299 matches
-
spate dar scorpia mă urmărea și mă aduce în banca întâi. Ne dă subiectele< încep să mă foiesc, îmi bag mâinile în buzunare iar în cel rupt, îmi aranjez cariciul. Observând, bineînțeles se repede la mine: - Scoate fițuicile! - Nu am fițuici! - Întoarceți buzunarele! - Nu, fiindcă n-am fițuici! Atunci mă scoate brutal din bancă și bagă mâna în buzunarul bun îl scoate gol, n-a găsit nimic! Atunci mă întoarce violent și-și vâră mâna unde trebuia unde vroiam și eu
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
aduce în banca întâi. Ne dă subiectele< încep să mă foiesc, îmi bag mâinile în buzunare iar în cel rupt, îmi aranjez cariciul. Observând, bineînțeles se repede la mine: - Scoate fițuicile! - Nu am fițuici! - Întoarceți buzunarele! - Nu, fiindcă n-am fițuici! Atunci mă scoate brutal din bancă și bagă mâna în buzunarul bun îl scoate gol, n-a găsit nimic! Atunci mă întoarce violent și-și vâră mâna unde trebuia unde vroiam și eu! În prima clipă nu și-a dat
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Explorează mai departe, mătasea îl încurajează, își dă seama că are un chiloțel neglijabil. - Nebuno! Și își continuă cercetările, o atinge ușor, nu s-a îngălbenit și a lăsat mâna s-o mângâie în voie: Cred că aici ai ascunse fițuicile! Râd amândoi fericiți, se sărută din nou și merg încet spre parc. - Mi-ar place să mergem așa, îmbrățișați, o veșnicie mă simt golașă lângă tine, nu mai doresc nimic! Eram în clasa a 8-a când ne-am mutat
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
despărți de mine. Am să termin totul singur, așa cum am început?" Mă întreb cum arată o despărțire în lumea spiritului. De ce simt mereu nevoia să-i citesc opera sistematic și să scriu o carte despre ea? Își notase pe o fițuică să-mi vorbească despre neînțelegerea gândului altuia. "Ralea te înțelegea dintr-o dată și nu te lăsa să-ți termini gândul; sfârșea în fond prin a nu ți-l înțelege. Alteori nu reușim din vina noastră. În Jurnal, Eliade se plânge
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Dar pe latrină sunt un mic președinte Pentru că de ușa latrinei Acolo stă agațătă înauntru biografia mea Un capitol secret Și dacă din ghinion biografia mea va fi citită Atunci oricum nu o să mai fie nici un pic de carne pe fițuică Pentru că dacă Președintele este numit ca Președinte Atunci el moare (bea și gargarisește) Ia nu îmi citi viața, Numai Că altfel mă aleg cu intestinul gros constipat (bea, gargarisește și râde) FEMEIA (se apropie brusc de el): Oare la câți
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
comitet și se realizează un săptămânal politic care se „contrează” când cu „Viitorul” - un ziar al colectiviștilor și socialiștilor sau al liberal‐ colectiviștilor și socialiștilor, când cu cei d e la „Vocea Tutovei” - naționaliștii lui Petre Carp, dar și cu „Fițuica Paloda” din strada Ștefan cel Mare, care își permite de a lovi indirect în domnul Miclescu, sub‐ prefectul plasei Tutova.”.. De aici suita de articole: „Păcatul colectiviștilor”, „Pocăința colectiviștilor”, „Politica negativă”, „Delirul colectivist”, „Patriotismul colectivist”... Încolo, informații locale la un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Moni, Buzuka sau Dan Senzaționescu, wireless și bluetooth. Deci, vă dați seama ce de mult a fost. Eu am trăit liceul la vremea când, dacă erai praf la limba română, te inspirai pe alte căi decât casca bluetooth invizibilă sau fițuicile minune scrise pe un bob de orez. Noi o făceam mai românește: „Băi, tu știi ceva? Zi-mi și mie, că eu îs bâtă!”. Noi veneam la școală pe jos cu trăistuța în spinare și cu voioșia pe chip. Sincer
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii". Sfidând orice etică jurnalistică, cei de la fițuica întitulată Bülü'lü, plagiază în fals foiletoanele din Bala'la. 66. Avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii". Sfidând orice etică jurnalistică, cei de la fițuica intitulată Bala'la, plagiază în fals foiletoanele din Bülü'lü. 67. Scandalul ștampilelor Întotdeauna trebuie să apară un isteț care, prin cine știe ce descoperire neașteptată, să tulbure apele. Așa și cu scandalul ștampilelor. Și cu cel al hărților. (Dar despre acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii". Sfidând orice etică jurnalistică, cei de la fițuica întitulată Bülü'lü, plagiază în fals foiletoanele din Bala'la. 66. Avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii". Sfidând orice etică jurnalistică, cei de la fițuica întitulată Bala'la, plagiază în fals foiletoanele din Bülü'lü. 67. Scandalul ștampilelor Întotdeauna trebuie să apară un isteț care, prin cine știe ce descoperire neașteptată, să tulbure apele. Așa și cu scandalul ștampilelor. Și cu cel al hărților. (Dar despre acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
un sfat; dărui; dăruiește; deloc; deosebit; dona; cu mare dorință; doritor; drăguț; empatie; etern; exces; face; face fapte bune; a face; a face pe cineva fericit; a face un bine; familie; fapt bun; fericit; a fi alături; a fi om; fițuică; folos; de folos; fricos; fuge; geantă; generos; gest; gest frumos; la greu; grijă; haină; help; ignora; imbold; imperativ; impulsiona; interes; iubi; a iubi; iubire; iubitor; împărți; împlinire; încuraja; încurajare; îndemînare; îndemn; îndrumare; însoți; înțelege; a înțelege; județ; lăsa; lebădă; un
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
e căpcăunul, într-o lume care pare "mai reală decît realitatea": consola video, căreia îi lipsește tasta de pe "telecomanda realității" e universul familiar, e noua sa familie schilodită, unde băieții sînt "eroi", fetele, "creaturi", profesorii, "vrăjitori", pentru examene, Alin pregătește "fițuici" cu informații culese din rezumatele găsite pe tabletă, tatăl îl obligă să învețe "pe de rost", iar cărțile care ar trebui citite sînt privite cu dispreț, mai mult, cu ură, gîndind chiar cît de bune ar fi pentru un foc
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
strictețe. Profa mai arunca cîte o ocheadă de scorpie, te încremenea dacă te uitai în ochii ei și imediat terminai cu zgomotul. Alin întîrzia să-și alinieze ghiozdanul. Se mai uita în el, poate o fi uitat ceva important, vreo fițuică. Profa n-a avut nevoie de cuvinte să-l facă să se decidă odată. Profa a scos cinci plicuri albe în care ținea subiectele. Se chinuia de fiecare dată făcînd mai multe subiecte decît trebuie. Ca să fie pregătiți pentru examenul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
al lumii, apoi să coboare pînă în curtea școlii. Întotdeauna se ivise cîte ceva și nu-și dusese planul la îndeplinire. Așa cum acum era treaba cu lucrarea. A așteptat pînă ce profa a trecut de el, apoi și-a scos fițuica potrivită, cu cît mai puțin zgomot, desfășurînd-o între picioare. Așa văzuse că fac fetele și și-a spus că de ce n-ar face și el la fel, chiar dacă n-are fustă, să poată proteja mai bine bucata de hîrtie. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ar fi turnat colegii, nu era turnător. Dar ar fi găsit ceva de spus, dacă ar fi fost lăsat. În timp ce profa era concentrată asupra lui Marcu, mîna lui Cornel s-a strecurat pe piciorul lui Marcu și i-a luat fițuica, fulgerător. Marcu nici n-a avut timp să reacționeze. Cînd profa și-a întors privirile în altă parte, a încercat să smulgă hîrtia din mîna lui Cornel, dar ăsta i-a și pasat-o lui Radu. Marcu l-a apucat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
să reacționeze. Cînd profa și-a întors privirile în altă parte, a încercat să smulgă hîrtia din mîna lui Cornel, dar ăsta i-a și pasat-o lui Radu. Marcu l-a apucat de mînă, dar Radu nu dădea drumul fițuicii. N-ai auzit ce-am spus? s-a întors din nou profa. Eu cu cine vorbesc? Și ce-i aia din mîna ta? Radu părăsise fițuica în mîna lui Marcu și acum se făcea că rezolvă subiectele. Marcu nu prea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
-o lui Radu. Marcu l-a apucat de mînă, dar Radu nu dădea drumul fițuicii. N-ai auzit ce-am spus? s-a întors din nou profa. Eu cu cine vorbesc? Și ce-i aia din mîna ta? Radu părăsise fițuica în mîna lui Marcu și acum se făcea că rezolvă subiectele. Marcu nu prea mai avea ce face. Profa se îndrepta cu pași mari spre banca lui. I-a confiscat fițuica, i-a luat și lucrarea pe care a trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Și ce-i aia din mîna ta? Radu părăsise fițuica în mîna lui Marcu și acum se făcea că rezolvă subiectele. Marcu nu prea mai avea ce face. Profa se îndrepta cu pași mari spre banca lui. I-a confiscat fițuica, i-a luat și lucrarea pe care a trecut unu și, ca și cum asta n-ar fi de-ajuns, și-a înfipt ghearele în urechile băiatului, care s-ar făcut roșii. Se pare că nu i-a văzut pe Cornel și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
vindecîndu-te și dîndu-ți puteri mai mari, sau poți tu căpăta îndemînarea asta și-o poți folosi în timp ce cu cealaltă mînă te lupți. Știința se poate obține din diferite cărți doar deschizîndu-le și așa-ți crește experiența, de asta mai degrabă fițuicile contează, decît să înveți pe de rost tot felul de prostii. Dacă cineva se transformă complet în vindecător, își pierde puterile de erou. De asta, Alin prefera să rămînă în pielea de erou. În toiul luptei, ciclopul, transformat în dragon
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
că erau multe variante. 11 Acum se deschideau în fața lui cel puțin două opțiuni de abordare a misiunii, din care trebuia s-o selecteze pe aia care i-ar aduce mai multe beneficii. A selectat-o inițial pe cea cu fițuicile. Dacă s-ar fi apucat de învățat, ar fi pierdut timp și cine știe dac-ar fi avut cum să ia zece măcar la un obiect, că erau atîtea. Trebuie să reții toate chestiile alea! Aici încă o opțiune, aia
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
le caute acolo, apoi proful i-ar fi confiscat telefonul și i-ar fi pus unu a văzut atîtea cazuri. Asta nu era o perspectivă prea plăcută, așa că mai bine o modalitate primitivă, scrisul pe foi mici de hîrtie. Cu fițuicile treaba era mai simplă. Copia ce-i mai important din cărți sau din rezumatele de pe net, cu un scris minuscul, încît să nu poată fi văzut de departe, cum făcea un coleg care scria atît de mic c-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
capete avea alte planuri. Se hotărîse să-și ajute băiatul în pregătirea tezelor. Pentru asta abandonase alte treburi, cum ar fi meditațiile cu alți copii, uitatul la meci, treburile prin casă etc. Mă descurc și singur, a spus Alin, ascunzîndu-și fițuicile. Unde-s doi puterea crește. O altă replică pe care-o credea amuzantă și originală. Dar dragonul era foarte hotărît și n-aveai cum să-mpingi tot muntele ăla de carne de pe scaunul pe care se-așezase. Dragonul credea că
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Serios? Pe cuvînt. Crezi că te-aș minți cu așa ceva?! Și știi ce rău e proful de religie. Numai se uită la tine și-ți citește toate gîndurile. Ai văzut ce repede a prins-o pe aia, înainte să scoată fițuica. Mda, să știi c-așa-i. Dar, dacă mergi cu mine, totul se rezolvă. Dacă ne prind, au să ne trimită acasă și nu mai ai treabă, poți juca jocuri toată ziua. Crezi? Să mor eu. Nu i-a luat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
cum zicea, o particulară slăbiciune, și când se-nfigea odată în vreo chestiune, cetea un întreg șir de cărți privitoare la ea. (Cioabă: 2014, 307). [...] Astfel în vara anului 1883, în ajunul primei sale îmbolnăviri, odaia îi era plină de fițuici, pe care făcuse deprinderi de calcule diferențiale (ibidem, 308). Cititorii profesioniști sau amatori se întrec de atâtea decenii în a descoperi neobservatul din opera eminesciană. Cartea se bucură de o entropie ridicată, neobservatul rămâne inepuizabil. Pe de altă parte, Charles
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]