522 matches
-
puternic pe care îl strângea cu atâta forță cât mai avea. Știa că-i aparține. Era hotărâtă s-o facă pentru el și pentru ea. Din nou ridică fruntea, parcă cerându-i o sărutare. Și aceasta veni imediat. Îi simți fierbințeala buzelor într-o scurtă și fulgerătoare împreunare. Parcă le era teamă la amândoi să insiste mai mult. Gestul nu-i scăpă Gloriei care nu-și dezlipea nicio clipă ochii de la ei. Simți cum o furie îi întunecă mintea gata să
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354066_a_355395]
-
asta nesuferită nu vrea să predea ștafeta, deși nu mai are nici o putere. Ne ține pe loc, băbătia. Cactusul suduia supărat. -Am nevoie de multă caldură, altfel nu pot să înfloresc. Un cuceritor ca mine nu poate să trăiască fără fierbințeala soarelui ... și a frumoaselor din jurul său, clipi din ochi complice. Florile și floricele au strâmbat din nas. Nu și-l doreau prin preajmă. -Toate la timpul lor. Să respectăm hotărârile luate de Mama Natură! Glasul Trandafirului aduse liniștea în poiană
POVESTE DE PRIMĂVARĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354617_a_355946]
-
lumea nu dă bani! Mai repede-ți dă de băut! O țuică, o bere... Da' nu bani. Stânsese niște bănuți, dar s-a-nbolnăvit Nicușor... I-a luat niște mâncarea mai ca lumea să se zdrăvenească, niște doctorii... După ce i-a trecut fierbințeala, Nicușor s-a crucit când a văzut că nu-l părăsise, că l-a îngrijit și i-a luat medicamente! Pe urmă, l-a luat la înjurături: '' Fir-ar capul și inima ta a dracuilui Dănuțe! Puteam să fiu scăpat
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
stins fără iubire, Din piatră sunt dar nu pot dăinui fără a fi iubit, Iar erele cioplite-n mine sunt azi o amăgire! Ești vie, dar si mereu nepăsătoare Mă-mbrățișezi cu lacrimi dar, altul e iubit, Nu știi că fierbințeala sarutului mă doare Și-atunci când pleci, mă lași nefericit! M-atingi și mă alungi, ah, cât mă doare Din piatră sunt dar simt cum mă aprind Și mă supun, pentru a câta oară, oare Cand simt arsura în mine dăltuind
STATUIE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/358503_a_359832]
-
pun temei Suflă dintr-odată spuza Când nu faci eu ele, trei Că te duci și vântul bate Ți se șterg în urmă pașii Și nu are ce-i abate De pe caii lor, apașii Ori cu pix, ori cu stilou Fierbințeala unei febre Lasă-n urmă un ecou În statistici sau algebre; Dacă mă refuzi subtilă Moare-n fașă, Excelență Orice urmă de idilă Dacă n-are coerență Pană, pană fără service Dacă-mi afectezi moralul Mai bine-l reneg pe
ODĂ LA O PANĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359479_a_360808]
-
nu prea știa ce să facă cu dorinta. Aproape că-și reținu un țipat când gura lui îi surprinse sânul scăpat din dantelă neagră. Într-un gest scurt și precis palmă lui se arcui sub coapsă ei ,lipind-o de fierbințeala trupului lui. .Pentru o secundă ea se arcui...pentru o secundă el înțelese greșit gestul. Nu spune nu iubito..." Nu spusese nu .Dimpotrivă...Îi șopti numele abia auzit când dinții lui s-au înfipt ușor și cu deosebită tandrețe în
POVESTE DE DRAGOSTE (4) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360726_a_362055]
-
Fă o minune, te rog mai stai, / Dulce lumină, ram de măslin, / Încă nu-i vremea, mai stai puțin”! - și în cuvinte aproape sibilinice, gnomice, esențializează puterea mamei asupra Universului. Ea oprește timpul în loc, întoarce mânia vântului, oprește valul, scade fierbințeala, alungă cu ochii norii amenințători și-și ocrotește puișorii. Modelul paradigmatic al mamei este sacramental, neprihănit, plin de bunătate, iubire, dăruire, jertfă, este altarul la care venim să ne închinăm zilnic, fie în chip real, fie în spirit. Ea are
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
conturate iar pleoapele le strâng cât pot de mult... orbirea voită atinge maximum de exaltare când întâlnește prostia umană, lăsată liberă din lesă. mă așez pe iarba putrezită de așteptări. tomnatică așteptare a iernii, între noiembrie și februarie. frig și fierbințeala plăcută a scrisului mă copleșesc. simt gheara cum strânge creierul mic și... delăsarea... mâine va fi o zi mai bună. așa vreau, așa văd, așa mă mint. tac. scriu. mă strigă în cușca de aur, glasul copilului cu ochi de
ROL IMPUS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359260_a_360589]
-
fără teamă de „brațele-ntunericului“ (mai mult ca sigur, sub edenicul măr înflorit), are și trăiri în spații oririce, într-un «somn viclean», ținându-și iubitul de mână, își îmbăiază trupul-dorință, scăpat «din inerția detențiunii sufletești temporare, prea înfricoșat de fierbințeala simțirilor», caută «înțelesuri tainice», „bunădiminețește“ «păcatul neliniștitului impuls trupesc» într-o realitate «pe care doar sufletul o poate pătrunde», aprilină fiind, își aude numele strigat, constată că-i «cu neputință a uita să respiri eliberarea», chiar dacă și mintea mai face
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
fără teamă de „brațele-ntunericului“ (mai mult ca sigur, sub edenicul măr înflorit), are și trăiri în spații oririce, într-un «somn viclean», ținându-și iubitul de mână, își îmbăiază trupul-dorință, scăpat «din inerția detențiunii sufletești temporare, prea înfricoșat de fierbințeala simțirilor», caută «înțelesuri tainice», „bunădiminețește“ «păcatul neliniștitului impuls trupesc» într-o realitate «pe care doar sufletul o poate pătrunde», aprilină fiind, își aude numele strigat, constată că-i «cu neputință a uita să respiri eliberarea», chiar dacă și mintea mai face
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
bazin. E o procedură întreagă, limpezitul pare sa fie foarte important, ferească Dumnezeu să intri în bazin cu săpunul pe tine! După dușul temeinic și obligatoriu, se intră în apa termală ce bolborosește. Nu se poate sta prea mult în fierbințeala aceea, așa că după scurt timp se iese din baia fierbinte, acoperită, și se merge afară, la răcoare. Acolo e un alt bazin, în care te scalzi în ceaiuri și alte leacuri tămăduitoare, aud că unii fac baie în sake, o
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) () [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
te rog să mă crezi că te doresc și că sunt de nerăbdătoare să mă pătrunzi, să-mi răscolești toată dorința de a te avea și de a scăpa de coșmarul care m-a cuprins, că nu voi putea alunga fierbințeala ce mi-a cuprins întregul corp. Te rog să mă răcorești cât mai grabnic, te rog, fii bun cu mine. Corpurile celor doi parteneri ocupați cu jocurile erotice se potriviră unul peste celălalt într-o rugăciune tainică, iar fata conducând
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
într-un singur corp pentru eternitate nu mai aveau puterea și răbdarea necesară s-o facă. Implozia se declanșă cu toată intensitatea de care era capabilă, în cavitatea ascunsă de finețea mătăsoasă, devastată de lichidul ce inunda în zvâcniri cutremurătoare fierbințeala locașului așa de primitor și atât de frământat de flăcău, ascuns între șoldurile frumos proporționate ale tinerei sale iubite. - Ai fost fantastic, Mircea! Mulțumesc, armăsarule! Ah, vino să te sărut dulce! Cât de mult te iubesc, spuse a nu știu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
Ține tu cana cu ceai că-i fierbinte și prea grea. Ajunși în cameră, o găsiră pe Gloria cum ieșise de sub duș, înfășurată doar în prosopul pufos de la baie. Avea nasul roșu ca întreaga-i piele. Se împăcase cam greu fierbințeala apei, cu cea a pielii arsă de soare, dar cum zice românul : "suferă baba la frumusețe". A trebuit și ea să o suporte. - Bună Gloria. Îmi pare rău de indispoziția ta. De ce nu mi-ai spus să dau drumul la
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
sârg slipul meu și, eliberați aproape în același timp, și-a desfăcut pulpele lungi pentru a-și ridica picioarele și a mă prinde cu ele, ca într-un clește de rac uriaș, pe după mijloc. Din doi, ne făcusem doar unul. Fierbințeala și plăcerea se întindea cu repeziciune, ne amețea și ne transporta parcă într-o altă lume. Tocmai când simțeam mișcările amândurora ca fiind sincronizate perfect, pe brațul stâng, cel care frământa carnea tare de pe fesele rotunde și plinuțe, am simțit
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
Îmi sprijin speranțe de-un firav toiag. Se zbat întrebări iar răspunsuri bizare Încearcă să-mi spună: așteaptă-n tăcere Căci lacrimi de toamnă și raze de soare Și versul curgând îți vor fi mângâiere. Sub picuri ce cad potolind fierbințeala Din doruri născută sub soare de vară Refuz disperarea, ignor amorțeala Iubirea-mi alin într-un cânt de chitară. Ascult liniștită-n decor de-ntristare Refrenul ce unduie lin și-mi șoptește Alungă tristețea ’ntrupeazăte-n floare Urmează-ți destinul, fetițo
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
devreme știuta se uită la mine ca la o picătură de apă curate “pentru cine scrii tu toate acestea” mă întreba pământul acela uscat îți înțepă călcâiele, merg pe același drum cunoscut calc legată la ochi pe cărbuni încinși simt fierbințeala usturimea e din ce in ce mai apăsătoare când o să scap de durerea asta întristarea ei îmi aducea moartea tinerețea lui îmi aducea viața.
POEM PENTRU MAMA de ANGELA BACIU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344386_a_345715]
-
și disprețuită, a privit în jur, era într-o cameră străină mobilată simplu. Ce căuta aici, de când era, nu își amintea decât îmbrățișările lui tandre, cuvintele pline de iubire și promisiuni deșarte, mângîierile cu mâinile acelea reci care îi potoleau fierbințeala dragostei, apoi mai erau reprizele de dragoste până la epuizare, erau acele clipe netrăite până atunci, descoperite în adâncul sufletului. Nu regreta nimic, se redescoperise, era o altă femeie, era femeia pe care nu o cunoscuse, deși trăise tot timpul cu
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342747_a_344076]
-
știa cum să reacționeze când s-a simțit înconjurat de brațele Mașei și sărutat cu pasiune. Sărutul pătimaș i-a tăiat respirația. Era altceva...Trupul tânăr vibrând, sânii tari apăsându-i pieptul, pulpele dezgolite încolăcindu-i picioarele l-a amețit. Fierbințeala clocotitoare l-a pierdut într-o dulce senzație de plutire. I-a trezit tot trupul la o altă viață instinctivă din care se revărsa o dorință nebună să o posede pe tânăra care fremăta lipită de el. Uită de sine
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
întreba cineva sau pronunța contra, despre mărturisirea credinței creștin-ortodoxe a Profetului Neamului-Mihail Eminescu, vreme de decenii, ba secole: cu prostie, cu ură, cu lașitate, cu interes, cu dezbinare, cu profanare, cu mojicie: din laicatul turmentat, din mustul mirenilor zăpăciți, din fierbințeală clericală, din nevroza academică, din struțo-cămila greco-catolică, din turpitudinea serenisimei oculte, din megalomania politichistă, din alte sminteli ori nebunii luciferice. Gândirea metafizică a Filosofului Mihail Eminescu este „dezlegată” hristic prin expresia evanghelică: < >, iar autoritatea aceluiași filosof, dar ca Geniu creștin-ortodox
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
tu cana cu ceai că-i prea grea și-i fierbinte. Ajunși în cameră, o găsiră pe Minela cum ieșise de sub duș, înfășurată doar în prosopul pufos de la baie. Avea nasul roșu ca întreaga-i piele. Se împăcase cam greu fierbințeala apei, cu cea a pielii arsă de soare, dar cum zice românul : "suferă baba la frumusețe". a trebuit și ea să o suporte. - Bună Minela. Îmi pare rău de indispoziția ta. De ce nu mi-ai spus să dau drumul la
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
ajuns la încheietura pulpelor, Ramona ne mai suportând această „tortură”, l-a prins de gât cu o mână și cu cealaltă de sub braț și la tras spre ea, șoptindu-i: - Te rog, sunt gata, nu mă mai tortura. Ia-mi fierbințeala ce-mi dogorește în tot corpul și mângâie-mi cuptorul cum nu ai făcut-o poate niciodată. Te doresc. Astă seară fă-mă fericită pe deplin. - Și eu doresc, draga mea, să fii fericită. Acum suntem împliniți. Nu ne mai
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343483_a_344812]
-
mai aveau de mers până la transportorul paișpe cam vreo cinci-zece minute, când o bubuitură infernală se năpusti asupra lor, suflul exploziei aruncându-i la zece metri de locul unde se aflau. Limba de foc nu ajunsese la ei, doar o fierbințeală puternică, care le provocă arsuri pe față, mâini și picioare. Istrate se trezi despărțit din pricina suflulu de celălalt miner. Nimerise, fără să vrea, într-o nișă electrică. Întunericul îl înconjura din toate părțile. Își pierduse lampa, masca de salvare și
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377387_a_378716]
-
lor fiindcă știau că centurionul nu putea fi păcălit așa de ușor, în alte ocazii similare neluând în seamă nici un fel de argument scriptic. Priveau acum cu toții către Iunianus care-și scose casca galea și cuprins de un fel de fierbințeală care îl făcuse să asude abundent prinse a se șterge pe față cu o eșarfă. -Pe toți zeii, spuse el, m-a apucat din nou nădușeala! Și nu știu ce se petrece cu mine! Ceilalți se priviră neînțelegând. Roșu la față și
AL DOILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377453_a_378782]
-
trecut de mijlocul peste care se înfășurase fusta ridicată, până a dat de părul cârlionțat ce mirosea a transpirație și trup de femeie. Simțea că moare de rușine, dar curiozitatea și dorința pe care a început să o simtă pe măsură ce fierbințeala ei îl pătrundea, a învins și l-a relaxat total. A vrut să vadă cum este acolo, dar nu i-a dat timp. I-a apăsat capul mai jos și, când el a simțit în gură cum carnea ei fierbe
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]