540 matches
-
din zona dobrogeană. În atare condiții, am renunțat să le luăm în calcul în cadrul analizei de față. Remarcabile sunt și fibulele digitate, din bronz, de la Negulești-Dealu Morii (Bacău), Vinderei, Budești-Crețești, Vutcani și Bălteni (Vaslui) (pl. XVIII). Întrucât, problematica tipologiei acestor fibule a fost îndelung analizată, iar recent un studiu amplu a reluat și îmbunătățit noile teorii referitoare la apartenența și circulația respectivului tip de obiect, nu se va insista cu detaliile descriptive asupra celor cinci exemplare, care se împart astfel: Negulești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
îndelung analizată, iar recent un studiu amplu a reluat și îmbunătățit noile teorii referitoare la apartenența și circulația respectivului tip de obiect, nu se va insista cu detaliile descriptive asupra celor cinci exemplare, care se împart astfel: Negulești - tipul I: fibule digitate cu mască umană pe picior, varianta a treia fibule cu placa piciorului romboidală și capete sau ciocuri de pasăre stilizate, laterale, de tip Plenița-Izvoarele (potrivit cronologiei lui J. Werner, piesa este de tipul I/D-E); Budești - tipul II
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
îmbunătățit noile teorii referitoare la apartenența și circulația respectivului tip de obiect, nu se va insista cu detaliile descriptive asupra celor cinci exemplare, care se împart astfel: Negulești - tipul I: fibule digitate cu mască umană pe picior, varianta a treia fibule cu placa piciorului romboidală și capete sau ciocuri de pasăre stilizate, laterale, de tip Plenița-Izvoarele (potrivit cronologiei lui J. Werner, piesa este de tipul I/D-E); Budești - tipul II: fibule digitate cu figură zoomorfă și picior, prima variantă fibule
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
digitate cu mască umană pe picior, varianta a treia fibule cu placa piciorului romboidală și capete sau ciocuri de pasăre stilizate, laterale, de tip Plenița-Izvoarele (potrivit cronologiei lui J. Werner, piesa este de tipul I/D-E); Budești - tipul II: fibule digitate cu figură zoomorfă și picior, prima variantă fibule cu placa piciorului romboidală ornamentate cu spirale în forma literei S (pe baza aceleiași cronologii, acest exemplar este inclus tipului II-A); Bălteni, Vinderei, Vutcani - tipul II: fibule digitate cu figură
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fibule cu placa piciorului romboidală și capete sau ciocuri de pasăre stilizate, laterale, de tip Plenița-Izvoarele (potrivit cronologiei lui J. Werner, piesa este de tipul I/D-E); Budești - tipul II: fibule digitate cu figură zoomorfă și picior, prima variantă fibule cu placa piciorului romboidală ornamentate cu spirale în forma literei S (pe baza aceleiași cronologii, acest exemplar este inclus tipului II-A); Bălteni, Vinderei, Vutcani - tipul II: fibule digitate cu figură zoomorfă și picior, varianta a doua: fibule cu placa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Budești - tipul II: fibule digitate cu figură zoomorfă și picior, prima variantă fibule cu placa piciorului romboidală ornamentate cu spirale în forma literei S (pe baza aceleiași cronologii, acest exemplar este inclus tipului II-A); Bălteni, Vinderei, Vutcani - tipul II: fibule digitate cu figură zoomorfă și picior, varianta a doua: fibule cu placa piciorului romboidală sau trapezoidală ornamentată cu cercuri concentrice sau cu puncte (cronologia lui J. Werner atribuie aceste fibule tipului II/B-C). În privința originii și difuzării acestor accesorii vestimentare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prima variantă fibule cu placa piciorului romboidală ornamentate cu spirale în forma literei S (pe baza aceleiași cronologii, acest exemplar este inclus tipului II-A); Bălteni, Vinderei, Vutcani - tipul II: fibule digitate cu figură zoomorfă și picior, varianta a doua: fibule cu placa piciorului romboidală sau trapezoidală ornamentată cu cercuri concentrice sau cu puncte (cronologia lui J. Werner atribuie aceste fibule tipului II/B-C). În privința originii și difuzării acestor accesorii vestimentare în spațiul bazinului bârlădean, nu există dubii că ele au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
este inclus tipului II-A); Bălteni, Vinderei, Vutcani - tipul II: fibule digitate cu figură zoomorfă și picior, varianta a doua: fibule cu placa piciorului romboidală sau trapezoidală ornamentată cu cercuri concentrice sau cu puncte (cronologia lui J. Werner atribuie aceste fibule tipului II/B-C). În privința originii și difuzării acestor accesorii vestimentare în spațiul bazinului bârlădean, nu există dubii că ele au fost produse în lumea bizantină. Inițial, multe dintre fibulele „digitate” au fost considerate ca provenind exclusiv din spațiul slav (teoriile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cercuri concentrice sau cu puncte (cronologia lui J. Werner atribuie aceste fibule tipului II/B-C). În privința originii și difuzării acestor accesorii vestimentare în spațiul bazinului bârlădean, nu există dubii că ele au fost produse în lumea bizantină. Inițial, multe dintre fibulele „digitate” au fost considerate ca provenind exclusiv din spațiul slav (teoriile lui J. Werner, B. A. Râbakov, Vl. Popović ș.a.), însă ulterior, multe argumente au condus spre o apartenență carpato-balcanică (studiile lui I. Nestor, A. Petre, D. Gh. Teodor etc.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Werner, B. A. Râbakov, Vl. Popović ș.a.), însă ulterior, multe argumente au condus spre o apartenență carpato-balcanică (studiile lui I. Nestor, A. Petre, D. Gh. Teodor etc.) a obiectelor respective. Din acest punct de vedere, credem că și cele cinci fibule amintite sunt de origine bizantină. Nu excludem posibilitatea ca ele să fi fost aduse prin intermediul grupurilor slave pe teritoriul românesc. Unele tipuri au fost imitate de populațiile învecinate, însă lipsa tehnicii avansate din atelierele bizantine determină recunoașterea lor cu ușurință
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lumea bizantină. Totodată, se poate afirma că numai băștinașii puteau susține acest comerț, întrucât circulația monedei mărunte de bronz bizantine, pe teritoriul Moldovei, este un fenomen economic pe care slavii nu l-au cunoscut nicăieri în secolele VI-VII. Prezența fibulelor indică, o dată în plus, legături strânse între localnici și bizantini, aceștia din urmă fiind practic singurii furnizori ai multor obiecte originare de la sudul Dunării de Jos, ulterior imitate de meșterii zonali. 4. AUTOHTONI ȘI ALOGENI. CONTACTE ȘI INFLUENȚE După trecerea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
arhaic a tipsiilor abia din a doua jumătate a secolului VI, iar concomitent, în Moldova deja erau cunoscute (perpetuate din perioada antică) și utilizate de băștinași în stațiunile de la Botoșana, Davideni, Bacău-Curtea Domnească, unde s-au descoperit în asociere cu fibule, monede sau mărgele. În altă ordine de idei, cea de-a două teorie consideră acest tip de vas, prin caracteristicile sale, un apanaj al culturii slave, fiind un recipient des întâlnit în mediul respectiv, iar ca argument de diferențiere față de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ritul și ritualul funerar trece prin faze similare, marcate de preponderența ritului înhumării, dar și de influența obiceiurilor funerare ale slavilor, al căror unic rit de înmormântare era incinerația. De regulă, inventarul este sărăcăcios, constând în obiecte vestimentare romano-bizantine (catarame, fibule), care dispar mai târziu, fiind înlocuite cu însemne religioase creștine (simple cruci sau encolpioane/engolpioane). Moștenitori ai lumii daco-romane, autohtonii au fost receptivi și la elementele civilizației bizantine, de la care au preluat unele obiecte de port (fibule, catarame, mărgele), iar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vestimentare romano-bizantine (catarame, fibule), care dispar mai târziu, fiind înlocuite cu însemne religioase creștine (simple cruci sau encolpioane/engolpioane). Moștenitori ai lumii daco-romane, autohtonii au fost receptivi și la elementele civilizației bizantine, de la care au preluat unele obiecte de port (fibule, catarame, mărgele), iar prin schimburilor comerciale s-au folosit de moneda măruntă, din bronz, care nu poate fi atribuită venirii slavilor, un fenomen economic necunoscut lumii slave, la acea vreme. Ulterior perioadei romanice, în intervalul secolelor VIII-IX, deplasarea unor grupuri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
restul teritoriului Moldovei, poziția scheletului era pe spate (decubit dorsal), orientat V-E și cu mâinile pe lângă corp sau pe abdomen. Inventarul conține un minim de piese, câte una de fiecare mormânt. La Fundu Văii - Vaslui s-a găsit o fibulă din bronz ornamentată cu puncte și X-uri, incizate pe piciorul și arcul piesei, sub forma unor cruci (piesă puternic degradată). De factură romană, fibula poate data din prima parte a secolului V, fără a exclude utilizarea ei în a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de piese, câte una de fiecare mormânt. La Fundu Văii - Vaslui s-a găsit o fibulă din bronz ornamentată cu puncte și X-uri, incizate pe piciorul și arcul piesei, sub forma unor cruci (piesă puternic degradată). De factură romană, fibula poate data din prima parte a secolului V, fără a exclude utilizarea ei în a doua parte a perioadei în discuție. În privința atribuirii etnice și religioase, există câteva rețineri, însă este posibil ca defunctul înmormântat aici să fi fost un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din totalul emisiunilor izolate. În cazul tezaurelor, cele șase de pe teritoriul pruto-nistrean însumează aproximativ 600 de emisiuni și sunt de circa patru ori mai multe decât cele două tezaure din bazin. Alături de monede, amintim prezența obiectelor de port, atât vestimentare (fibule), cât și de podoabă (un pandantiv), precum și unelte de uz casnic/arme, unele dintre ele având dublu rol (amnar, brăzdar de plug, cosor, cuțit, topoare și vârfuri de săgeți) - Anexa 1, tabelele 6-7. Cantitativ, cele trei categorii de piese, descoperite
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de topit (Dodești, Gura Idrici, Bârlad-Prodana) și câteva tipare, cu forme diferite de prelucrare, îndeosebi pentru piese de port, majoritatea acestor artefacte veneau din Bizanț, iar multe obiecte de podoabă și vestimentație (cercei, inele, brățări, pandantive, mărgele, aplice, butoni, catarame, fibule), împreună cu piese creștine (cruci) au fost preluate de către membrii comunităților vechi românești. Alături de piesele menționate, au pătruns în arealul amintit și obiecte uzuale, de regulă unelte din fier, necesare activităților casnice, agricole și meșteșugărești (săpăligă, brăzdar de plug, oticuri, seceri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la Brăhășești - Galați. Obiecte de vestimentație: aplice din argint găsite la Bârlad-Parc, Dodești și Dănești (Vaslui); buton fragmentar din argint, de la Dodești (Vaslui); catarame din bronz și argint (uneori, doar placa): Dănești (de tip Sucidava), Dodești și Gura Idrici - Vaslui; fibule din bronz și argint (uneori, doar acul): Fundu Văii-Lipovăț, Dodești, Gura Idrici, Vutcani, Bălteni, Budești-Crețești, Vinderei (Vaslui) și Negulești-Dealu Morii (Bacău). Unelte și arme din fier: unelte de prelucrat lemnul la Gara-Banca, Dodești și Negrești - Vaslui; unelte agricole: un brăzdar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolele X-XI, 41 de obiecte în opt situri (Bârlad-Prodana, Dănești, Dodești, Drăgești, Gara-Banca, Gârbovăț-Ghidigeni, Negrești, Simila-Zorleni). Importurilor descoperite în inventarele așezărilor (79 în 16 așezări) le putem adăuga piesele de aceeași origine, găsite izolat, precum obiecte vestimentare și de podoabă (fibule, pandantivul foliform), unelte-arme (topoare, săgeți) și monede, care se ridică la un total de 25, dintre care 10 sunt din secolele VI-VII, trei din secolele VIII-IX și 12 din secolele X-XI (două din cele 27 de obiecte izolate fiind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
115 (fig. 7/2); Coman 1980c, p. 125, 372 (fig. 162/10); Teodor 1997c, p. 85. 140. Fundu Văii, fost Fundoaia (comuna Lipovăț), județul Vaslui a) Vatra satului: în 1975, în grădina lui Șt. Baciu, s-a descoperit întâmplător o fibulă din bronz, de origine romană, ornamentată cu puncte, dispuse pe verticală și cu linii pe orizontală. Executată în tehnica turnării și a ciocănirii, piesa este datată în prima jumătate a secolului V d. Hr. Ulterior, s-a dovedit că obiectul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1997c, p. 171. IV. Repertoriul descoperirilor izolate din secolele V/VI - XI 158. Bălteni (comuna Bălteni), județul Vaslui a) Vechea vatră a satului: pe o terasă aflată în dreapta Pârâului Buda, în grădina cetățeanului M. Lazăr, a fost găsită întâmplător o fibulă digitată din bronz (lungime 15,8cm), decorată cu cercuri concentrice, specifică secolelor VI-VII. Cercetare M. Lazăr, 1980; R. Maxim-Alaiba, A. M. Zup, 1981. Piesa se află în patrimoniul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (nr. inv. 15.135). Bibliografie: Maxim-Alaiba
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
2/2), 283; Teodor 1978c, p. 110, 204 (fig. 45/4). 160. Budești (comuna Crețești), județul Vaslui a) Margine vestică a satului: la aproximativ 700m vest de sat, pe dreapta Pârâului Budești, s-a găsit întâmplător un fragment dintr-o fibulă din bronz. Ca urmare, în aceiași zonă s-a desfășurat o periegheză, prilej ce a oferit descoperirea unor fragmente din secolele VI-VII. Cercetare Gh. Coman, 1961. Piesa se găsește la Muzeul de Istorie din Huși, iar materialul ceramic la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Găiceana. Bibliografie: Artimon 1989, p. 217, 220 (fig. 2/1, 2); Teodor 1997c, p. 92. 164. Negulești (comuna Dealu Morii), județul Bacău a) Măldărești: în 1972 s-a găsit întâmplător, pe teritoriul fostului sat Măldărești (astăzi înglobat localității Negulești), o fibulă digitată fragmentară din secolele VI-VII. Cercetare I. Mitrea, 1972. Piesa este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău (nr. inv. 22177). Bibliografie: Mitrea I. 1986-1987, p. 261-263; Teodor 1997c, p.121. 165. Pogonești (comuna Pogonești), județul Vaslui a) La Vernescu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vinderei), județul Vaslui a) Marginea de nord-vest a satului: la baza izvorului ce se varsă în Pârâul Jarovăț, în partea nord-vestică a localității, s-au descoperit vase fragmentare din secolele V-VI și VIII-IX. Din același punct provine și o fibulă digitată din bronz, cu placa superioară în formă de semidisc, prevăzută cu cinci butoni și cu placa piciorului romboidală. Arcul și resortul sunt din fier, iar placa semidiscoidală are nervuri arcuite în relief. Piesa este specifică secolelor VI-VII. Cercetare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]