369 matches
-
spus că e mai ușor să stai la tejghea decât pe arătură sau pe fânaț. Uite că și crâșma asta a fost primită în schimbul unei moșii din „łinutul Putnei, pe Milcov, anume Cicanii”. Cred că din zapisul întocmit de „Sandul ficiorul a Tomii a lui Alevra” împreună cu maică-sa Alexandra și fratele Aftanail călugăr, întocmit la 15 noiembrie 1731 (7242), aflăm că au avut moșia Cicanii unde au făcut și moară în apa Milcovului, dar „s-au aflat ace moșie...dată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
te-aș întreba, nu-ți miroase a ocol de vite? Îmi cam miroase, părinte, dar mai întâi să mă lași să-ți amintesc zapisul întocmit la 1 iunie 1683 (7191) de „Tudosca fata lui Enachi...cu soțul ei...și cu ficiorii”, în care se spune: „am vîndut a noastră direaptă ocină,...niște case cu dughene cu pivnițe de piatră și cu tot locul” care „este în capul uliței unde se împreună de merge drumul spre Tîrgul Boilor, unde merge la Hagioaie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mai acătării din cele ce știi. Știu câte ceva despre zapisul întocmit de ea la 24 iunie 1679 (7187) pe un loc de casă pe care l-a vândut „Cîrstei feciorul lui Boghiți”. Numai că... Numai că ce? Numai că „Cîrstea, ficiorul Boghițăi” scrie în zapisul din 23 februarie 1680 (7188) „precum fiind îmă-mea (mama) cu cîteva datorii și strîngîndu-mă pre mine datornicii și neavîndu eu cu ce plăti, numai ce era o casă rămasă pre urma îmă-mea, m-am sculat ș-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cărări diferite... Faptul că cele două uliți sunt diferite se vede și dintr un zapis din 25 mai 1754 (7262) - deci cu 11 ani mai târziu - în care se spune: „Adecă eu, Neculai Hotincean, împreună cu soțul mieu, Anița și cu ficiorul nostru, Alexandru, făcut-am...zapisul nostru la mîna ginerele-nostru Ionițe blănar ș-a ficii noastre,Marii, precum...am dat o dugheană... care...este cu locu tot la Ulița Brăhării, precum arată și zapisăle cele vechi de cumpărătură”. Stai să vezi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
tocmai în celălalt capăt al Uliței Hagioaiei...Curiozitatea care mă roade este dacă trimișii domnești cu treburi de hotărnicie mai confundă Brăhăria cu Măjile. Dacă povestea Uliței Măjilor este lămurită, atunci ce ai de spus despre cele scrise de „Ianole ficiorul Vătățoaiei” în zapisul de vânzare întocmit la 18 septembrie 1697 (7206)? Ianole spune că vinde un loc de casă „pre Ulița Măjilor celor Bătrîne”. Dacă-i să-mi dau cu părerea, eu cred că o bucată din Ulița Măjilor a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Dar din dar se face Rai”. Ca drept dovadă - mergând mai departe în timp - uite ce scrie la 21 martie 1711 (7219) „Anisie călugărița”, fostă soție a „lui Gurbet ce-au fost armaș”: „Deci după moartea soțului mieu,... neavând noi ficiori... am socotit... de am închinat și am dat această moșie” (Penișoară de pe Căcaina, primită în dar de la beizadea Alexandru, fiul lui Antonie Ruset) „la sfânta Mitropolie de Iași, mai vârtos pentru sufletul mării sale lui Alexandru beizade și a părinților
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce spune Constantin Nicolae Mavrocordat voievd la 20 iulie 1734 (7242): „Iată domnia mea... am miluit pre sfânta Mitropolie cu doaoă salașe de țigani, din țiganii domnești... ca să fie sfintii Mitropolii drept robi țigani, cu țigancele lor, și cu toți ficiorii lor, și cu neamurile lor ce se va naște dintru dânșii”. Fii tare, dragule, pentru că acesta-i doar începutul! Îl ascultam pe călugăr gândind totuși că același voievod avea o adâncă înțelegere asupra învățăturii. Așa că mai-mai să-l iert pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să ascult povestea asta, dragule. E vorba de un zapis întocmit la 10 martie 1736 (7244). Iaca ce spune armeanul: „Adică eu, Bogdan sin Bietei nemesnic armanul, scriu și mărturisesc cu acest adevărat zapisul mieu pentru un țigan, anume Nicolai ficior lui Iliuță, care... au fost drept șerbu mănăstirii Slatinei; și întâmplândusă, din zavistia și îndemnarea diavolului, de-au omorât... pre un frate al mieu, anume Agopșea, și puindu-l domnia în temniță... au vrut să-l piardză ca pre un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de-a curmezișul adevărului. Și nu sunt eu acela... Ca un făcut, iar ne întâlnim cu țiganii robi, părinte. Poate că Dumnezeu îți încearcă răbdarea, fiule. Ia să auzim despre ce-i vorba? La 14 octombrie 1785 (7294) „Toma Cucoran, ficiorul lui Nicolai Cucoran jicnicer” arată: „Am vinit la sfinție sa părintele Veniiadict protosinghel al sfintii Mitropolii... și am dat danie sfintii Mitropolii Iași doao sălași de țigani”. Și nu erau puțini. Cele „doao sălași de țigani” însemna de fapt nouă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lăsa în pace... o pivniță și o dugheană a svintei mănăstiri a lui Aron vodă, ce iaste pre Ulița Noao, unde se vinde fănina... și am lăsat să fie de tămâie și de ceară la svânta beserică... Așijderea și un ficior ce vor pune ei la pivniță, să fie om neînsurat și fără breaslă, acela încă să fie în pace de dajde”. Și daniile către mănăstirea din łarina Iașilor nu se sfârșesc cu una cu două, dragule. Chiar la 12 octombrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vedem ce spun Movileștii mai încolo: „care mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica Hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod și de unchiul nostru, Erimie vodă, și de vărul nostru, domnului Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim... cu un sat ce să chiamă Hiaciul în ținutul Sorocii, pe apa Răutului, cu loc de hăleșteu și de mori într-acea apă... să fie de agiutoriu și de întărire la ace mănăstire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
domniei mele”. Îți aduci aminte cred că am vorbit despre unii care în mirenie au avut familie și chiar copii și apoi au fost călugăriți. Așa s-a întâmplat și cu „Pavăl săponariul”, care la 18 aprilie 1747 (7255) „împreună cu ficiorii” întocmește un zapis prin care dăruiește mănăstirii Sfântul Ioan Zlataust „o livadă cu pomăt și-n capul livezii este vie pusă tânără... la Vacota... pentru ce (că) m-au călugărit pe mine, fiind bătrân, cu voie ficiorilor mei și a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
1747 (7255) „împreună cu ficiorii” întocmește un zapis prin care dăruiește mănăstirii Sfântul Ioan Zlataust „o livadă cu pomăt și-n capul livezii este vie pusă tânără... la Vacota... pentru ce (că) m-au călugărit pe mine, fiind bătrân, cu voie ficiorilor mei și a tot neamul”. Încă un loc de casă nu strică sfintei mănăstiri, chiar dacă se află „în Cacaina”. Este vorba de zapisul din 1 octombrie 1754 (7263) prin care Ralița, soția lui Năstase șetrar, și fiii ei dăruiesc mănăstirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
făr-de clop nu-s om!» Încerc să le dau exemplul fetelor - mai rușinoase, : n-ar râde lumea dacă ar ieși pe teren Îmbrobodite și cu comănacul pe cap? «D-apăi muierea-i tot muiere - făr-de rușâne...» era răspunsul. Așa că flăcăii, pardon: ficiorii din sat jucau fotbal, volei, handbal, săreau În Înălțime, aruncau sulița... dar, În afară de picioare, numai cu o mână, cu cealaltă se țineau de pălărie! Merg treburile cum merg, până la campionatul raional - aveam o echipă destul de bună... «Ce-i cu ăștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
sportul, care-i curat: ești mai bun, câștigi; nu ești, pierzi... Mă uitam la ei... Eram de-al lor, dă-mă dracului - dar parcă nu prea - dovadă: Îi vedeam, Îi cântăream... Nu era mare deosebirea Între ei, din grupul de ficiori ardeleni și, să zic, colegii mei de lagăr din Rusia - dintr-un vagon de dubă, dintr-o Închisoare de tranzit, din lagăre de muncă; și Basarabenii noștri, adunați În „Centrul” de la Sighișoara... Aceeași omenire, reprodusă, reprezentată: cu bunii, răii, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a lăudat și față de mine cu isprăvile, cu faptele de arme ale lui fecioru-său». «No, păi ce, că ordinu... Decât să mă ’puște pe mine, mai bine-l ’pușc io pe el». - Filosofia caprei românești, mă bag și eu. - Ce ficior o dată!, face mama. Ce băiat bun, Rusalin al Baciului...El, cu vigilența lui de la Canal, i-a scăpat pe-ai lui de chiaburie - nu erau, dar ce: alții erau? - dar Îi băgaseră la chiaburi, aceia n-avea ficior la cătane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
eu. - Ce ficior o dată!, face mama. Ce băiat bun, Rusalin al Baciului...El, cu vigilența lui de la Canal, i-a scăpat pe-ai lui de chiaburie - nu erau, dar ce: alții erau? - dar Îi băgaseră la chiaburi, aceia n-avea ficior la cătane, de să-mpuște pe cine știe ce alt „chiabur”, la Canal... De-atunci l-au reangajat, tot la ei, la MAI, acum Îi păzește pe deținuți ca salariat nu ca ostaș În termen - pe la Aiud, ori pe la Gherla... - Așa-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
9> “Methodie, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Țarigradului, al Noului Râm, și patriarh a toată lumea“... ― După un întortocheat “discurs”, încearcă să spună lucrurilor pe nume: “Deci fiindcă și precinstitul și prevrednicul marele vameș al domniei Moldaviei chir Panos[gon] ficiorul lui Saul, din fire fiind bun precum din lucruri s-au arătat... au avut râvnă dumnezăiască și dragoste fierbinte de au cheltuit cu mâna slobodă,... au zidit o sfântă mănăstire dintru a sa cheltuială la starea locului, ce se numește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
este în Galatia, lângă târgul Iașilor,...care mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod, și de unchiul nostru Eremie vodă, și de vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim...cu un sat...Heciul, în ținutul Sorocii." Când am sfârșit de citit, bătrânul m-a întrebat: „Mai crezi despre mine că sunt un bătrân sâcâitor?” Nici nu mi-a putut trece prin cap
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
desăvârșit și Gavrilaș logofăt fiindu la cinste, au dat acel satu Zărneștii călugării...de la...Bârnova lui Gavrilaș logofăt...să facă aceea...mănăstire desăvârșit...și într-acee vreme Gavrilaș logofăt...s-au tâmplat de au murit, rămas-au acel satu la mâna ficiorilor...Și l-au stăpânit câțiva ani...și nici ei n-au avut prilej ca să o săvârșască,...au socotit ele că iaste cu păcat,...să ție ocinele sfintei mănăstiri, ce sânt date de ctitori...ce au făcut acel zapis...ca să hie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
această carte a domniei meli tutror cui să cade a ști. Iată cau vinit înainte domnii mele și a tot Svatul nostru dumnealui Ion Neculce biv hatman de s-au pârât de față cu dumnealui Iordachi vel căpitan de Codru, ficiorul răpoosatului Lupul Costachi biv vel vornic, pentru un sat anume Boianul de la ținutul Cernăuților, jeluind Ion hatmanul precum acel sat este a dumisale drept ocină de moșie. Și tâplându-să de au lipsitu...din țară, de au fostu înstrăinat 9 ani
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
care s-au dat 2 lei 15 parale, și una ocă cafe și cinzăci dramuri de ace proastă, pe care s-au dat 65 de parale și atâta s-au cuprinsu de 4 lei și s-au datu pe mâna ficiorului dumitale să o aducă, care să o bei sănătoasă. Pentru ciuboțele ce am trimes nepotului Răducanului scrii dumneata că-i sânt strâmtișoare, ce să facu: mi-au părut rău, dar îi voi face mai mărișoare altele. Și iată că ți-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mazili, precum și dintr-altă prostime, tot nu s-au supus poroncii și învățăturii noastre, și cum au văzut pe moscali îndată s-au și hainit, și fără nici o pricină s-au închinat la moscali; dintre carei unii, fiind și 2 ficiori a lui Ienăchițe vistiernic,...Constantin, făcându-să căpitan de cătane la polcul lui Cantimir, au mai adunat la steagul lui pre câțiva nebuni,...care-i nu numai c au rădicat sabiia asupra stăpânilor noștri și cu podgheaz împreună cu alții au vinit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
tare Și frumos ca primăvara, Să fii gingaș ca o floare, Luminos ca luna sara; Și iubit să fii de lume, S-ai averi și mare nume, Să te faci chiar Împărat Și să-ți meargă astfel cum e La ficiori din basme dat. 66 {EminescuOpVI 67} {EminescuOpVI 68} {EminescuOpVI 69} Zise-atunci duioasa mamă: Mulțămesc de cîte-ascult, Dară mulți i-or fi de samă Ș-or ave atât de mult. Lui să-i dați ce din mulțime N-a putut să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o rablă Un tobaș ce lumea chiamă, Cu musteața ca o greablă Și c-o trâmbiță de - alamă: Împăratul Pre-nnălțatul M-a trimis s-adun tot satul, Să dau știre tuturor, Că el caută în latul Lumi - aceștei pe-un ficior, Ce din toți va fi mai tare, Mai frumos și mai cuminte. Deci vă strângeți mic și mare Și să țineți bine minte... Căci se poate, cine știe, Ca la voi prin sat să fie Voinicel a-i fi pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]