369 matches
-
alb mai mare ca o carte poștală și a scris pe el: Vor avea întâietate la intrarea în pavilioane. Și s-a iscălit. Comisar Regal al Expoziției ss. Dr.Costachi I. Istrati [51]. Cine era Dr.Costachi I.Istrati ? Era ficiorul boierului Istrati din comuna Rotopănești județul Suceava. Care în tinerețea lui a învățat la Paris cu Lilica [52] fiica lui Bogdan Petriceicu Hajdeu [53]. Ea a murit foarte de tânără. Întâmplarea a făcut ca cel dintâi pavilion care să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
avut cine ne spune că acela era marele pictor N. Grigorescu. Și când stam într-o zi la masă, la expoziție, a venit un tânăr frumos la noi și ne-a spus: "Eu sunt Vasile Teodorescu funcționar la calea ferată, ficiorul învățătorului Neculai Teodorescu din satul Tolești comuna Uidești, județul Suceava. Cu un frate a lui am învățat eu la școala normală din Iași cu Neculai Teodorescu, el era în clasa a II-a și eu în clasa I în anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am spus Locotenentului Pleșoianu. Și el a venit și ne-a găsit noaptea pe șesul Ischirului culcați-sculați. I-a dat o batjocură ca lui și i-a spus nici să-l nu-l mai vadă prin Regiment. Lt. Pleșoianu era ficior de proprietar din județul Râmnicu Sărat. A stat în Fălticeni până ce a ajuns colonel. După ce a eșit la pensie nu știu unde s-a mai dus. Comandantu Batalionului I era maior Stoianovici, un om foarte aspru. Comandantu Batalionului II era maior Hagi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Și când mergea la alegeri de deputați, căpitan Frunzeti se strâmba la el. Și tata i-a spus: "Nu-ți aduci aminte dl căpitan, când te-am primit la Regiment ca recrut cu trișcuța 41 sub brâu și îmbrăcat flenduros, ficior de țăran năcăjit de la Drăgănești, județul Suceava și eu eram serjentu Rădășanu?". Prin 1912 Eugenia a mai născut o copilă, pe care a botezat-o nașa Maria Stoleriu și i-a pus numele Maria-Lucia. O copilă blondă foarte deșteaptă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sublocotenentul Ghiță Popovici de la Broșteni. Și cât a fost la coloană tot s-au iubit, n-a avut ce le face. Între noi era și un ofițer mare porc de câne, îl cheamă Corpaci și era profesor de desen și ficiorul preotului din Adjud, județul Bacău. A spus la coloană că el nu-i însurat și primea toată solda de 550 lei pe lună și o cheltuia cu diferite muieri spurcate, în beții și chefuri. Și într-o zi tot la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
tatăl lui Emil Racoviță [74] care a fost la polul sud în 1898-1899. Dar Gh. Racoviță îngrijea și de moșia Lucsiței Paladi din Baea. Ileanei Lateș îi spuneau oamenii Grădinărița, că bărbatul ei era grădinar de flori. A avut un ficior pe care l-a chemat Vasile Tasu [75]. Vasile Tasu a învățat la școala primară din Baea la învățătorul Petru Cucescu în bancă cu Vasile Gh. Popescu, care a fost f. multi ani casierul Băncii Populare din Baea, și care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nu s-a dus. Cine era Neculai a Gaciței? Eu l-am cunoscut. Era un țăran de statură mijlocie și bine legat și voinic. Soția lui Paraschiva era o femee înaltă și drăgălașă. Ei au avut 3 fete și 1 ficior. Pe fata cea mai mare o chema Maranda și a fost măritată după Ion a lui Petrea Hlihor din Baea. Mare și bogat gospodar a fost Petrea Hlihor din Baea. Și Ion a lui Petrea Hlihor și cu soția lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a treia fată a fost Marița blondă și înaltă și a fost drăguța tati. A fost măritată cu Nică Rădășanu și au ținut crâșmă. Mulți bani și multe zile amărâte a avut biata mama mea săraca din pricina ei ! Și un ficior Vasile Liță, care iar a fost voinic și înalt că toți și cele trei fete și feciorul au samanat mâni-sa nu tată-su. Vasile Liță a fost de rară omenie și de mare cinste. Și a fost Primarul Com.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a notarului Vasile T. Grumăzescu. Fată f. frumoasă, voinică și deșteaptă, care avea atunci 22 ani și eu 20 de ani. Dar azi Lențuca cea frumoasă și zglobie, doarme somnul cel de veci în cimitirul bisericei din Oprișeni. Are 2 ficiori preoți și 1 învățător și 1 factor poștal. A fost măritată cu Vasile Iordăchescu care a fost perceptor fiscal și pe care eu l-am cunoscut din 1896, că am învățat școala primară în Fălticeni, și mă duceam la colegul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mi-a spus dl. înv. Gh. Papadopol, str. Română din Fălticeni, învățător fruntaș care a stat mulți ani în com. și satul Mălini, jud. Suceava. Iar de aici încolo voi scrie ce mi-a spus dl. profesor Universitar Simion Mehedinți, ficiorul dascălului bisericesc din com. Soveja, jud. Putna, însă de loc tatăl lui Mehedinți a fost din Rucăr, jud. Muscel. Eu l-am cunoscut pe profesorul Simion Mehedinți la o mare serbare a ziarului mic "Vestitorul Satelor"ce s-a ținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a luat și pe soția lui Maria, de rară frumuseță, mare deșteptăciune și mare înțelepciune. În Berlin am stat la un german bogat și cu masa și cu dormitu. Tot la acel german a mai stat în gazdă și un ficior de lord din Anglia. Iorga pe lângă că era și f. deștept, era și f. spurcat la vorbă. Vorbea f. multe porcării și vorbe urâte. Feciorul de lord, i-a propus Mariei, soției lui Iorga, să-l lase și să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cum stam pe o bancă, a venit și s-a așezat lângă mine un domn cam cărunt, blond și îmbrăcat în haine gri f.f rumos și m-a întrebat a cui sunt eu ? Și i-am spus că-s ficiorul sărjentului. Și el a spus: "Ești a lui Niculai Rădășanu". Și eu am spus că da. Că pe vremea aceea, din Baea și până în Dorna era numai un sergent și acela era tata meu Neculai Rădășanu. Costachi Ștefănescu a venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
frați cu numele de potlog, Alecu Potlog și Ștefan Potlog. Pe Ștefan Potlog l-a omorât un butuc mare de fag în gard la Cacadâr iarna, s-a fărtoiat sania cu butuc cu tot. Iar Alecu Potlog a avut un ficior Gheorghe f. frumos și voinic și îmbolnăvindu-se rău a murit. Și l-a îngropat îmbrăcat f. frumos, cu boandă nouă, ițari, cămașe, ghete nouă. Duminică l-a îngropat și Joi era cu ele de vânzare un criminal Bîcu lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
care zicea: Dacă țăranii refuză islazul dat de boer, nu mai au drept la islaz ". Alexandru Cantacuzino Pașcanu, a oferit islaz băeșilor peste Moldova în Băița, și a vorbit cu Mihai Bîtlan ca să-l refuze, fără să știe țăranii. Un ficior boeresc Radu, a venit la crâșmă la Nică Dediu și a spus: Dacă țăranii ar știi cum i-a păgubit M.Bîtlan, l-ar tăia bucăți și l-ar pune prin copaci. Pentru treaba asta Pașcanu i-a dat un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
vorbea cu niște țigani cei mai răi și bătăuși, le da 2-3 litri de rachiu de-l bătea să-l omoare, el era dus atunci din crâșmă și apoi venea și cică îl scotea pe țăran de la țigani. * Pe un ficior al moșieriței Luxița Paladi l-am văzut scăldându-se în râul Moldova într-o mare adâncime și înnota f.bine și frumos, va fi avut 25 ani. Trăia la Paris, vorbea franțuzește. Era cu pădurariul Lupu Rusu din Bogata. N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Grigore V. Șandru. Cine a fost Grigore Șandru ? Vasile Șandru a fost un român venit din Ardeal cam pe la 1800. S-a așezat în Bogata. A tăiat brazi drept de pe unde a așezat casa. Eu am cunoscut o parte din ficiorii lui Vasile Șandru. Cel mai mare ficior a lui Vasile Șandru, a fost Iordachi Șandru, care va fi avut 60 de ani când l-am cunoscut eu. A fost toată viața pădurar, dar n-a fost rău. El a mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Șandru ? Vasile Șandru a fost un român venit din Ardeal cam pe la 1800. S-a așezat în Bogata. A tăiat brazi drept de pe unde a așezat casa. Eu am cunoscut o parte din ficiorii lui Vasile Șandru. Cel mai mare ficior a lui Vasile Șandru, a fost Iordachi Șandru, care va fi avut 60 de ani când l-am cunoscut eu. A fost toată viața pădurar, dar n-a fost rău. El a mai avut fecior pe Costachi Șandru care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
A fost toată viața pădurar, dar n-a fost rău. El a mai avut fecior pe Costachi Șandru care a murit tânăr și nu l-am cunoscut eu. Pe Gheorghe Sandru f.răutăcios și pe Neculai Șandru cel mai mic ficior a lui Vasile Șandru și care a trăit în casa făcută de tatăl său Vasile Șandru și care am cunoscut-o și eu. Cu un cuvânt Șăndrenii au fost oameni f. răi. Și în grădină la Grigore Șandru, care era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a lui Vasile Șandru și care a trăit în casa făcută de tatăl său Vasile Șandru și care am cunoscut-o și eu. Cu un cuvânt Șăndrenii au fost oameni f. răi. Și în grădină la Grigore Șandru, care era ficiorul lui Vasile Șandru, era un cireș amar. Dacă mâncai multe cireșe amețiai și de erai în cireș cădeai jos. Părinții mei aveau o argată din Baea, pe care o chema Maranda Gînjului. Era și cam proastă și gușetă 43 și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
venit Costică Tacu cu Maria, Vespasian, Cuța. De la Târgu Neamț, Țața Eugenia cu bădia Petru Anton, foarte bun gospodar, dar foarte răutăcios față de țața Eugenia. Lui Dtru Savinescu învățător, coleg de clasă cu mine și mare hoț, parcă nu era ficior de popă ci de șătrar. I-a furat o blăniță și căciula. Soacră mea i-a furat hamul de pe un cal. Nouă nu ne-a furat nimic, că am lăsat docărașul la soră mea Marița lui T.V.Purcaru. Satu Râșca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
un sfert dimineața, a închis ochii lui frumoși pentru totdeauna de cancer și a fost înmormântat, marți 25 mai 1971. Au fost la înmormântare 2 frați și o soră. A murit la vârsta de 70 de ani. În 1931-1932 Bogdan ficiorul meu cel mai mare a fost elev al școlii militare de infanterie. Și i-a fost foarte greu. Și din pricina unei note slabe nu-i da voie în oraș. Și atunci Nae Jindiceanu se ducea la școală și-l cerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
banu. Pentru ce ? Pentru că au fost neamuri de șătrari. Și iată cum: Petrea Hlihor vestit gospodar și cinstit fără pereche a spus: "Dintr-o șatră țigănească s-a oprit un șătrar pe care îl chema Pintilii. El a avut de ficior pe Toadere Pintilii iar Toader Pintilii a avut 2 feciori, din care: 1) Vasili Pintilii om frumos și foarte de treabă și pe Ion Pintilii negru ca șatrariu și bețiv și foarte hârțăgos și 5 fete: 1) Anica, care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
veșnică ! Azi 28 iulie 1972, Bogata Vențel Zingher În gospodăria lui Vențel Zingher a fost popota ofițerilor coloanei noastre. El era mare fabricant de cărămizi. Și avea un foarte mare fabricant de dubit pei la Fălticeni. Bătrânul Zingher avea un ficior Ricard, care ducându-se la război a dezertat la nemți și 2 fiice Natalia și Olga, care au rămas nemăritate. Natalia era mai mare de ani și Olga mai tânără. Amândouă erau foarte bune gospodine și foarte cuminți. Și ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la care nuntă am fost chemat și eu am dansat 30 de domnișoare aduse din Târgu Neamț de mine. Dar Grigore Lateș s-a ținut foarte fudul că n-a vrut să cheme la nuntă pe Gh.Grigoriu că-i ficior de țăran și pe Ion Balan că-i ficior de învățător, deși el era elev strălucit, al 2-lea dintr-o sută de elevi. Dar pe mine m-a chemat că nu știa a cui îs eu. Și din Antoceni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dansat 30 de domnișoare aduse din Târgu Neamț de mine. Dar Grigore Lateș s-a ținut foarte fudul că n-a vrut să cheme la nuntă pe Gh.Grigoriu că-i ficior de țăran și pe Ion Balan că-i ficior de învățător, deși el era elev strălucit, al 2-lea dintr-o sută de elevi. Dar pe mine m-a chemat că nu știa a cui îs eu. Și din Antoceni în 1902 am trecut Moldova și ne-am dus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]