771 matches
-
cu bolovani și spini. Vei face din dureri, lumină! Din disperări, mărgăritar! Cu lacrimi vei uda grădina Să crească trandafiri de jar. Din spinii aspri vei culege Dulceața mierii, în pocal. Mă vei purta pe brațe calde, Să nu beau fiere, ci nectar! Vom fi copaci legați de ceruri, De soare și de albi-nori! Mărgăritare într-o scoică, Lumini și aripi de condori! Citește mai mult În zori mi-ai sărutat obrazul,Lumină blândă, fremătând;Cireașa gurii, aromată,Un zâmbet dulce
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Sau drum cu bolovani și spini. Vei face din dureri, lumină!Din disperări, mărgăritar! Cu lacrimi vei uda grădinaSă crească trandafiri de jar.Din spinii aspri vei culegeDulceața mierii, în pocal.Mă vei purta pe brațe calde,Să nu beau fiere, ci nectar! Vom fi copaci legați de ceruri,De soare și de albi-nori!Mărgăritare într-o scoică,Lumini și aripi de condori!... XVIII. EU N-AM FOST, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Zăvoarele, icoana ei suavă.// Pe rogojina somnului stafia/ Își plânge-n pumni agonica-i epavă,/ Nețărmurire, fii a nopții lavă,/ Îndură-te, salvează-mi Poesia!// La țărmul meu a înflorit tăcerea (n.n. magnific vers),/ Pe malul tău tristețea-și varsă fierea:/ Prefă-mi-te în fluviu fără unde!// Ce-i dragostea? Călătorie mută?/ Maree, cataclism, dulce cucută?/ Sub pleoapa Lunii visul se ascunde!’’. Fascinanta galaxie de imagini poetice, sarabanda metaforelor fugoase este, însă, paradoxal, subminată de perfecțiunea tehnică a versurilor, de
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
foarte ușor de făcut în lumea românească. Mă îngrijorează s-aud pe cutare zicînd vorbe bune despre mine pentru că îmi scade vigilenta și asta mă sperie. Pentru mine normal este cînd unii - persoane importante, becher, nu spui cine - își varsă fierea împotriva mea. Am observat că în asemenea împrejurări (din fericire dese) funcționez mai bine, șunt inspirat și chiar vesel. Așa că nu îmi rămîne decît să cer detractorilor mei să nu uite să mă înjure, să mă calomnieze. Să îmi tragă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93068_a_94360]
-
Lia ar fi avut nevoie de niște frumusețe în plus, ci pentru că Mihai nu și-a revărsat iubirea (ci numai admirația) asupra ei, iubirea, pastrându-si-o, devoratoare, pentru el însuși. Este o carenta mai mult a raportului cu Dumnezeu. Cât timp fierea geloziei otrăvește conștiința, ochii nu se pot ridica spre Cer și rămân fixați de scoarță trecătoare a pământului. Până în ultima clipă de viață a Liei, Mihai l-a considerat pe Florin rivalul lui. Aș vrea să-i demonstrez că sunt
Peste deal de lumea materială – Scris de Angela Monica Jucan [Corola-blog/BlogPost/93313_a_94605]
-
nr. 2348 din 05 iunie 2017. În cana mea cu fluturi rotunzi se lasă seara, un ceainic gol răsuflă a cald și mîngîiere, sînt singur, și-mi închipui, din stradă, urcînd marea, vreo cîțiva zei isterici îmi tot cobesc prin fiere. Pe-afară-au spart cocorii cu pliscul îndoiala, au nechezat copacii cu miri ascunși prin verde, brumată cu noroaie și flegme lungi, sfiala pare-un ogar nevrotic, ce-n lanuri se tot pierde. Și mă întreb de mamă, și-apoi mă-ntreb
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
horn, mi-asmute. Citește mai mult În cana mea cu fluturi rotunzi se lasă seara,un ceainic gol răsuflă a cald și mîngîiere,sînt singur, și-mi închipui, din stradă, urcînd marea,vreo cîțiva zei isterici îmi tot cobesc prin fiere. Pe-afară-au spart cocorii cu pliscul îndoiala,au nechezat copacii cu miri ascunși prin verde,brumată cu noroaie și flegme lungi, sfialapare-un ogar nevrotic, ce-n lanuri se tot pierde.Și mă întreb de mamă, și-apoi mă-ntreb de tată
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
96 LA PRORA Câtă vreme spătarul Vulture și Cosette ședeau la pupa și încercau să treacă prin vorbe peste osebita lor origine socială, Barzovie-Vodă și tăcutul Broanteș stăteau la prora aplecați peste bord, aruncând pradă peștilor tot amarul și toată fierea pe care o adunaseră în cursul acelor năcăjite zile de când umblau să fie repuși în drepturi. Cu osebire Barzovie-Vodă, ca un om căruia fosta domnie nu-i sporise numai cutele necazului pe frunte, ci și inelele de osânză în jurul mijlocului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
case cu felinare, cîte cărți de vizită, cîte săli de așteptare În drumul unui bărbat. Toate acele cuvinte care se revoltă, biciuite, cu spinarea Încovoiată - un da, rostit În locul lui nu, un nu, În locul lui da, un firișor verde de fiere alunecîndu-i În colțul gurii. Așa te vreau. Se clatină pe picioare nesigure În strigăte de Îmbărbătare „Tu ești singurul element solid pe care se sprijină invidioasele spații, ești arborele vieții țîșnind În sus ca un gheizer sfîșiind cerul“ și acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
primul om care reușește. La voi, comoara mea, asta e o belea familială, adică să nu vorbiți de lucrurile care nu sunt în regulă. De ce n-ai fost în stare să mi-o spui niciodată: Igor Gherasimov, eu îmi scuip fierea numai când mă gândesc la dumneata?! Asta nu e adevărat. — Ascultă-mă. Ai trei minute să formulezi totul într-o singură propoziție și să mi-o spui în față sau să nu te mai văd pe aici. Am izbucnit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
lasă-l să vorbească pe dom’ doctor. Don Anacleto respiră adînc și, recăpătîndu-și Înfățișarea demnă, Începu să facă raportul evenimentelor cu obișnuita lui maiestuozitate. — Prieteni, viața e o dramă, și pînă și cele mai nobile făpturi ale Domnului gustă din fierea unui destin capricios și obstinat. Ieri noapte, spre zori, pe cînd orașul Își dormea somnul atît de meritat de popoarele harnice, don Federico Flaviá i Pujades, vecinul stimat care a contribuit atît de mult la Îmbogățirea și recreerea acestui cartier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Numele acesta sună ca o boală, un herpes vechi care nu s-a vindecat niciodată. Sunt sigur că acest Prurion avea un cap de ploșniță, și picioare strâmbe, o răsuflare rău mirositoare, de țap, tot arsenalul celor care își scuipă fierea și își îndulcesc apoi acreala prin berării pustii, holbându-se la picioarele ospătăriței extenuate care spală pe jos, împrăștiind rumegușul. Dacă acest Prurion nu mai trăiește astăzi înseamnă că e un gunoi mai puțin pe pământ. Dacă n-a murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
ta, Lyse. Pe măsură ce timpul trecea, scrisorile tinerei învățătoare prindeau culorile amărăciunii, depresiei, uneori ale urii. Ea, pe care o văzusem întotdeauna cu un zâmbet luminos întipărit pe chip, având pentru oricine un cuvânt bun, era cea cu inima plină de fiere și de durere. Scrisorie ei exprimau tot mai mult dezgustul ei de-ai vedea pe bărbații din oraș, pe toți cei care mergeau la Uzină, curați, odihniți, liniștiți. Scria în același fel chiar și despre răniții de la clinică, ce umblau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
că viața îi părea o flegmă primită drept în față. Am parcurs carnetul ca pe un drum ce trecea încetul cu încetul de la un peisaj de țară înflorit la întinderi barbare, pline de puroi, de acizi și de sânge, de fiere, de bălți arzând. Zilele care treceau o schimbau pe Lysia Verhareine, cu toate că noi, ceilalți, nu observasem nimic. Tânăra cea frumoasă, delicată și dulce devenea pe dinăuntru o ființă care urla în tăcere și își sfâșia măruntaiele. O ființă care cădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
plecat la vânătoare, / Să vâneze căprioare... Sau despre uitare: Nu știu ce s-a întâmplat/ De mândruța m-a uitat... Unde-o fi puiu de-aseară/ Unde-o fi, unde-o-nsera,/ Ce guriț-o săruta?/ O fi dulce ca a mea,/ sau amară ca fierea? Știi, moldovenii cântă despre joc ca nimeni alții - dincolo de graiul lor dulce, recunoști că e Moldova numai după temă, că ei cântă... mă rog... aproape numai despre joc, Hai la joc, bădiță, uite, de exemplu, hora: Asta-i horă bătrânească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
un nou model de bicicletă de curse, cu mai multe viteze. Însă așa ceva e de pe altă lume, strălucește foarte frumos, dar nu pentru Rainer. În orice caz, încercarea de mai înainte a trecut pe lângă Rainer, așa cum, în religie, potirul cu fiere trece pe lângă Domnul nostru Iisus Hristos. Fără un sărut de noapte bună nu poți să te duci la culcare, dar nici fără un cuvânt de salut, fiindcă așa cere politețea, zice tata printre dinți. Se consolează cu o ceșcuță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
copleșit de rușine avea o expresie atât de deprimantă că, dacă Îl vedeai, te simțeai brusc secat de energie. — Tu... tu..., rosti cu greutate Monkey. Cuvintele lui aveau o rezonanță aparte, de parcă le-ar fi scuipat din adâncul stomacului, odată cu fierea sau vreun lichid gastric. — Tu nu ești genul invidios pe alții, nu-i așa? — Așa ceva n-am cum să-mi dau seama de unul singur, am spus. Îmi pare rău, dar pic de somn. Mai avem o groază de filmări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
brâul acestui dâmb de cridă Am ascultat o noapte și-o zi, pe vânt adus, Roitul săgetării, cu zbârnâiri de fus, De-acolo, din câmpia văroasă și aridă. Un soare fără spițe de raze, spre apus, Părea un ochi cu fiere umplut și cu obidă; O brâncă înnorată luptă să ni-l închidă. Apoi, tihnita noapte a muls opal de sus. În trânta pătimașe, în strângerea virilă, S-au frământat oțeluri ca așchii de șindrilă, Și lupta geme încă sub aburii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pe care o fac și ferește-mă de accidente și de tot." Nu mi-am ridicat niciodată problema că ar trebui de fapt să fac și eu ceva pentru Dumnezeu. ?n octombrie '92, eram pe masa de operație. Aveam o fiere, care-mi făcea probleme de ani de zile, cu calculi biliari, la care eu mă încăpățânam să nu fac operație, atunci când medicii mi-au propus acest lucru. ?n acel moment mă aflam în faza în care era prea târzie venirea
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364506_a_365835]
-
venirea mea la medic. Medicul aproape că a refuzat să mai opereze văzând rezultatele analizelor și văzând situația în care eu mă aflam. Când am ajuns pe masa de operație și s-a făcut incizia, tot abdomenul meu era cangrenă. Fierea se fisurase, se scursese și a infectat întregul abdomen. Operația a durat 4 ore și jumătate, iar medicul mi-a spus că voi mai trăi între 3 și 6 luni. ?n momentul acela știam că biserica penticostală Elim din Timișoara
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364506_a_365835]
-
de alizee Tango! Ușor, plutind spre asfințit, Te strîng în brațe cu durere Că prea mult nu te-oi fi iubit Dar asta e doar o părere Care se pierde-ntr-un sfîrșit Dar ești prea dulce, dă-mi și fiere Tango! @TE-AM VĂZUT ÎN IARBĂ CRUDĂ Te-am văzut în iarbă crudă Coapta, dulce că o duda Și suava și divină Cerul n-avea nici o vină Tu te deschideai sfioasa Răsărind din iarbă deasa Nu voiam decît să-ți
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
îl faci de mântuiala. Eu cred în oameni, daca nu as crede, nu as fi aici! - Ce recomandare ați dori să le faceți celor care abia acum încep să scrie? - Să citească mai întâi! Meseria de scriitor e mai mult fiere decât miere. Asta aș vrea să conștientizeze și dacă vor constata că pentru asta au fost trimiși pe Pământ, să biruie lenea, comoditatea, să scrie, să scrie... - Ce hobby-uri aveți? - Sunt un om fără năravuri. Nu colecționez chibrituri, șervetele
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
negre para secundei în uimire s-a-nscris păsări de noapte de zi și de viață în lumină își scutură zborul proscris redevin înălțare prin focul din iesle redeschise sunt aripi pentru trecere-vis... în para sălbatică rămân dorințe rădăcini austere secunde în fiere strâmb e trunchiul arsă-i coroana unic braț foșnește: spre Sus... mereu Sus... Referință Bibliografică: ecoul copacului cronos / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 377, Anul II, 12 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie
ECOUL COPACULUI CRONOS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361568_a_362897]
-
Ediția nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului EMINESCU-I MULT PREA SUS! (Detractorilor săi) Ziceți voi de El ce vreți - În răzorul limbii noastre El e floare, voi - scaieți. Ziceți voi tot ce vă vine Din veninul fierii voastre - Vorbele vă sunt sterile. Ziceți vorbe câte-s toate Zămislite din ranchiună - Vorba voastră-i fără roade. Ziceți voi ce vă priește - Dar cât zisa vi-i minciună, Tot de sus El vă privește. Huliți cât vă poate corul
EMINESCU-I MULT PREA SUS de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363788_a_365117]
-
mamă?” Este ce vezi,de peste tot, Și nu e al tău E al celor care te văd Și te socot. Este Limba română dulce ca mierea Cu care minciuna ne-o spun Pentru un viitor promis Și bun... Amar ca fierea. “Ce este patria,mamă?” -Este ce vezi,peste tot, și nu e al celor care te văd și te socot. Ce este Patria...? Oul Ce este... Crește Ce?! Imi răspunde ecoul O tristă poveste. Al.Florin ȚENE ------------------- Referință Bibliografică: Ce
CE ESTE PATRIA, MAMĂ ? POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363320_a_364649]