26,751 matches
-
se prefăcuse, cu gesturi măsurate, că dorește să iasă doar pentru puțină vreme, împins de firești nevoi, până afară. Părăsise sala și o luase pe scări în jos spre poartă. Scările principale fuseseră și ele refăcute, la fel grilajul din fier forjat al porții, purtând blazoanele aurite ale familiilor Banfy și Teleki. Cu puțin înainte de a ajunge la capătul scărilor, simțise în buzunarul hainei un obiect străin. Îl scosese cu băgare de seamă și la lumina scăzută, crepusculară, îl cercetase cu
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
nu te transpui lumii în care eul fiindului său a existat ca nefiind într-o lume aparent telurică, urcătoare spre un nou început: „Paloarea, mutismul minează-al meu piept / Pe spatele ninse crai-nou când apare; / Trec singur pe poduri de fier solitare, / Și-aștept în zăpadă... dar ce mai aștept?” (Plumb de iarnă). Această întrebare, „... dar ce mai aștept?” este tocmai răspunsul la ars poetica sa, poezia „Plumb” și „Lacustră”. Poeme ale unui nefiind din care eul desprins observă sosirea începutului
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Plansul_bacovian_si_revelarea_motivat_stefan_lucian_muresanu_1339849549.html [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
români, așa-ziși europeni. Orice instituție, fabrică, corporație unde statul are ceva acțiuni și care mai licăre din când în când intră imediat în vizorul „lupilor” europeni și în câteva luni, cu ajutorul frățesc al „haitelor de câini ciobănești”, dispar la fier vechi. Așa au dispărut miile de fabrici, uzine și întreprinderi pe care le-a avut România până în anii ’90, aceasta întâmplându-se nu că fabricile și uzinele nu ar fi fost eficiente sau necesare românilor, ci de... Nu contează că
DE DRAGUL UNIUNII EUROPENE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/De_dragul_uniunii_europene_stefan_popa_1386585587.html [Corola-blog/BlogPost/361690_a_363019]
-
pe termen scurt și mediu a fost afectată profund. O operațiune fundamentalmente capitalistă s-a dovedit a fi în România o expresie pură a comunismului, efectele fiind dispariția multor companii care au sfârșit prin a fi vândute la preț de fier vechi. Îți recomandăm Suntem peste tot acasă. Mai puțin în România În fața erorilor de parcurs economic, răspunsul guvernanței a fost menținerea păcii sociale. E greu de apreciat dacă ar fi existat variante alternative în condițiile în care România post-decembristă a
România restructurată ca o companie privată. Unde ne aflăm by https://republica.ro/romania-restructurata-ca-o-companie-privata-unde-ne-aflam [Corola-blog/BlogPost/337926_a_339255]
-
fireasca îndumnezeire mi se leagă Cu rocade de frunze, jucând o cosmogonie-ntreagă. CLIPA DIN ARHEU Curajul îl trăiesc, de parcă aș muri, Și moartea o domin, de parcă aș trăi, Desferecată, inima -mi se urcă în Cer, Apoteoza melcului încruntă orice fier. Zideam un vânt și risipeam furtuna, Ademenind Erasmul, iubind întruna, Purtată pe aripa grea a păsării lovite, Căderea sorilor o rețineam în minte. Apoi din soare, cu el însuși, cucerind Lungi zile, impunătoare nopți, crescând Și nu mă ia de
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1441811179.html [Corola-blog/BlogPost/372128_a_373457]
-
cruci.../ Părea tot locul țintirim,/ Păzit cu zbor de Heruvim,/ Cu cruci de piatră, albe, mari,/ Cu cruci de brad și de stejar./ Și cruci de-argint și de oțel,/ Cerneau lumină peste el,/ Iar cruci de aur și de fier/ Sclipeau ca semnele pe cer./ Atâtea cruci mi s-au părut/ Că toate una s-au făcut./ O cruce mare strălucea./ Sub gruel ei un Om zăcea./ -Tu cum de poți să le mai duci,/ Atâtea cruci, atâtea cruci?...(Crucile
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
de cimentul celulei,/ ascult, ascult/ cum sângele temniței, ca un mare tumult,/ ca un geamăt abrupt,/ curge pe dedesupt,/ curge torent de veninuri amare,/ ținut în pământ sub zăvoare./ Sângele temniței, prizonier,/ gâlgâie`n cruntă durere/ pe sub piatră și pe sub fier,/ pe sub osândă, pe sub zăcere,/ prin subterane artere./ Lipesc urechea jos și-l aud:/ uneori fierbe cu muget fierbinte,/ plânge, plânge în fund de morminte.../ Alteori țipă, sălbatec și crud./ ca o aprigă poftă de viață,/ sau șuieră-a ispită răzleață
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
al temniței, intră./ vino din funduri nepământești,/ vino să mă cotropești.../ Îl chem., îl chem, iar și iar,/ și sângele temniței vine,/ vine și urcă în mine,/ clocotitor de pojar./ Sângele temniței urcă în mine/ cu neodihnitul lui zvon,/ din fier, din iad, din beton.../ Și sângele temniței sparge belciuge,/ și urcă în mine și muge,/ și fierbe și geme și plânge, -/ crâncetul temniței sânge./ Și ard cu el, și vuiesc, și mă zbat,/ și urlu și sânger, cu fluxu-i turbat
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
trădat și intelectualitatea plecată din țară după cel de-al doilea Război Mondial. “În America, Eliade a fost eliminat de peste tot” Reporter: V-a povestit despre perioada în care a fost în închisoare, despre acuzațiile cu privire la simpatiile pentru Gardă de Fier? Stelian Plesoiu: Da, a povestit, însă foarte puțin, pentru ca, in primul rînd, maestrului nu-i plăcea subiectul, în al doilea rînd, nu a înțeles niciodată, pînă în ultimele momente ale vieții, de ce i se reproșează atît de mult faptul că
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360577543.html [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
mii de ani mergem spre el necontenit și el se retrage în infinit parc-ar fi vânat și noi vânători ne-am revoltat de mii de ori când să punem mâna pe el ne-am trezit în mână cu-n fier când l-am văzut la față era de gheață când l-am văzut în fundul lumii avea chipul genunii când s-a apropiat pe dealuri și pe afară era primăvară și-am strigat cât am putut de sus din coastă Doamne
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1369402119.html [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
apusul tomnatic canceroși Cum exultă pe dealuri dănțuind păgâni Eliberați de chinul de-a nu avea vreo vină Ei ce mâncau de veacuri cu bubele pe mâini Putea să vină acum cineva să-i ucidă Cineva de flăcări cineva de fier Să-i judece o dată ca să se simtă apoi În vecii vecilor curați sub cer Să meargă pe sub bolțile înalte Ușori ca fulgii și curați și demni Să crească holdele zbierând sub lună Și fii lor să meargă mândri și tari
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1369402119.html [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
și încasări de 10.276 de lei. Conform prezentării filmului, într-un viitor postapocaliptic, peste ruinele unui continent cunoscut odată ca America de Nord se întinde națiunea Panem. Ca simbol al puterii Capitoliului asupra celor douăsprezece districte conduse cu o mână de fier, în fiecare an este organizat un concurs sadic și sângeros - Jocurile Foamei. Douăzeci și patru de adolescenți sunt răpiți de lângă familiile lor și aruncați în luptă pe viață și pe moarte, televizată și urmărită cu frenezie. La limită, în afara podiumului se află
Topul celor mai vizionate filme la cinema by http://www.zilesinopti.ro/articole/3940/topul-celor-mai-vizionate-filme-la-cinema [Corola-blog/BlogPost/97489_a_98781]
-
Acasă > Eveniment > Comunicate > BILANȚ CULTURAL ȘTIINȚIFIC Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1438 din 08 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului BILANȚ CULTURAL ȘTIINȚIFIC Recent Colegiul Societății de Istorie și Cultură Porțile de Fier din Drobeta Tr Severin a analizat activitatea desfășurată în 2014 evidențiind contribuțiile științifice, manifestările culturale și publicațiile prin care membrii Societății au marcat cei 300 de ani de la Martiriul lui Brâncoveanu precum și alte realizări istoriografice. Cu această ocazie s-au
BILANȚ CULTURAL ȘTIINȚIFIC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1418030489.html [Corola-blog/BlogPost/376305_a_377634]
-
o constituie și acordarea recent ( 5 dec. 2014) a Premiului de Excelență al Municipalității Drobeta Tr Severin Dlui. prof. univ. Dr. Dinică Ciobotea și Dr. Mite Măneanu- președinte, redactor șef al Societății și Revistei de Istorie și Cultură Porțile de Fier.(V.M.M.) în imagine-prof. univ. Dr. Dinică Ciobotea Referință Bibliografica: BILANȚ CULTURAL ȘTIINȚIFIC / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1438, Anul IV, 08 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
BILANȚ CULTURAL ȘTIINȚIFIC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1418030489.html [Corola-blog/BlogPost/376305_a_377634]
-
fibre de cuvânt... NECONVERTITĂ Neconvertită, aidoma cerului, pornire, Dă-mi sufletul în brațe să-l mai țin, Și de-ndurat, de va mai fi în stare, Un viu stelar să-l chem din rătăciri... Abia de-acu înainte o ceață de fier, Turnată înaintea-mi, nu mă va lăsa, Să-mi spun amarul straniu, dar lejer, Privind, spre unde aș veni cândva. Și nu îmi e totuna, de aș însenina Și alte galaxii, ce sufletu-mi nu-l au, Și nici un nume
POEME DE LILIA MANOLE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1433001202.html [Corola-blog/BlogPost/373195_a_374524]
-
pe șantierul Hidrocentralei de pe Argeș. Apele Râului Argeș și-au stagnat mersul. Împreună cu familia Curta, familia Gogioman și frumoasa lor fiică dintr-a XI-a, am participat la un eveniment epocal. În corpul barajului s-au lăsat porțile grele de fier, oprind apele înspumate ale râului în care colcăiau păstrăvii și lipanii. Și, văzând cu ochii, încet-încet, albia Argeșului seca, iar apa în baraj creștea, izbind cu furie în betonul curbat al stăvilarului. Lucrarea se terminase cu zece zile înainte de termenul
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
o radicală frazeologie demagogică.”( 2) În Legendă trebuie căutată esența concepției dostoievskiene asupra lumii, o concepție pozitivă și religioasă deopotrivă. În sistemul Marelui Inchizitor, arbitrarul duce la pierderea și negarea libertății spiritului. Acesta argumentează, convinge. Are la dispoziție logica de fier, voința îndreptată spre înfăptuirea unui plan bine determinat. Ceea ce contracarează această atitudine este smerenia lui Iisus Hristos, blânda Sa tăcere care conving și transmit mai mult decât toată puterea argumentării Marelui Inchizitor. Bătrânul cardinal nu crede în Dumnezeu, dar nici
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
Strofe > Creatie > PĂSTREZ SECUNDA Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 442 din 17 martie 2012 Toate Articolele Autorului Zalanitthon artist TOMPOS OPRA AGOTA plete din spice de grâu, fuior de idei, imagini aiurea... mă retrag în cușca de fier, cu gratii și-o simplă fereastră. la braț, port o carte. fila încinsă... numele meu... deget pe geam, căpăstru de fiară. sufletul...greu... piatră de moară și osul de sită. scâncet și seu. Referință Bibliografică: păstrez secunda / Anne Marie Bejliu
PĂSTREZ SECUNDA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Pastrez_secunda_anne_marie_bejliu_1331996635.html [Corola-blog/BlogPost/348355_a_349684]
-
și dreptate, pentru respectul față de om, păstrând în suflete un puternic sentiment patriotic. Tatăl meu administra extracția sării, inspecta extracția aurului de la Roșia montană - o localitate minieră situată în Valea Roșiei, străbătută de râul Roșia bogat în minerale, în special fier care îi dădea o nuanță roșiatică. Localitatea avea o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de istoricul grec Herodot, de eruditul imperiului roman Plinius cel Bătrân, de istoricul roman Titus Liviu, și era una din cele mai
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
la rândul său, Patriarhul, a pus să se zugrăvească în Biserica Sfintei Patriarhii, în scena Judecății de Apoi, un diavol mare negru având chipul Profesorului. O problemă spinoasă a constituit-o cea a raporturilor dintre Nae Ionescu și Garda de Fier. Acest episod al vieții sale este învăluit de o aureolă de mister, ca și moartea Profesorului (15 martie 1940) la locuința sa din Băneasa. Este clar și limpede că Nae Ionescu a avut legături cu Garda de Fier, că a
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
Garda de Fier. Acest episod al vieții sale este învăluit de o aureolă de mister, ca și moartea Profesorului (15 martie 1940) la locuința sa din Băneasa. Este clar și limpede că Nae Ionescu a avut legături cu Garda de Fier, că a fost închis în lagăr împreună cu legionarii, că a fost suspendat din învățământ și urmărit ca îndrumător politic și spiritual al lor fără a se delimita de aceștia în urma acestor prigoane. Unii dintre legionari - ca și din observatorii neutri
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
uneori comparat, Nae Ionescu reflecta realitatea nudă. Și apoi nu putea fi considerat neaparat de dreapta un om care avea idei sociale, care condamna sclavajul și colonialismul. Este drept totuși că unele dintre ideile sale îl apropiau de Garda de Fier și în primul rând ideile anti-democratice. Unele dintre aceste idei au fost expuse în cele patru conferințe ținute în fața legionarilor din lagărul de la Miercurea-Ciuc în luna mai a anului 1938. Conferințele, ținute sub titlul "Fenomenul Legionar", au fost publicate în
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
care doresc să se apuce de scris și tradus literatură? - Să fie mai hotărâți și mai focalizați ca mine, mai ales că acum și in România pot beneficia de mijloace de instruire și informare care nu existau în timpul « cortinei de fier », să-și găsească mai devreme vocația și să lupte să și-o pună în operă cu conștiinciozitate, cu ambiție. Să revină asupra celor scrise și traduse de câteva ori, înainte să « lanseze la apă» ceea ce scriu și să caute modele
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
ba au devenit mult mai vocale pretinzând impegatului de mișcare să le acorde prioritate. Așa că în scurt timp vagoanele n-au mai putut să ajungă la destinație și au început să ruginească, trecând rând pe rând, la odihna veșnică de la fier vechi. N-au realizat nici locomotivele că „abureala” din scârtâitul lor de roți nu mai era agreată de nimeni. Impegatul de mișcare a decis că e prea mare cheltuiala și le-a tăiat porția de cărbune, încercând să le determine
LOCOMOTIVA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1420554747.html [Corola-blog/BlogPost/341595_a_342924]
-
între cuceritorii inespugnabilei cetăți a Sevastopolului, sub flamura Învingătorului. Statul român și cel german îi acordă pentru meritele sale deosebite, fiind rănit de patru ori, cele trei distincții sacre ale virtuțiilor ostășești: Virtutea militară, Ordinul Mihai Viteazul și Crucea de Fier. Misiunea menirii și responsabilității sale și-a împlinit-o desăvârșit: „De voi pleca în basmul lui <>, vă salut. Sunt fericit!” Luptă ca voluntar împotriva partizanilor sovietici, aureolat de gloria învingătorului de la Sevastopol, pentru ca apoi să primească umilința învinsului tot la
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]