemul obiectelor, p. 100. 352 Heinz-Gerhard Haupt, "Consumatorul", în Ute Frevert
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a fetișismului mărfii în societatea modernă, în care abundența creează pseudonevoi și contribuie la artificializarea vieții cotidiene: "Omul reificat afișează dovada intimității sale cu marfa. Ca și-n manifestările exaltaților ori ale celor salvați miraculos din vremea vechiului fetișism religios, fetișismul mărfii ajunge la clipe de excitație ferventă. Singura trebuință care se mai exprimă aici este trebuința fundamentală a supunerii" (Guy Debord, op. cit., p. 70). 351 Jean Baudrillard, Sistemul obiectelor, p. 100. 352 Heinz-Gerhard Haupt, "Consumatorul", în Ute Frevert, H.-G
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
În altă ordine de idei, propensiunea spre idealizare a amorului de tip romantic-trubaduresc pare a "masca" o serie de "înclinații" nesănătoase, diagnosticate drept "perversiuni" în studiile de psihopatologie erotică. Mai importante mi s-au părut, în cazul de față: masochismul, fetișismul și voyeurismul 128. Ei bine, tot ca pe un fenomen excentric în raport cu așa-zisa "normalitate" au perceput erotismul eminescian și detractorii poetului (Aron Densusianu, Al. Grama etc.), și mare parte dintre contemporanii săi. Aceștia acuzau "imoralitatea" scriitorului, considerat un reprezentant
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
erotismul eminescian, în care identifică simptomele unei "maladii" creatoare, caracteristice modernității în genere. "Degenerarea" devine, astfel, un termen conotat pozitiv, desemnând o formă de singularizare orgolioasă în raport cu mediocritatea condiției umane. În același sens, "perversiunile" amintite mai sus (masochismul, voyeurismul și fetișismul) se cuvin înțelese ca expresii sui generis ale actului creator, afirmat numai cu prețul ascezei, al refuzului unei vieți sexuale normale, în spiritul "naturii"134. În fapt, ne avertizează Lovinescu, creativitatea nu datorează aproape nimic "voinței", care nu-i decât
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ca împreunarea "să nu se facă prin organele de evacuare, într-o promiscuitate jignitoare de funcțiuni, ci prin organele superioare ale facultăților intelectuale: iubirea să stea din împerecherea a două suflete ca două flori ce și-ar amesteca aroma"141. Fetișismul semnalează însă, după cum afirmă Krafft- Ebing 142, tocmai tendința individualizării în amor, ceea ce conduce firesc la unicizarea obiectului pasiunii, a femeii iubite. Concomitent cu procesul individualizării, fetișismul produce, de asemenea, și un soi de exaltare foarte asemănătoare cu aceea religioasă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
împerecherea a două suflete ca două flori ce și-ar amesteca aroma"141. Fetișismul semnalează însă, după cum afirmă Krafft- Ebing 142, tocmai tendința individualizării în amor, ceea ce conduce firesc la unicizarea obiectului pasiunii, a femeii iubite. Concomitent cu procesul individualizării, fetișismul produce, de asemenea, și un soi de exaltare foarte asemănătoare cu aceea religioasă 143. Ca atare, când nu-i un simplu "fetiș", femeia va fi iubită mai intens în absență, deoarece amintirea prezenței sale (și nu prezența ei efectivă) amplifică
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o luptă continuă pentru cucerirea identității proprii 164. Și, cum masculinitatea se definește mai ales prin două tipuri de activități majore concentrarea ("concentration") și proiecția ("projection") -, cercetătorul italian găsea o surprinzătoare similitudine între procesele cognitive și anumite perversiuni sexuale, precum fetișismul (fenomen de "concentrare" prin excelență) sau voyeurismul (ce ar corespunde "proiecției")165. Mai exact, conchide elevul lui Bloom, identitatea oricărei persoane se manifestă și se definește printr-un anumit fel de a "privi"166, ceea ce înseamnă că orice relație erotică
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
obicei, femeia se exhibă iar bărbatul privește, exegetul atribuia "iubirii" (mai precis: îndrăgostirii, "cristalizării" amoroase) o formă de privire "furișată", care surprinde numai o parte din intimitatea feminină dar tocmai această "frustrare" intensifică, de fapt, pasiunea erotică. Voyeurismul (și, implicit, fetișismul: ochiul bărbatului nu vede niciodată "întregul") desemnează de fapt, spune Culianu, o mentalitate magică, ceea ce conferă "obiectului" pasiunii o aură sacră, intangibilă, astfel că "numai ritualul privirii furișe conferă interes iubirii" (altminteri, un sentiment obștesc, reductibil în ultim resort la
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
este supusă majoritatea celor care își desfășoară activitatea în cadrul modului de producție capitalist și depășirea limitelor naționale, construite "de sus" și care nu fac altceva decât să dezbine proletariatul în favoarea capitalismului. Întreg modul de producție capitalist trebuie depășit, mai ales "fetișismul mărfii" (bucuria consumeristă, s-ar putea traduce astăzi expresia), pentru ca oamenii să-și readobândească umanitatea. Procesul va fi unul violent, a argumentat Marx, deoarece capitalismul speculează toate interstițiile dintre forțele care i se opun și ajunge să le înregimenteze, mai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din Germania, Olanda, Anglia, SUA, este oarecum devalorizat de o medie istoriografică (acei istorici care în viața lor nu au citit și/sau înțeles o carte teoretică, ocupându-se doar de "fapte și evenimente"; în cazuri colaterale, de instrumentalizări discursive). Fetișism al faptelor spunea, atât de freudian, Dominick LaCapra, referindu-se la acești istorici ai dogmatismului empiric. Dar așa cum există un fetișism al faptelor, există și un profund fetișism al ideilor, venit dinspre filosofi, ceea ce conduce în mod evident la: 1
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și/sau înțeles o carte teoretică, ocupându-se doar de "fapte și evenimente"; în cazuri colaterale, de instrumentalizări discursive). Fetișism al faptelor spunea, atât de freudian, Dominick LaCapra, referindu-se la acești istorici ai dogmatismului empiric. Dar așa cum există un fetișism al faptelor, există și un profund fetișism al ideilor, venit dinspre filosofi, ceea ce conduce în mod evident la: 1) fanatism; 2) intoleranță față de opinia celuilalt; 3) exclusivism intelectual și de discurs public. Așadar acest fetișism al ideilor și al conceptelor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
-se doar de "fapte și evenimente"; în cazuri colaterale, de instrumentalizări discursive). Fetișism al faptelor spunea, atât de freudian, Dominick LaCapra, referindu-se la acești istorici ai dogmatismului empiric. Dar așa cum există un fetișism al faptelor, există și un profund fetișism al ideilor, venit dinspre filosofi, ceea ce conduce în mod evident la: 1) fanatism; 2) intoleranță față de opinia celuilalt; 3) exclusivism intelectual și de discurs public. Așadar acest fetișism al ideilor și al conceptelor e mult mai toxic decât idolatria faptelor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
empiric. Dar așa cum există un fetișism al faptelor, există și un profund fetișism al ideilor, venit dinspre filosofi, ceea ce conduce în mod evident la: 1) fanatism; 2) intoleranță față de opinia celuilalt; 3) exclusivism intelectual și de discurs public. Așadar acest fetișism al ideilor și al conceptelor e mult mai toxic decât idolatria faptelor, care, dacă sunt bine stabilite și repuse în circuitul lumii prezentului, nu deranjează pe nimeni, decât grupurile de interese politice care vor să-și impună discursul și controlul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ghicirea viitorului, vindecarea, stăpânirea demonilor și a altor forțe malefice, vrăjitoria și contravrăjitoria - adică lupta Împotriva altor vrăjitori - influențarea fenomenelor naturale, controlarea acțiunilor indivizilor etc.) și pune În mișcare numeroase categorii ale gândirii „pre-religioase”(animism și/sau animatism, tabu, totemism, fetișism, mana etc.). În plus, el se bazează pe un ansamblu vast de credințe (referitoare la trup și suflet, viață și moarte, sănătate și boală, curat și spurcat, puteri lumești și puteri mistice etc.), implică numeroase tipuri de activități rituale (cum
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Înconjurător este structurat Într-o manieră analoagă cu aceea a științelor naturii moderne), devenind un mecanism de confruntare ideologică: studiul lui arată că sacrificiile practicate de populațiile din munții Anzi reprezintă un mod de a nega ideea de proprietate și fetișismul mărfii specifice capitalismului, instituind astfel clasificări opuse celor promovate de modelul capitalist (pentru interpretarea riturilor ca mijloace de rezistență simbolică față de procesele globalizării, vezi J. Comaroff, J. Comaroff, 1993; P. Gose, 1986; M. Taussig, 1997). Existența acestui sistem de clasificări
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o tacită acceptare sau chiar stimulare a situației de către soț. Marcarea critică a putrefacției morale, lăsată pe seama aproape insesizabilei ironii din textul caragialian, apare mai accentuată în cel urmuzian și pentru că, întotdeauna, legăturile extraconjugale sunt plasate în categoria devierilor sexuale: fetișism la Stamate, zoofilie la eroul din Plecarea în străinătate, bănuit de soție din cauza "legăturilor de inimă" cu ...o focă, și la personajul din După furtună, decis să întemeieze un cămin cu ...o găină, incest, în cazul lui Gayk. Această dublare
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de interesul personal și de fascinația câștigului, stă la baza acestei regretabile stări de fapt" (Carta de la Atena, articolele 71 și 72). Le Corbusier nu omitea nici el niciodată ca, prin imagini frapante, să biciuiască arhaismul și iraționalitatea socială a fetișismului funciar. Pe atunci era condamnat măcelarul care vindea carne alterată, dar legislația permitea să se vândă locuințe mizerabile populației sărace. Pentru îmbogățirea câtorva egoiști, era acceptată mortalitatea îngrozitoare și bolile de tot felul, care însemnau pentru colectivitate o povară covârșitoare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
La ville et l'urbanisme, Paris, Flammarion, 1995, p. 42. 143 Citat în Bernard Oudin, Plaidoyer pour la ville, Paris, Robert Laffont, 1972. Aillaud a construit mai multe mari ansambluri (Pantin, Forbach...). 144 Duplicitatea lecturilor reprezintă tocmai acest dispreț pentru fetișismul funciar al orașului vechi afișat de moderniști, care va garanta amplasarea marilor ansambluri pe terenuri fără legături de continuitate cu orașul preexistent, aceasta cu intenția de a realiza oportunități politice și funciare aflate câteodată în contradicție cu existența unui plan
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]