1,924 matches
-
multă vreme și atât de neclintit, încât sunt convins că se va împlini. (GHEORGHE A. STROIA) ***6. ION MICHECI (Sihlea, Vrancea) - EXISTENȚE CAPTIVE (Versuri, A5, 136 pagini) Lirica poetului vrâncean Ion Micheci este una complexă, subsumând concepte metafizice (ființa și ființarea), esoterice (apologia și arhetipologia cunoașterii), cât și aspecte astrologice (Harta Cerului, infinitul mare - Universul și infinitul mic - Omul) sau semnificații khabalice (revelarea sinelui, surmontările destinice, machsomul). Locul și rolul omului în univers, un concept atât de disputat, este atins și
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
tehnicii impecabile de conturare a lor - sfârșesc prin a da senzația că nu au nimic, absolut nimic din spiritul Sfintelor Scripturi. Michelangelo și le-a dorit, desigur, grandioase, dar - obsedat de a le desăvârși - le-a șters orice urmă de ființare divină, decăzându-le, fără să vrea, până la treapta, joasă, a grandilocvenței. În felul acesta, boala vanității se întinde ca o pecingine agresivă, nedorită. Curg ademenitor versuri precum: ,,Culorile se sting, pierdutul crește,/ Mă rog de tine, sorții vitregescu-l!/ Voi sta
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
vede lumea vicepreședintele Academiei Române la 90 de ani? D.B.: În bună măsură, am răspuns mai înainte acestei întrebări! Consider Academia Română o „patrie mai mică”. Ea este o „bătrână doamnă” care împlinește doar în trei ani un veac și jumătate de ființare și care are de realizat misiuni fundamentale: să strângă în rândurile ei vârfurile valorilor culturale, prin activitatea acestora și a rețelei sale de institute să fie o necontenită producătoare de lucrări de înalt nivel, să dezvolte relațiile interacademice pe plan
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
originale, căci sunt autentice, organice. (Și ele sunt presărate pe tot Pământul Românesc, din „Țara Maramureșului”, până în „Țara Almăjului”). „Țara” este element indestructibil și face parte din condiția existențială veșnică, alături de: Persoană, Familie, Neam. Aceste condiții „indisolubile” stau la temeiul ființării. Fără ele lumea, așa cum o știm, nu ar mai fi. Alterarea, asaltul îndreptat contra acestor stări esențiale are urmări catastrofice. Căci aceste condiții de care pomeneam sunt garanția libertății, a libertății de a alege și de a acționa: bine sau
A t i t u d i n i / MOMENT ISTORIC ŞI RESPONSABILITATE [Corola-blog/BlogPost/93386_a_94678]
-
Ceea ce n-a fost ras de „sabia necruțătoare a revoluției“ a fost aneantizat de demența iubirii. Ce-a fost a fost. Trecutul trăiește În noi, nu avem cum să-l ștergem. Cum visele sînt imaginile acestei lumi și mărturii ale ființării noastre, ne vom Întîlni În vis: Îngenuncheați lîngă godinul Îndesat cu lemne jilave sau chemîndu-mă cu o voce stinsă. Atunci mă trezesc, aprind lumina. Căința și durerea se prefac Încet Într-o duioasă amintire. Stufosul nostru roman atît de pătimaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
din urmă cuvinte. Apoi scutură din cap și, cu un gest mânios, izbi peste hârtiile din fața lui, aruncându-le pe jos. - Nu o lumină rece, priorule! strigă el. Ci un ecou nobil al strălucirii divine. Acea lumină care cheamă la ființare și numește lucrurile. Dinainte de glasul lui Adam. Dinainte de Facerea Însăși. Fiat lux, prima Sa faptă! În cădere, fascicolul se desprinsese, scoțând la iveală filele acoperite cu calcule și cu simboluri astronomice. De Îndată, atenția lui Dante se redeșteptă. - Ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
anume, dar descompus în mii de bucăți de către rațiunea unui artist al zilei complet anonim... Pe acordurile acestei muzici dizarmonice atât de nelalocul ei, mare parte dintre veteranii nonagenari ai celei de-a doua conflagrații mondiale și-au aflat sfârșitul ființării lor terestre cu ghimpele ascuțit al amărăciunii personale înfipt ca un cuțit plin de rugină în suflet. Crezul lor inițial sinceri, suferințele îndurate în mefistofelica perioadă sângeroasă a mijlocului de secol XX, straturile de murdărie trupească indicibilă în vocabule exhaustiv
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
l-a zidit după Chipul și Asemănarea Sa. Actul de creație al omului, a fost cea mai mare revărsare a dragostei Dumnezeiești din întreaga creație. Și e deci firesc ca, fiind creat din iubire, omul să tânjească mereu spre izvorul ființării sale, Iubirea. De aceea ai fost cu adevărat fericit doar când simțeai că iubești, sau că ești iubit. E firesc să simți asta. Nefiresc și dureros e că te bucuri așa de puțin de iubire tocmai pentru că uiți ce înseamnă
(TRANSCRISĂ DE MARIA LEONTE) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364484_a_365813]
-
și în prefața-i din 2002); «Mai toate simbolurile derivă din cosmic, au „strălucirea smaraldului ceresc“ și se adună în „pulberea aprinsă a sângelui“ unde își găsesc latențele (și esențele) divine; „cristalul esenței lucrurilor“ este chiar gândul purificat în retortele ființării ca parte pură a Întregului; Logosul se constituie nu ca o suprarealitate, ci în deplină concordanță și comuniune cu trăirea intensă, cu vibrația interioară, ceea ce deschide calea spre sine în singurătatea predestinării [...]; de la „Sfera rostirii“ și „Prelat în Regatul Cuvântului
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
să dorm. Am făcut pipi iar. De la perfuzii faci mai des. Nimeni nu-mi schimbă plosca. Vreau să dorm. Vreau să....vreau.... Adevărul e un păcat iar păcatul devine patimă. Suferința are un singur sens, poate sa fie mântuirea sau ființarea tot către tine. Noi suntem singuri. Oameni cu oameni. Singurătate dar nu libertate. Cred că omul e o singurătate care-și închide libertatea din lipsa timpului liber. Hm, ce ironie amară și grea! Ne facem din trecut o vatră stabilă
SINUCIDERE PENTRU O ZI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361403_a_362732]
-
cunoscut, de care s-a apropiat și pe care i-a apreciat, pe fiecare în parte, la justa valoare, fără să văd nici măcar un strop de invidie sau de ranchiună.” În economia cărții, primul loc îl ocupă imaginile și clișeele ființării intime sau a înstrăinării incurabile pe care fiecare emigrant și le procură în momentul plecării de acasă. Adesea autorul reușește să transmită cititorului și inexprimabilul, pauzele interviului, acele pauze în care intervievatul simte o nevoie acută să tragă aer în
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de SANDA PANAIT în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362441_a_363770]
-
din biocâmpul meu / un cuant introspectiv», p. 57), raportul lirosofic dintre „starea de viu“ și „starea de mort“ în gloso-formulă miron-radu-paraschivească („decât mort, tot viu mai bine“), dar nu dintre „cântice țigănești“, ci dintr-un «vraf de cuante / prin diaspora ființării» (p. 58: «viu mi-e bine / mort mi-e greu» și, prin comutativitate, «mort mi-e bine / viu mi-e greu»), oximoronizarea lumii de la „generalul“ aforistic, la un primar paremiologic-valahic paradoxism, sau la o „solie“ de sugestie cogaionică / zalmoxiană, chiar
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
unde ochii-mi c[u]antonau / muream trăiam [...] // să scap de limite vroiam» - transdilemă personală, p. 82; cu „dezlegare“ de titlu, de [auto]cuantizare bucuroasă: «două lumi și doar o stare / bucuria de-a fi cuante / de-a pricepe doar ființare» - bucuria cuantică, p. 84; «des figurat de ceva vreme / în paradisu-mi verde crud / iubesc infirm / infirmiere / la timp prezent / la timp trecut // [...] // iubesc aproape cât cuprind / des-figurant / în formă nouă / cu bucuria de-a fi cuantă / la timp prezent / fără
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
este trăirea în Iisus Hristos, iar mai departe ne dezvăluie complexitatea acestei trăiri: voința omului urmează - liber și împlinitor - voia lui Dumnezeu, fapta primește valoare prin relaționarea pe care o produce fie cu divinitatea fie cu semenul, acțiunile umane dezvoltă ființarea și îi conferă sens, iar existența omului devine prezență a divinității în lume (p. 131). În acest context avem invocată o Ecclesia care, în virtutea caracterului ei teandric, este nevoită să-și formuleze un discurs coerent și aplicat, fiind nevoită să
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ŞTEFAN ILOAIE, RELATIVIZAREA VALORILOR MORALE. TENDINŢELE ETICII POSTMODERNE ŞI MORALA CREŞTINĂ, COLECŢIA “BIOETICA”, EDITURA RENAŞTEREA, CLUJ-NAPOCA... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/361021_a_362350]
-
însuflețesc pe ruinele altor inimi de o mie de ani. De aceea a rămas ispita un fruct cu gust de Decebal și păcatul devenirii născocirea unui reazem. Când ne vom rezema de noi? De nu am fi căzut pradă erorii ființării, poate am fi descoperit granița dintre fiorii echivocului și regretului și nu ne-am fi înstrăinat în noi înșine cu o lume împotriva ei. Ne-am ales cu o viață subterană ochită în ființa ta și cu ființa ta ochită
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
studiul întreprins, dincolo de alte aspecte evidente, este aceea de a arăta că, prin Sfânta Euharistie, având în vedere existența semenului, cu cât mergi mai mult spre celălalt prin Mântuitorul Iisus Hristos Euharistic, cu atât devii mai autentic tu însuți, ca ființare a creștinului din tine!... Legătura dintre Dumnezeiasca Euharistie și comunicarea cu semenii mi se pare esențială, aspect surprins de autorul studiilor prezente aici, în această carte!... Înaintea lui Iisus Hristos Euharistic nu te poți prezenta cu jumătăți de măsură în
SEMNAL PUBLICISTIC SI EDITORIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360757_a_362086]
-
reîncarnată în Icar/ m-am aventurat în univers/ în zboruri ludice sfidând infinitul/ timpul și spațiul” (dans eteric), panorama lumilor interstițiale: „trecutul și prezentul sunt fețele aceluiași eu/ trăiesc acumul și departele înt-un singur punct/ extind cunoașterea să-mi verific ființarea/ pun la ochi binoclul și exersez jocul de perspective/ într-un ritual halucinant” (stare onirică), iubirea hemografică și metafizică:”atingerile sunt dincolo de piele/ totul mai departe de pura stare fizică / către doze de sublim și extatic/ prin minte prin sânge
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
fiecare carte pe care o adulmec printre răsuflări febrile, agasate de ropotul dulce al cuvintelor ce se aleargă într-un act de reconstrucție a artei”. Cartea devine în imaginarul Andreei Dănilă formă de viață, refugiu din fața realității, stadiu soteriologic al ființării: ”Și dacă ar fi să-mi construiesc o casă, mi-ar plăcea să fie din cărți... să se înalțe carte pe carte, de jur împrejur numai cărți. Ziduri de cărți, paturi de cărți, să le ating, să le simt mirosul
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
demitizare, imaterial, creație, gândire, spiritualizat, stafiizare, Univers, literat, profan. Într-un timp al încrederii fiindă, al lucidității depline a existenței noastre, eul își clădește imaterial lumea dorită accesând inelele imitatoare ale imaginarului. Este o vagă impresie a profanului că această ființare nu este împlinită; atâta timp cât creierul perpetuu inițiat a concentra difuzia, într-un plan nemărginit al gândirii literatului, s-a îndestulat cu imagini văzute sau citite iar prin materia cenușie a creat, în noi dimensiuni existențiale, prezentul imaginar. Stafiizarea o accept
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
e simplă jubilație, ci trăire liberă, în vastitatea conștiinței. Iar expresia acestei trăiri, comunicată semenilor, poate fi dureroasă, dar, indiferent cum ar fi, rămâne esențialmente încrezătoare, fiindcă nu se mai teme de nimic...” [31] Poezia, în această situație, este tocmai ființarea Ființei, care a depășit, aspațial și atemporal, și bucuria, dar și tristețea; este Nirvana - dramatică nădăjduire a ființei individuale spre Ființa ca atare, tripartită, sub spectrul celor trei guna[32]. În religiile buddhiste, aceasta este tocmai Samsara, spațiul spiritual în
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
acest cerc istovitor - de la naștere și până la apusul vieții - fiecare încearcă o regăsire de sine, o esențializare a spiritului. Această purificare a spiritului reprezintă drumul cel mai sigur către conturarea eului, extrăgând din materia brută expresia cea mai înaltă a ființării. Arta: sculptura, pictura, muzica, dansul, poezia..., ca manifestare a pasiunii, scoate în evidență vibrația cea mai înaltă a spiritului nostru. Eu am ales să vibrez, să ard, să sufăr, să mă bucur, să devin... Poezia mi-a oferit un drum
DARURI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364146_a_365475]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > ZOLTAN TERNER - VIAȚA ÎN FRAGMENTE Autor: Zoltan Terner Publicat în: Ediția nr. 2231 din 08 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Omul duce o existență fragmentară. Ființarea sa terestră se scurge în fragmente de viață și de neviață. Momente de bucurie și de întristare. Clipe de entuziasm, de extaz, de triumf. Trecutul și-l amintește tot fragmentar: Scene, chipuri, întâmplări, pățanii, vise. Și istoria omenirii e scrisă
VIAŢA ÎN FRAGMENTE de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368357_a_369686]
-
atâta vreme și care la noi, fiind un loc mai ferit ar fi folosită de turiști și pentru altceva, pe când aici instalarea unei toalete publice, chiar din lemn sau alt material, cu apă și celelalte utilități este o condiție a ființării acestora. Moara, că asta i-a fost destinația de început, nu mai uruie în măruntaiele ei mecanizate și neunse de pe timpul propriei lor „revoluții industriale”, nu mai scrâșnește și nici nu mai mestecă de mult cu măselele uriașe de piatră
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
nebună, cuvantul prin iarbă mă crește. - Honey, I'm a lawyer. - Yes, I know There are big differences between uș. We can not be together. I love you, but there is no communication. - I agree with you. No problem. Pândește ființarea pe urme. Limbile metafizice, limbile gândirii, rostul vorbirii, tunet răsunet, vaiet de eu-ri. Eternitate dintr-un eu sunt, adevăr fără timp, fără mine, te supui legii efemerului încercând să descoperi cine ești tu. Suntem lucruri din amintiri, degajam visare, rătăcim
FĂRĂ CRUCE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366813_a_368142]
-
directă, curată și lin arcuită a unor case moderne, lângă ziduri de cetate și între crenelurile munților, te simți parte din natură, chiar și din natura locului, te simți măreț și, totodată, insignifiant, când te gândești la trecerea timpului și ființarea efemeră a oamenilor... Dar iată, după zbaterile lor, după nimcnicia și grandoarea lor, iată, oameni buni, ce frumusețe de oraș a rămas și va rămâne! Am cam luat-o razna. O fi din cauza cafelei? E drept, gazdele ne-au pus
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]