356 matches
-
fi putut face mult dacă el ar fi fost lăsat măcar ca teatrul, adică dacă supravegherea ar fi depins numai de o anumită zonă administrativă. Cum însă și ultimul film era condus de la cabinetul doi, nu se accepta ca imaginea filmică să fie investită cu sensuri care ar fi putut renaște și dezvolta conștiința. Nu e vorba că cinematograful nostru a dus lipsă de talente, ci de faptul că el a fost mult mai terorizat decât teatrul de dictatură. Pentru mine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
noi n-am spus atunci ceea ce ceilalți spuneau. Cu unele excepții, fie că "n-am avut voie", fie că n-am știut să spunem, fie și una, și alta, fie că, la un moment dat, am fost influențați de mișcările filmice din jur, sub forma unor preluări. Făceam cîte un film à la școala cehă, à la Forman sau, mai tîrziu, după școala rusă disidentă, à la Tarkovski. Chiar dacă le făceam bine, erau filme făcute după. Or, calitatea de bază a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
gongorice? N-a intervenit o ruptură din 2001 încoace? Rupturile fac parte din continuitate. A nega, din punct de vedere creator, înseamnă a continua direcțiile fertile. Dar ruptura este evidentă. O ruptură de mentalitatea dominantă, dar și de structurile construcției filmice moștenite. "Cei buni" erau asimilați de mediocritate, fiindcă, în cinematograful românesc, mediocri tatea era cea care stăpînea, era "la ea acasă". Din cînd în cînd, cei buni, cei talentați, cei autorizați legitim în nașterea și edificarea unei școli proprii de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
simțirii și cunoașterii tale. Ca și acel punct mic de pe pînza filmului, acel centru de lumină, care treptat crește, se mărește, se apropie, se desfășoară, lărgește orizontul, cuprinde tot și pe tine deodată." Fără să conțină explicit trimterea la "dispozitivul / filmic / fotografic" ce a generat, în metafora anterior amintită a realismului, un întreg program estetic, personajul îl descrie însă de la un capăt la altul: plasament, focalizare, reglare și invers primirea de către privitor a luminilor "priveliștii", care-l cuprind deopotrivă. Îl includ
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
2014 CUPRINS Cristina SCARLAT, Preambul 7 Cristina SCARLAT, Românul Maitreyi de Mircea Eliade transpus în limbaj cinematografic 10 Luciana ISNOVOIU, Literatura și filmul: Receptarea unui text literar românescstudiat în școalăîn varianta cinematografică. Maitreyi de Mircea Eliade 37 Traian PENCIUC, Elemente filmice în nuvelă Uniforme de general de Mircea Eliade 47 Brigitte SAINT-GEORGES, L'adaptation cinématographique de récits littéraires: Convergence et complementarité de deux ensembles sémiotiques. Mircea Eliade vs. Francis Ford Coppola 65 Emanuela ILIE, Omul din vis vs. Glissando sau despre
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
iubiri " tout en desirs ". Filmările s-au derulat cu dificultate, fiecare cadru, fiecare scenă fiind cenzurata / aprobată de un critic / cenzor indian. A fost nevoie ca numele eroinei să fie schimbat, personajul real care a stat la baza celui românesc / filmic fiind în viață și, mai mult de atât, cum deja aminteam, i-a acuzat pe realizatorii filmului de macularea imaginii femeii indiene. Orientalii fac o diferență între text și imagine: imaginea din urmă reflectă adevărul. Și, cu atat mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
și europenii, vorbesc engleză, dar o engleză cu accent, logica. Există multe "rupturi" la nivelul limbii în acest film, fapt reperabil în existența regizorului însuși, a cărui tinerețe a fost "împărțită" între Statele Unite, Franța și Germania. Actorii care semnează partitura filmica vin, fiecare, cu experiențe deloc de neglijat. Hugh Grant, actor cu fizic de june prim a fost remarcat de James Ivory în Maurice, în rolul tânărului aristocrat Clive, distribuit apoi de Român Polanski în Lune de Fiel, alături de Peter Coyote
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
uncompromising look at contemporany clashing with tradițional values. Hugh Grant shines în this star-making performance." Marketing de piață. No comment! Dar, dincolo de exigențele critice ale unui eliadofil care incearca sa recompună unitar universul și atmosfera textului de la care pornește partitura filmica, spectatorul are posibilitatea și bucuria, în cele din urmă, de a "consumă" o "oferta" propusă spre interpretare lăsându-se acaparat, daca nu de fidelitatea față de text, pe care crede că o va regăsi, măcar de universul exotic în care se
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
parțial în versiunea filmată. Celor semnalate în peliculă pentru marile ecrane li se adaugă cele din versiunea televizuala. Dublarea vocii actorilor din varianta originală anulează trăsături (nu numai pe cele fonostilistice, care s-ar adaugă în mod natural construcției personajelor filmice, plecând de la cele livrești, cât și de sincronicitate, de pliere a emoției, între personajele de pe ecran și vocea celor care le dublează). Secționarea, apoi, seriala a filmului rupe legătură și emoția eventuale care s-ar crea între telespectator și personajele
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
din bibliotecă în care cei doi tineri se întâlnesc, plimbările și scenele "casnice"). Deși propunerea cinematografică renunța la caracteristică autobiografica a românului, axându-se pe story, pe senzațional, pe exotic, un bun cunoscător al biografiei lui Eliade poate folosi materialul filmic ca suport în decriptarea unor momente ale acesteia. Bibliografie 1) Caranfil, Tudor, Dicționar universal de filme, Editura Litera internațional, București-Chișinău, 2003, ediția a II-a. 2) Devi, Maitreyi, Dragostea nu moare, Editura Românul, București, 1992, traducere: Ștefan Dimitriu și Theodor
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Enemy: Loss and Recovery of Self Under Colonialism, sursa: www.press.uchicago.edu. 2) http://www.notrecinema.com/communaute/v1 detail film.php3?lefilm=9426, http://www.google.ro/imgres?q=la+nuit+bengali&hl=ro&client=firefox-a&rls=org.mozilla ELEMENTE FILMICE ÎN NUVELĂ UNIFORME DE GENERAL DE MIRCEA ELIADE Dr. Traian PENCIUC Universitatea de Arte Târgu Mureș Proza lui Mircea Eliade a cunoscut suficiente ecranizări pentru a-și dobândi consacrarea filmica. Fie realizări destinate micului ecran, fie importante producții ale "mării
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
nuit+bengali&hl=ro&client=firefox-a&rls=org.mozilla ELEMENTE FILMICE ÎN NUVELĂ UNIFORME DE GENERAL DE MIRCEA ELIADE Dr. Traian PENCIUC Universitatea de Arte Târgu Mureș Proza lui Mircea Eliade a cunoscut suficiente ecranizări pentru a-și dobândi consacrarea filmica. Fie realizări destinate micului ecran, fie importante producții ale "mării" cinematografii, unele lansate jubiliar, toate au căutat să surprindă, să transpună sau chiar să explice prin imagini misterul cu parfum intelectual-exotic ce ii învăluie proza. Însă, dincolo de subiect și simbol
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
2. Dan Pita aprecia pasiunea lui Eliade de a se juca cu spațiul și timpul că "molipsitoare" și, mai mult, "obligatorie și obsedanta" 3. Ne punem întrebarea dacă, pe lângă procedeele narative de manipulare a timpului, nu există și alte elemente filmice în proza lui Mircea Eliade și le vom căuta la nivelul elementelor narative indivizibile: acțiuni, evenimente, gesturi, replici etc. Există o fluiditate a narațiunii ce are virtuți filmice și pe care o observa și Dan Pita: "Eliade povestește fără să
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pe lângă procedeele narative de manipulare a timpului, nu există și alte elemente filmice în proza lui Mircea Eliade și le vom căuta la nivelul elementelor narative indivizibile: acțiuni, evenimente, gesturi, replici etc. Există o fluiditate a narațiunii ce are virtuți filmice și pe care o observa și Dan Pita: "Eliade povestește fără să te șocheze, te duci cu el în lumea lui fără să ai sentimentul unei frustrări, [...]". Deși vom limită studiul doar la nuvelă Uniforme de general, observațiile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
lumină ce se stinge la capătul coridorului îl determină pe Antim să propună încheierea discuției. Toate aceste evenimente se înșira într-un complex audio-vizual narativ, ca un spectacol ce se adresează ochiului minții. Este însă acest "spectacol" unul teatral sau filmic? Pentru a răspunde la această întrebare, să vedem cum se compune imaginea evocata de Eliade. În primul rând, câmpul nostru de vedere este limitat de către autor. Noi vedem doar ce vrea el. Astfel, la începutul celui de al doilea episod
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
și masa lui, pe Antim ridicând din umeri, pe Maria, din spate, mergând către masă și, din nou, pe Antim răspunzând "felicitării". Vocea o auzim, ceea ce presupune că nu se află în câmpul nostru vizual. Sunetul hors-camp5 este un procedeu filmic ce presupune existența unui cadraj destul de strâns că sursa ei să nu se vadă. Deși Eliade nu descrie un cadraj, acesta rezultă inevitabil din ajustarea privirii la subiectul imaginat. Privirea se adaptează natural după obiectul privit. La fel si vizualizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
termeni de cadraj, timbrul ne apare clar într-un plan detaliu și nu ca un punct dintr-un plan mediu 6 cu masa întreaga. În măsura în care putem identifica asemenea (pseudo)cadre prin care privirea este dirijata, putem spune că imaginea este filmica. În continuare, vom marca cadrajul în interiorul citatelor între paranteze pătrate și vom sublinia acele cuvinte care sugerează limitele vizibile ale cadrului. Analiza filmica presupune descrierea unui material filmic: cadre, elemente vizuale, mișcări ale actorilor sau aparatului, racorduri și treceri de la
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
întreaga. În măsura în care putem identifica asemenea (pseudo)cadre prin care privirea este dirijata, putem spune că imaginea este filmica. În continuare, vom marca cadrajul în interiorul citatelor între paranteze pătrate și vom sublinia acele cuvinte care sugerează limitele vizibile ale cadrului. Analiza filmica presupune descrierea unui material filmic: cadre, elemente vizuale, mișcări ale actorilor sau aparatului, racorduri și treceri de la un plan la altul, sunetul și relația sa cu imaginea 7. În măsura în care noi avem de a face cu imagini evocate, ar fi mai
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pseudo)cadre prin care privirea este dirijata, putem spune că imaginea este filmica. În continuare, vom marca cadrajul în interiorul citatelor între paranteze pătrate și vom sublinia acele cuvinte care sugerează limitele vizibile ale cadrului. Analiza filmica presupune descrierea unui material filmic: cadre, elemente vizuale, mișcări ale actorilor sau aparatului, racorduri și treceri de la un plan la altul, sunetul și relația sa cu imaginea 7. În măsura în care noi avem de a face cu imagini evocate, ar fi mai precis să o numim pseudo-analiză
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
cadre, elemente vizuale, mișcări ale actorilor sau aparatului, racorduri și treceri de la un plan la altul, sunetul și relația sa cu imaginea 7. În măsura în care noi avem de a face cu imagini evocate, ar fi mai precis să o numim pseudo-analiză filmica, iar, fiindcă imaginile autorului pot fi completate copios de imaginația cititorului, această analiză va fi prudență și minimala, căutând evidente. Vom începe cu episodul din culoarul filarmonicii. Episodul debutează că un film de suspans: într-un coridor pustiu al Filarmonicii
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
spațiul-timp al narațiunii și ne obligă să observăm detalii sau întârzie o apariție prin vocea care se aude hors-camp. Vizual, istorisirea să e o succesiune de cadre pe care le-am descris în textul citat. Succesiunea lor (decupajul) are coerentă filmica putem gasi racorduri de imagine de direcție, de privire, psihologice, estetice de prefigurare și ritm. Ritmul este propriu decupajelor, invers față de cel al acțiunii și trăirilor personajelor: mai alert la începutul episodului-secvență pentru a deveni mai lent, iar cadrele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
acțiunii. Coridorul însuși este o metaforă a labirintului, iar ieșirea lui Antim alături de Maria din coridor anticipează ieșirea să din labirintul temporal al existenței istorice din finalul nuvelei, "cele două categorii fiind pentru imaginar interșanjabile"11. Un alt episod rezolvat filmic este cel din cafenea. Aici succesiunea imaginilor și sunetelor creează cadrul necesar desfășurării narațiunii. Acțiunea propriu-zisă este însă un dialog, sau mai exact o povestire. Episodul începe în afara cafenelei cu ceea ce ar putea fi un cadru de localizare 12. Acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de masă nu o înțeleg că o inițiere. În perspectiva lor profana, istoria lui Antim nu este altceva decât flirt disimulat. Însă noi, cititorii, știm că am fost martorii unei inițieri, camuflate într-o discuție de cafenea. Eliade folosește narațiunea filmica și pentru a schimba perspectiva asupra evenimentelor. În primul episod, Ieronim nu urca în pod ca să fure cele două uniforme de general Antim i le-ar fi dat oricum. Întâlnindu-l pe Vladimir cu un porumbel în mână, îi atribuie
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
exprimă nemulțumirea: "A intervenit ceva, și spectacolul a dispărut. S-a reîntors în neant."20 Fantasticul refuză să se releve. Aceasta este tema episodului din pod și,, în continuare, vom urmări cum Mircea Eliade o pune în pagina prin mijloace filmice. Episodul debutează cu o imagine destul de largă [P. Ans.] ca să îi vedem pe ce doi mergând tiptil în urmă conului de umbra al lanternei. Apare și o repetiție: la fiecare zgomot ei se opresc și sting lumină 21. În continuare
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
gânduri, trăiri și impresii, toate amestecate într-o diacronie accelerată. Nu mai avem timp să observăm decorul sau amănunte gestuale sau mimica. Ceea ce contează este impresia, retrăirea lor subiectivă de către personaje, nostalgia. Imaginea lasă loc scriiturii. Eliade revine la povestirea filmica în momentul trecerii lui Antim în timpul fantastic. El se lasă "dus că un copil" până în dreptul oglinzii, care are o strălucire misterioasă. În fața ei, ca orice suflet din starea bardo în fața luminii clare, el simte teamă, dar și fericire în
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]