268 matches
-
prin schema narativă însăși a personajelor pornite spre o experiență inedită, a reuniunii lor lunare pe Acropole, neapărat pe lună plină. Substratul acestei inițiative este mistico-poetic, înglobând numeroase straturi culturale, cu accent pe astrul nocturn, suveran peste regatul morților, în vreme ce figurarea fiecărui suflet sub forma unei fiole cu apă ce-și caută limanul prin vărsarea într-un fluviu ține de o altă simbolistică, cea a unui ideal al coeziunii, ce ar trebui să mântuiască personajele, iar prin extensie, Grecia, debusolată. V.
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
Ideea Europeană, 2011), o nu mai puțin profundă descifrare în cheie gnostică. Fiecare sistem simbolic ar putea fi urmărit în finalitatea sa, până când sugestiile și derivațiile multiple s-ar anula reciproc, dacă nu ar avea o coeziune supraimagistică, dincolo de orice figurare plastică. De pildă, imaginea inițială, a apei individuale vărsate în fluviu, este, finalmente, înlocuită cu alta, opusă în planul concret de existență, dar similară în esență, a soarelui, care, prin iubire irezistibilă (cf. Dante), ridică omul în spiritualitatea sa deplină
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
fi lansat de pe acum în depășiri de orizonturi. Soprana Antonia Stancu, în liedul lui Nicolae Bretan Stele-n cer , pe versuri de Mihai Eminescu, ne-a dezvăluit o voce puternică și catifelată cu bogate posibilități de expresie. Emilia Dorobanțu, în figurarea cântecului popular, cu glasul său percutant și învăluitor, a dat celebrei Cine iubește și lasă , din repertoriul Mariei Tănase și în Doina , din repertoriul Mariei Lătărețu, măsura unei vigori și a unei trăiri impresionante. Oboista Cristina Ordean a interpretat Variațiunile
Diplome de excelen?? ?i o sear? muzical? memorabil? by Mircea ?TEF?NESCU [Corola-journal/Journalistic/84011_a_85336]
-
Doina , din repertoriul Mariei Lătărețu, măsura unei vigori și a unei trăiri impresionante. Oboista Cristina Ordean a interpretat Variațiunile de A. Pasculi pe o temă din Vecerniile siciliene de Verdi realizând, muzical vorbind, un parcurs de admirat pentru precizia și figurarea textului muzical. Felicia Gabriela Greciuc, oboistă de asemeni, a tălmăcit și ea cu talent și ardoare Variațiunile de A. Pasculi pe o temă din opera Favorita de Donizzeti, redându-le în culoarea lor originală. Ceea ce s-a petrecut, în acea
Diplome de excelen?? ?i o sear? muzical? memorabil? by Mircea ?TEF?NESCU [Corola-journal/Journalistic/84011_a_85336]
-
inferioritate”, stigmate revendicative ce nutresc o perpetuă nostalgie cu peisajele, simbolurile, tonalitățile intrinseci, desigur variabile de la autor la autor. Dar atît Fundoianu, Bacovia, Demostene Botez, cît și Petre Stoica, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea au ca lejer numitor comun figurarea unei lumi opuse centrului, mistuite de complexul unei opoziții mai mult ori mai puțin sublimate. Atît provincia cît și centrul își devansează însemnele concrete, geografice, istorice, urbanistice etc., devenind repere ale unei tensiuni morale, ale unei polarizări proprii vieții lăuntrice
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
a unui macho care se ia de gît cu vizionarismul prestabilit, gata a-l sfîrteca, a-l călca în picioare. O primă țintă: Dumnezeu. Are loc o descensiune a Creatorului în creație, una dură, violentînd solemnitatea sacerdotală ca și orice figurare a onorabilelor simțăminte. Imaginea Sa evanghelică e scurtcircuitată. Poetul se silește a-L tîrî într-o umanizare nu doar prozaică, „democratizată” („cristosul meu a învățat să iubească mersul cu autobuzul/ în fiecare dimineață/ după ora cinci”), ci și decăzută, desfigurată
Poezia unui Macho by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2683_a_4008]
-
ca prezentul să reverbereze trecutul prin reiterarea aceluiași vechi mit al unui Eldorado ce ucide în masă. În acest context, Marco Bellocchio cu virulenta redusă la zero a dezamăgit în ecranizarea Prințului de Homburg, după Kleist, o modestă tentativă de figurare operatistică a demonismului unei conștiințe la limita patologicului. Păstrîndu-se în notă obișnuitului sau umorism autoironziat ce echivalează cu tribulațiile unui Woody Allen, Nanni Moretti își execută volutele temerare prin propria existența perorînd pe teme urbanistice sau familiare, despre pasiuni, idiosincrazii
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
Mircea ȘTEFĂNESCU Duminică, 18 mai 2014, la Studioul de operă și multimedia al Universității Naționale de Muzică din București, prezența solistică a fagotistei MARIA CHIFU s-a conturat din primul moment sentențială în figurarea pieselor muzicale din program, cu o nobilă evoluție artistică și scenică, de puternic impact ideatic și în care performanța strict instrumentală era subsumată personalității sale impetuoase, profunde, prevestitoare și creatoare. Am ascultat în această interpretare Icar pentru fagot și bandă
Recitaluri ... de fagot by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84082_a_85407]
-
celor două pacte simultan? Nu cred. Unul dintre ele îl învinge pe celălalt, până la eclipsare. „Auto”, afișat ostentativ, elimină „ficțiunea”, invizibilă. Rămâne, simplu spus, ceea ce aș numi mai degrabă o autobiografie figurată, fără să știm în ce constă actul de figurare. Pe acest plan, de altfel, evoluția operei lui Serge Doubrovsky e revelatoare: Fii, care narează în șase sute de pagini câteva ore din viața lui Serge Doubrovsky, afișează artificiul său de construcție; dar cărțile următoare capătă ritmul mai veridic al unor
Philippe Lejeune: „Neliniștea pe care cititorul o încearcă față de istoria sa personală...“ by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4441_a_5766]
-
ediții, au fost soprana Bianca Manoleanu și pianistul Remus Manoleanu. Ei au creeat un climat sonor excelent în toată succesiunea liedurilor pe care le-au redat. Bianca Manoleanu posedă o voce caldă și cu o tulburătoare valență de expresivitate. În figurarea sonoră a condiției sale artistice, vibrantă și emoționantă și cu o atitudine nobilă, Bianca Manoleanu a evoluat în figurarea unui comportament scenic, sentențial și cu autoritate. La rândul său, pianistul Remus Manoleanu are însușirea de a cultiva claritatea, accentul bine
Meridian inaugural by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83406_a_84731]
-
succesiunea liedurilor pe care le-au redat. Bianca Manoleanu posedă o voce caldă și cu o tulburătoare valență de expresivitate. În figurarea sonoră a condiției sale artistice, vibrantă și emoționantă și cu o atitudine nobilă, Bianca Manoleanu a evoluat în figurarea unui comportament scenic, sentențial și cu autoritate. La rândul său, pianistul Remus Manoleanu are însușirea de a cultiva claritatea, accentul bine punctat, și personalizarea distinctă în susținerea partenerului vocal. Am ascultat astfel liedurile Îngerul cu o carte în mână și
Meridian inaugural by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83406_a_84731]
-
folosite, în cazul în care acestea sunt intrate recent pe piața românească, la cererea I.N.S.C.C. III. Termenele propuse de proiectant/constructor/proprietar pentru etapele de construire-modernizare a RDCTv, la finalul cărora se vor efectua verificări tehnice IV. Hartă RDCTv (cu figurarea capului de rețea, a amplificatoarelor și a celorlalte elemente principale, precum și specificarea tipului acestora) NOTĂ: 1. Pe schița prevăzută la pct. ÎI.2 și pe harta prevăzută la pct. IV vor fi relevate toate tipurile de limite teritorial-administrative existente - județene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136885_a_138214]
-
timp ale claustraților, „poeții părăsiți de iarba lor” ( Poemă de dus melcii la pășunat). Constatînd granița inviolabilă dintre natură și expresie, în cele din urmă Olimpiu Nușfelean își situează criza în zona stilistică. O absoarbe într-un cod simbolic prin figurarea unui contrast între miniatural și maximal. Idealizîndu-l printr-o asemenea basculare, lăsîndu-i intactă energia: „Cine a mai văzut un fulg de zăpadă/ topindu-se/ pe limba fierbinte a luminii?// Ușa neantului scîrțîie,/ nu o deschide/ întrerupîndu-ț i sîrgul!” (Ușa). Sau
Un neoromantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3273_a_4598]
-
o mamă cu ochi alunecoși și inimă rece, un fiu evoluând la limita demenței schizoide) sunt abordate de Teodor Dună în mod similar, indiferent de contextul și de specificitatea diferitelor poeme. Ceea ce surprinde - neplăcut - în acest volum este tocmai mecanica figurării unor scene de tensiune expresionistă, tratarea nediferențiată a universului organic. Viața și moartea, dragostea și ura, normalitatea și boala convulsivă sunt asociate ori disociate ca într-o demonstrație matematică, fie direct, fie prin reducere la absurd. La sfârșit, lectorul rămâne
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
roșii polaroid” al lui Gabi Eftimie sau „umilirea animalelor” lui val chimic au demonstrat, în ultimii ani, că se poate scrie bine-merci și în absența acestor ingrediente. Câtă ingeniozitate punea val chimic în sugestia acelei apocalipse a sentimentelor și în figurarea depresiei la persoana a III-a mașinismului! Ceea ce deconcertează la Bogdan Coșa e, în schimb, din orice parte ai lua-o, sterilitatea imaginarului: „au trecut două luni de când/ am încetat să vă mai răspund/ patru/ de când nu v-am văzut
Poezia ergonomică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3696_a_5021]
-
argotice. Am putea recunoaște și aici un soi de repliere a candorii în mediul care pare a o contrazice flagrant. Psihiatrii vorbesc despre o paradoxală ficționalizare a funcției sexuale prin producțiile obsedate de sex, de o abstragere din real prin figurarea sa ,fără perdea". Obscenitatea joacă rolul de antidot al unui real nesatisfăcător, ilustrînd o defulare prin emisia imaginii, o terapeutică prin scriitură (impresia aparent bizară a Angelei Marinescu, potrivit căreia am avea a face cu o producție livrescă, ar putea
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
scufundă imperturbabil. Henry Flynt spunea că muzica de orientare conceptuală este în mod esențial scufundată în accesorii, cum ar fi, de pildă, partitura (ce concurează uneori opera plastică, literară sau arhitecturală), indicațiile (hiper-gonflate la nivelul semnificațiilor), schema formei (folosită ca figurare a însăși concepției artistice) ori formula matematică și algoritmul (ca șir predeterminat de operații ale instituirii fluxului sonor). M-am gîndit la aceste accesorii provocat fiind de restituirea, în urmă cu puțin timp, a două opusuri imaginate de compozitorul spaniol
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
Gheorghe Grigurcu Mariana Filimon e o poetă a inadaptării. Departe însă de inadaptarea incisivă, rebelă, a temperamentelor vitale, ca și de cea indirect sarcastică prin ostentativa figurare a absurdului (situație limită: suprarealismul, ce răstoarnă zgomotos ordinea lumii date, nu în favoarea golului, ci a unei demonii creaționiste), autoarea Ierbii de mare ni se recomandă cu un aer blajin, în-tr-un orizont din care n-au dispărut razele unei delicate
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
de acum asumate direct de naratorul care nu mai recurge la voci intermediare. Vasta lume a lui Ion Ghica, de aparențe dezordonate, cu imagini caleidoscopice din Valahia, Moldova, Paris, Constantinopol, Samos, alte insule grecești, Anglia etc. reprezintă cea mai completă figurare a primei jumătăți a secolului al XIX-lea din memorialistica noastră. Chiar dacă autorul relatează scene pe care doar le-a auzit povestite de alții, din moment ce atunci încă nu se născuse (de exemplu ciuma lui Caragea ori decizia marilor boieri, la
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
mătase”... Se vede cum poetul duce viziunea pînă în punctul în care nu mai sînt imagini de „traducere” vizuală a ei; pînă acolo unde nici cea mai puternică metaforă ori cea mai sofisticată sinestezie poetică nu mai au capacitate de figurare și reprezentare, fiindcă obiectul figurării și al reprezentării e prea vast. Acesta va fi și parcursul din epica propriu-zisă, a trilogiei Orbitor. Aici, în poem, odată viziunea parcursă și saturată, textul se apropie de finalul său. Poetul revine, în ultima
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
duce viziunea pînă în punctul în care nu mai sînt imagini de „traducere” vizuală a ei; pînă acolo unde nici cea mai puternică metaforă ori cea mai sofisticată sinestezie poetică nu mai au capacitate de figurare și reprezentare, fiindcă obiectul figurării și al reprezentării e prea vast. Acesta va fi și parcursul din epica propriu-zisă, a trilogiei Orbitor. Aici, în poem, odată viziunea parcursă și saturată, textul se apropie de finalul său. Poetul revine, în ultima strofă, la cadrul de „plecare
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
în stînga, sus cu litere de mînă, Neverland. Mod esențializat de a ne prezenta celebra Insula a desfătărilor, cu efecte amintind cumva de tehnica xilogravurii. Abordările privilegiază fie personajul central într-o situație relevantă, fie o scenă cheie. Vedem astfel figurări multiple ale Alicei, cînd slabă, cînd grasă, cînd doar ca o siluetă, cînd cu alură cubistă, cînd arcimboldiană. Iepurele și zîmbetul motanului au și ele parte de reprezentări dintre cele mai neașteptate. În cazul poveștii lui Peter Pan pare preferat
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
acțiunea dizolvantă a poeziei asupra lui Aschenbach și a lui Tonio Kröger. Universul din Plumb se înfățișează dominat de trei figuri emblematice: geniul atemporal, Amorul de plumb, răsturnat, cu aripile prăbușite, cadavrul feminin, expus pe catafalc. Lor le corespunde o figurare demoniacă, de asemenea întreită: "Demonii bacovieni nu sînt Monis, Eac și Radamante, judecători în infernul antichității, numele lor e Poe, Baudelaire, Rollinat - și este perfect de înțeles că într-o lume damnată din cauza viețuirii în proximitatea funestă a poeziei trei
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
se încrucișează cu un șarpe/ unde nesperata glorie se intersectează/ cu epuizarea nesfîrșitelor orgasme// acolo unde laba leului despică meridiane" (Realitate și duioșie). Nimic nou, prin urmare, pînă aci. Ceea ce intervine ca factor novator în perspectiva lui Petre Stoica e figurarea ființei sale care pînă acum s-a văzut îndeobște pusă în paranteză, topită în masa imaginilor ce reprezentau un real stilizat. Nu avem a face nici de data aceasta cu un afiș al unicității proclamative a subiectului (gen: "Eu sînt
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
dar acestea nu au o formă clară, bine cristalizată. Scopul esențial al concertului este de a pune în valoare virtuozitatea violonistică prin abundența de duble și triple coarde. Temele sunt simple, abuzând aproape de armonia elementară a funcțiunilor principale și procedeul figurării acordurilor. Derivarea motivică și variația sunt abia intuite, ele vor deveni procedee favorite după studiile la Schola Cantorum. Nici Rondo-ul final nu are o structură clară, pare o combinație de rondo și lied tripartit complex. Planul tonal al cupletului
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]