274 matches
-
un accident și este nevoit să abandoneze cariera de violoncelist. La sugestia cunoscutului dirijor Arthur Nikisch, care îi recunoaște calitățile muzicale neobișnuite, George Georgescu începe să studieze arta dirijorală și, în 1918, înregistrează un succes remarcabil la pupitrul prestigioasei orchestre filarmonice din Berlin. Întors în țară preia direcția tinerei orchestre filarmonice din București. Cu fiecare nou concert, orchestra câștigă în maturitate și calitate interpretativă. Georgescu include în repertoriul orchestrei, alături de marii clasici ai compoziției, și operele compozitorilor români, în primul rând
George Georgescu (dirijor) () [Corola-website/Science/297668_a_298997]
-
La sugestia cunoscutului dirijor Arthur Nikisch, care îi recunoaște calitățile muzicale neobișnuite, George Georgescu începe să studieze arta dirijorală și, în 1918, înregistrează un succes remarcabil la pupitrul prestigioasei orchestre filarmonice din Berlin. Întors în țară preia direcția tinerei orchestre filarmonice din București. Cu fiecare nou concert, orchestra câștigă în maturitate și calitate interpretativă. Georgescu include în repertoriul orchestrei, alături de marii clasici ai compoziției, și operele compozitorilor români, în primul rând ale lui George Enescu. George Georgescu dirijează adesea în străinătate
George Georgescu (dirijor) () [Corola-website/Science/297668_a_298997]
-
Bedrich Smetana, la Sofia concertul pentru pian și orchestră de Pancio Vladigherof, la Varșovia simfonia "Cântece nocturne" de Karol Szymanowski, iar în Italia compoziții ale lui Ottorino Respighi. Începând din anul 1926 întreprinde turnee și în Statele Unite, în fruntea orchestrei filarmonice din New York sau împreună cu orchestra Concertelor Colonne. În timpul celui de al II-lea Război Mondial, România fiind aliată puterilor Axei, George Georgescu - în afara activității dirijorale din București - este prezent și în viața muzicală a țărilor naziste, pentru care activitate a
George Georgescu (dirijor) () [Corola-website/Science/297668_a_298997]
-
George Georgescu - în afara activității dirijorale din București - este prezent și în viața muzicală a țărilor naziste, pentru care activitate a fost decorat de Reich-ul german cu Crucea de Fier. O dată războiul sfârșit, George Georgescu, fost colaboraționist, este îndepărtat de la conducerea Filarmonicei din București până în 1947 când, la intervenția lui George Enescu, își reia activitatea muzicală, la pupitrul orchestrei radiodifuziunii române. Abia după ce, în 1956, Constantin Silvestri - până atunci director al Filarmonicii din București - se expatriază în occident, la Paris (în 1957
George Georgescu (dirijor) () [Corola-website/Science/297668_a_298997]
-
profesori pe Walter Gmeindl și Heinz Tiessen (compoziție), Fritz Stein (arta dirijatului). În același timp audiază cursurile de filosofie ale lui Eduard Spranger (psihologie) și Nicolai Hartmann (metafizică). Abia sfârșite studiile, devine în 1945 dirijor "pro tempore" al faimoasei Orchestre Filarmonice din Berlin, întrucât directorul acesteia, Wilhelm Furtwängler, fusese suspendat din funcție, fiind suspectat de a fi colaborat cu regimul nazist. Până în 1952, când Furtwängler, reabilitat, redevine șef al orchestrei, Celibidache dirijează peste 400 concerte cu orchestra filarmonică din Berlin, impunându
Sergiu Celibidache () [Corola-website/Science/297376_a_298705]
-
Accademia Musicale Chigiana din Siena (Italia), iar mai târziu la Fontainebleau (Franța) și la München (Germania) pentru tineri dirijori selecționați cu multă severitate. În 1979 primește funcția de director muzical general al orașului München și de dirijor permanent al orchestrei filarmonice din acest oraș. Sub conducerea sa, Filarmonica din München devine una din cele mai bune orchestre simfonice din lume. a fost un mare interpret al muzicii postromantice, fiind recunoscut ca dirijor neîntrecut a simfoniilor lui Anton Bruckner, precum și al impresioniștilor
Sergiu Celibidache () [Corola-website/Science/297376_a_298705]
-
cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor. (2) Cota de impozit se determină după cum urmează: ... a) în cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesa de teatru, balet, opera, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiție sportivă interna sau internațională, cota de impozit este egala cu 2%; ... b) în cazul oricărei alte manifestări artistice decât cele enumerate la lit. a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155573_a_156902]
-
cu totul speciale a acestui recital unic în felul său. Un public anemic, dezorientat, de invitați, a populat în răstimpuri marea sală a Ateneului. Păcat. Regretele tardive pot fi utile pe mai departe! Tot pe scena Ateneului, în compania Orchestrei Filarmonice, a dirijorului Ronald Zolmann, pianistul francez Dominique Merlet ne-a oferit un bun exemplu asupra felului în care datele unei școli muzicale pot fi promovate de o autentică personalitate artistică; în realizarea domniei sale, Concertul nr. 16, în Re major, de
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor. ... (2) Cota de impozit se determină după cum urmează: ... a) în cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesă de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiție sportivă internă sau internațională, cota de impozit este egală cu 2%; ... b) în cazul oricărei alte manifestări artistice decât cele enumerate la lit. a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217327_a_218656]
-
cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor. ... (2) Cota de impozit se determină după cum urmează: ... a) în cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesă de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiție sportivă internă sau internațională, cota de impozit este egală cu 2%; ... b) în cazul oricărei alte manifestări artistice decât cele enumerate la lit. a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262866_a_264195]
-
cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor. (2) Cota de impozit se determina după cum urmează: ... a) în cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesă de teatru, balet, operă, opereta, concert filarmonic sau alta manifestare muzicală, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiție sportivă internă sau internațională, cota de impozit este egală cu 2%; ... b) în cazul oricărei alte manifestări artistice decât cele enumerate la lit. a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191846_a_193175]
-
cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor. (2) Cota de impozit se determina după cum urmează: ... a) în cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesă de teatru, balet, operă, opereta, concert filarmonic sau alta manifestare muzicală, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiție sportivă internă sau internațională, cota de impozit este egală cu 2%; ... b) în cazul oricărei alte manifestări artistice decât cele enumerate la lit. a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211651_a_212980]
-
omagial. Dacă ar lua cineva inițiativa... Disponibile astăzi, exclusiv prin comenzi pe Internet, sunt doar discurile publicate ca urmare a renumelui pe care și l-a clădit în Ungaria. În perioada 1989-1994, Bergel a fost dirijor principal al Orchestrei Societății Filarmonice din Budapesta. Așa au apărut, la casa Budapest Music Center Records, discurile compact cu Arta Fugii (înregistrare live a radioului ungar dintr-un concert al Filarmonicii clujene din 1991, dat în Sinagoga de pe strada Dohány, la Budapesta), Metamorfozele lui Richard
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
București din noiembrie 1835 până în decembrie 1836 (cu întrerupere în ianuarie, februarie și martie 1836), condusă de I. Heliade-Rădulescu. Au apărut treisprezece numere, după care a fost înlocuită de „Curier de ambe sexe”. Tipărirea a fost inițiată de membrii Societății Filarmonice pentru a sprijini teatrul și literatura dramatică în limba română. Revista urma să cuprindă dări de seamă asupra lucrărilor comitetului de conducere al societății, piesele originale sau traduse ce urmau să fie reprezentate, cronici dramatice și articole despre teatru. Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287207_a_288536]
-
BĂLĂCESCU, Costache (20.I.1800, București - 29.II.1880, București), poet și dramaturg. Este fiul clucerului Ioan Bălăcescu. B. a învățat la școlile grecești din București. A fost prefect în județele Muscel, Prahova, Dâmbovița, Olt. Membru al Societății Filarmonice, este ales, în 1866, în Comitetul teatral, iar mai târziu ajunge, se pare, chiar director al Teatrului Național. S-a bucurat, în epocă, de multă popularitate, unele versuri ale sale știindu-se pe dinafară. Treptat însă, peste scriitorul retras și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
a Univesității Politehnice din București. Vuluta este un concertist de carieră, absolvent al Academiei de Muzică din București, ce a urmat cursuri de perfecționare la București și la Paris cu maeștri ilustri. În România a fost prima vioară în cadrul Orchestrei Filarmonice din Ploiești. A plecat, în anul 1990, în Italia (din "dragoste" pentru o violonistă cunoscută în 1982 când făceau parte din Solisti Aquilini. Ne-a declarat: "Am venit în Italia din motive sentimentale, și nu pentru a urmări un model
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
din ruinurile Târgoviștii”, iar la sfârșitul anului, tot prin grija acestuia, îi apărea primul volum, Eliezer și Neftali, cuprinzând traducerea poemului în proză cu acest titlu al lui Florian și câteva poezii originale. În 1833, se numără printre membrii Societății Filarmonice, „soțietate literară pentru cultura limbii”, dar având și un program politic. Poetul era găzduit când de Tache Ghica, tatăl lui Ion Ghica, când de Heliade, când de I. Câmpineanu. Pentru a dobândi o situație mai sigură, intră în armata națională
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
li se urma mai departe, vor binevoi a se adresa la Librăria Națională a d-lui A. Danilopulu, Ulița Colței. Acolo, plătind prețul de doi galbeni, vor lua adeverință subt însemnată de redactorul. Pe temeiul articolului 12 al Regulamentului Societății Filarmonice, sîmbătă la 26 oct., prin jurnal încheiat în seanță extraordinară subt titlu de Gazeta Teatrului Național, care să iasă o dată pe fieștecare lună subt formatul ce se vede cu prețu cîte o jumătate de galben pe an. Această foaie va
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
oct., prin jurnal încheiat în seanță extraordinară subt titlu de Gazeta Teatrului Național, care să iasă o dată pe fieștecare lună subt formatul ce se vede cu prețu cîte o jumătate de galben pe an. Această foaie va coprinde lucrările Comitetului filarmonic din seanțe1e sale spre știrea tutulor soților; Daniile ce se vor face din partea soților și a particularilor spre înaintarea Soțietății; Producțiile literare ce vor ieși spre îmbogățirea repertoriului Teatrului Național și critica asupra lor întru a ceea ce privește spre păzirea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
nu vor fi îndestule a umplea colonele aceștii foi; atunci se vor culege materii și din alte gazete de teatru ale Europii întru a ceea ce privește spre înaintarea teatrului și alte asemenea. Redacția aceștii foi se va face în Comitetul filarmonic. Sînt rugați dară toți amatorii teatrului național și ai întinderii literaturei ca nu numai a se abona spre sprijinirea aceștii foi, dar a ajuta și cu ale d-lor băgări de seamă și disertații literare, a îmbogăți coloanele ei, care
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și ai întinderii literaturei ca nu numai a se abona spre sprijinirea aceștii foi, dar a ajuta și cu ale d-lor băgări de seamă și disertații literare, a îmbogăți coloanele ei, care vor fi primite cu bucurie de către Comitetul filarmonic, dacă nu vor ieși din scopul aceștii programe și nu se vor atinge de cele mai scumpe punturi ce are fiecare soțietate, adică de religie, de politică și de buna-cuviință. Lucru mai nou totdeodată și mai scump, mai neprețuit, mai
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
paradă militară (pe 25, dimineața); un dejun de gală; concertul lui G. Enescu; retragerea cu torțe și concertul muzicilor militare (pe 25, seara); dezvelirea monumentelor regelui Carol I și reginei Elisabeta, dejunul la Stâna regală (pe 26, dimineața); concertul Orchestrei Filarmonice (pe 26, seara). Luni, 25 septembrie. Mihai, Carol și alte oficialități îl primesc, în gara Sinaia, pe prințul Frederich de Hohenzollern Miercuri, 27 septembrie. Seara, Mihai a plecat din Sinaia, cu Orient Expresul, spre Elveția, pentru a sta o lună
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
operă. Este vorba de Elena Cernei și Nicolae Herlea, prin distribuția în spectacolul "Carmen", la sala Congreselor din Kremlin și la Balșoi cu opera "Traviata" și în continuare la Odesa în același rol. A însoțit în turneele din Rusia orchestrele filarmonice din București și Cluj, în care violonistul Ștefan Ruha și dirijorul Mircea Cristescu se bucurau de mare succes. Împreună cu compozitorul Haciaturian, a organizat o întâlnire la sediul Uniunii compozitorilor cu compozitorul Anatol Vieru, care a prezentat în primă audiție pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
etc. voi scrie mai târziu. Ce departe suntem de epoca pe care o descriu. teatrele: Astăzi avem în București iarna: Teatrul Național, Teatrul Regina Maria, Teatrul Fantasio, Teatrul Mic, un Teatru evreesc, Opereta, Opera, cel puțin 15 cinematografe, Circul, concerte filarmonice, două teatre de varietăți: Alhambra și Majestic, patru sau cinci cabareturi de noapte, Teatrul Popular. Vara: două operete, trei teatre de reviste etc. 136 bucureștii de altădată 231. De pe Calea Victoriei. 232. Mai exact pe strada Câmpineanu, colț cu Calea Victoriei, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
împărtăși această onoare cu fiul Câmpineanului 46 care a ajuns [și el] 45. ROM., an. XIX, 1 mai 1875, p. 380. 46. Tânărul liberal Ion Câmpineanu (1841-1888) era fiul lui Ion Câmpineanu (1798- 1863), boier luminat, unul dintre fondatorii Societății Filarmonice în 1833, fruntaș al boierimii liberale, participant la Revoluția din 1848. a fi tratat de cap de bandă de acei ce s-au hrănit în grajdurile părintelui său.“47 Această scrisoare a făcut mare zgomot pe vremea aceea, mai ales
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]