275 matches
-
fondul argumentării patristice a raportului dintre spiritual și artistic, să abordeze și câteva aspecte esențiale privitoare la mistagogie și caligogie (a se vedea, de pildă, Frumosul în teologia, mistagogia și caligogia Sfântului Dionisie Smeritul și Areopagitul), la teofilie, teognosie și filocalie, precum și la mult disputata estetică a urâtului. Capitolul consacrat esteticii ortodoxiei în concepția lui Nichifor Crainic devine esențial în iconomia demonstrativă a cărții, autorul revelând nucleul său germinativ care pornește de la sensul tradiției și se oprește la caracterul anamnetic al
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
scrisorile starețului P. Traducerile în slavo-rusă făcute în școala sa s-au răspândit în Rusia și au jucat un rol cultural remarcabil, ca de altfel și curentul spiritual al stareților (adoptat în 117 mănăstiri și schituri din 35 de eparhii). Filocalia alcătuită și tradusă de școala lui a fost tipărită la Moscova în 1793 și reluată în ediții ulterioare. Altă parte a transpunerilor în slavonă a fost copiată în sudul Dunării, în mănăstirile din Bulgaria, Serbia și de la Muntele Athos. Traducerile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
păcate : sau pentru frica oamenilor, sau pentru frica judecății, sau pentru răsplata viitoare, sau pentru dragostea lui Dumnezeu, sau, în sfârșit, pentru mustrarea conștiinței<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, op.cit., suta a doua, cap. 81, p. 83 footnote>”. Observăm că, în Filocalie, Părinții ne descoperă multe taine ale acestui război nevăzut și îndelungat. Nouă nu ne rămâne decât să medităm la ele și să le transpunem în practică, pentru că numai atunci când începem drumul despătimirii ne vom da seama de gravitatea tuturor păcatelor
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
au fost traduși în mare parte de către marele teolog roman: Sf.Maxim Mărturisitorul, prin Ambigua, Capete despre Dragoste si Capete gnostice,( Filocalia II), Răspunsuri către Talasieî Filocalia IIIĂ,Mistagogia ori Epistole duhovnicești si dogmatice. Sf.Grigorie Palamas este tradus în Filocalia VII, iar Sf.Chiril al Alexandriei e tradus în 4 volume din colecția P.S.B.î Părinți și Scriitori Bisericești Ă, cu traduceri la Comentarii la Ioan, Glaphyra sau Comentarii la cărțile lui Moise, Comentarii la Noul Testament, etc. Alte titluri, mai
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
traducerilor din Sfinții Părinți este o confirmare a imensei sale culturi teologice, alături de cei 3 amintiți mai sus, adăugându-se traduceri din operele Sf.Atanasie cel Mare, Paladie î Istoria Lausiacăă și mai ales cei 25 de Sf. Părinți ai Filocaliei. Lidia Stăniloae vorbește despre impactul extraordinar pe care l-au avut părinții filocalici asupra părintelui, ca mod de viață și gândire. Însuși marele eseist și critic literar Alexandru Paleologul afirma că :“traducerea Filocaliei este un lucru extraordinar si unic”. Tot
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
păcate : sau pentru frica oamenilor, sau pentru frica judecății, sau pentru răsplata viitoare, sau pentru dragostea lui Dumnezeu, sau, în sfârșit, pentru mustrarea conștiinței<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, op.cit., suta a doua, cap. 81, p. 83 footnote>”. Observăm că, în Filocalie, Părinții ne descoperă multe taine ale acestui război nevăzut și îndelungat. Nouă nu ne rămâne decât să medităm la ele și să le transpunem în practică, pentru că numai atunci când începem drumul despătimirii ne vom da seama de gravitatea tuturor păcatelor
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Râmeț Într-o zi a postului Sfinților Apostoli, Valeriu Gafencu, Ion Ianolide și Marin Naidim au hotărât să meargă la Mânăstirea Sâmbăta, la părintele Arsenie Boca, cel pe care părintele Stăniloaie în prefața primei ediții a Filocaliei îl numește Ctitorul Filocaliei românești. M-au chemat, dar împreună cu Nicu Mazăre și Bălan Iulian hotărâserăm să mergem la Mânăstirea Râmeț (Alba) la părintele Evloghie Oța, Starețul Sfintei Mănăstiri. Și părintele Evloghie Oța și părintele Arsenie veniseră în urma unor revelații avute la Sfântul Munte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
1947/48, având asigurat necesarul existenței materiale, viața noastră în colonie a fost marcată de intensitatea activității duhovnicești. Am citit o mulțime de scrieri ale marilor teologi ai Ortodoxiei, precum și teologi apuseni, mai vechi și mai noi. Dar studiam permanent Filocalia și Patericul. Cu părintele Serghie în Aiud, rumegasem cu toții lucrarea părintelui Stăniloaie Iisus Hristos sau restaurarea omului, Hristoitia de Sfântul Nicodim Aghioritul și multe altele. Cel puțin o dată pe săptămână domnul Trifan era asaltat de cei mai tineri, să adâncim
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
rău cu simplitatea manifestărilor Tale! * Dornici să cunoaștem marile spirite creștine ale neamului nostru, făceam escapade duhovnicești cu îndrăzneală temerară, care ne-ar fi putut costa sancțiuni grele sau execuția, căci puteau fi interpretate ca evadare. Părintele Arsenie Boca, ctitorul Filocaliei românești, cum îl numește părintele profesor (doctor) Dumitru Stăniloaie, ne trimisese prin cineva primele volume ale Filocaliei; voiam să-l vedem și să-i mulțumim, împărtășindu-ne și din cuvântul lui de învățătură. Din colonia de la Galda de Jos Valeriu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
iar hrana mea se reduce la ceea ce îmi oferă închisoarea. Dar eu trăiesc așa de șase ani de zile și mă simt foarte bine, căci, „nu numai cu pâine trăiește omul”; vă povestesc vouă întâmplări din Viețile Sfinților, Pateric sau Filocalie, exemple de renunțări, viață înfrânată și virtuți pe drumul Golgotei, îndemnându-vă chiar să renunțați și la trebuințe pentru a putea birui unele ispite. Iată ce imagine se formează: Domnul Maxim, cum îmi ziceți, aproape zilnic, fie la amiază, fie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o gaură făcută la marginea camerei. „Când a aflat de toată treaba asta securitatea, de liturghiile care se făceau în celulă, au săpat, au scos din dușumea și au găsit acolo cărți de rugăciuni, acatistiere, vase de împărtășanie, până și Filocalii”. 1.3.6. Învierea Un capitol aparte poate fi dedicat sfintelor slujbe realizate în temnițe de-a lungul anilor și în special a Învierii. Virgil Maxim povestește cum la Jilava, după o Săptămână Mare petrecută în rugăciune și cântarea în
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
opera unei întreite silnicii și alte studii din „Biserica Ortodoxă Română”, „Revista teologică”, „Telegraful român”, „Gândirea” etc.) -, S. a avut contribuții decisive la consolidarea spiritualității filocalice între români. În urma unor eforturi de călugăr benedictin, el a tălmăcit, începând din 1946, Filocalia grecească a lui Nicodim Aghioritul de la Athos, tipărită la Veneția în 1782. S-a folosit de ediția a doua, scoasă la Atena în 1893, completând-o cu alte texte filolocalice și izbutind să imprime, până în 1991, douăsprezece volume: Filocalia sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
sau Culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși. Dă astfel, într-o strădanie comparabilă cu aceea a lui Teofan Zăvorâtul, tălmăcitor în rusește al textelor filocalice, cea de-a doua versiune a Filocaliei în românește, după cea lucrată, preț de un veac și ceva mai înainte, la Mănăstirea Neamț și la Sfântul Munte. Comentariile care însoțesc aceste texte de edificare spirituală alcătuiesc, în interiorul marii colecții, un tratat aproape independent de dogmatică, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
al lui Dumnezeu, I-II, îngr. Camil Marius Dădârlat, București, 1995; Reflecții despre spiritualitatea poporului român, București, 2001; Bucuria întrebării. Părintele Stăniloae în dialog cu Ioan Pintea, Bistrița, 2002; Națiune și creștinism, îngr. și introd. Constantin Schifirneț, București, 2003. Traduceri: Filocalia sau Culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, I-XII, introd. trad., Sibiu, 1946-1991; Wilhelm Nyssen, Pământ cântând în imagini (Frescele exterioare ale mănăstirilor din Moldova), pref. trad., București, 1978; Sfântul Grigore
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
interzise, sunt devorate cu un plus de patimă. Proiectul duhovnicesc inițial al mănăstirii este abandonat și reconfigurat în funcție de noile valori ale materialității și ale prezentului. b. Un extraordinar spectacol desfășoară Damian Stănoiu prin modalitățile coruperii limbajului eclesiastic. Biblie, Psaltire, Pateric, filocalii, pidalioane, pravile, Viețile Sfinților toate sunt prilejuri de a pune în lucru o extraordinară capacitate de a răstălmăci/rearticula sensul textelor sacre. Concret, eroii lui Stănoiu suspendă lectura instituțională a textelor creștine de autoritate de dragul unei lecturi personale și circumstanțiale
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
învață Marcu Ascetul - face pe înțelept să-și aducă aminte de Dumnezeu și întristează pe măsura ei pe cel ce a uitat de Dumnezeu” (Despre legea duhovnicească, 56, traducere, introducere și note de Dumitru Stăniloae, Membru al Academiei Române, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. I, Editura Humanitas, București, 1999, p. 242); 11 În acest sens, lansează următoarea exortație și scriitorul filocalic Marcu Ascetul: „Orice suferință fără voie
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
Dobrin și Maria Ciobanu, Editura Bunavestire, Bacău, 2000; ISAAC SIRUL, SFÂNTUL, Cuvinte despre sfintele nevoințe, în Filocalia, vol. X, Editura IBMBOR, București, 1981; MARCU ASCETUL, Despre legea duhovnicească, traducere, introducere și note de Dumitru Stăniloae, Membru al Academiei Române, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. I, Editura Humanitas, București, 1999; MCCOUBRIE, RACHEL C. & DAVIES, ANDREW N., „Is there a correlation between spirituality and anxiety and depression in patients
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
în raporturile interbisericești. 5. Sfinții Părinți au cultul păcii, pe care o consideră drept <<mama tuturor bunurilor>>. Ei sunt împotriva violenței de orice fel și socotesc războiul drept o <<ucidere organizată și multiplicată>>. 6. Patristica a creat genul literar al filocaliei sau al râvnei după însușirea frumuseților duhovnicești, care duc la desăvârșire. 7. Sfinții Părinți prețuiesc omul ca pe chipul lui Dumnezeu, dar îl și ceartă pentru păcatele sale. Umanismul patristic cultivă, printre altele, două valori-forțe: logosul rațiunea și dragostea. Oamenii
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
păcate : sau pentru frica oamenilor, sau pentru frica judecății, sau pentru răsplata viitoare, sau pentru dragostea lui Dumnezeu, sau, în sfârșit, pentru mustrarea conștiinței<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, op.cit., suta a doua, cap. 81, p. 83 footnote>”. Observăm că, în Filocalie, Părinții ne descoperă multe taine ale acestui război nevăzut și îndelungat. Nouă nu ne rămâne decât să medităm la ele și să le transpunem în practică, pentru că numai atunci când începem drumul despătimirii ne vom da seama de gravitatea tuturor păcatelor
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
excesiv-pitorescul Gheorghe Racoveanu (1900-1967) producea - alături de câțiva colaboratori de excepție - zeci de pagini, deopotrivă de sobre și reconfortante, în revista de critică teologică Predania. Mai ales între anii 1940-1950, Dumitru Stăniloae își disputa prioritățile între Telegraful român și munca la Filocalie. Firește, compromisurile era vizibile. Unii adoptau o stilistică didacticistă, grăbită sau improvizată; alții sacrificau prea multe pagini unor contingențe minore ale istoriei. La aceasta se adaugă, în cazul fiecărui autor, o anumită vulnerabilitate față de legea de atracție gravitațională a istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
umanității. De aceea mi se părea important ca dialogul cu veteranii dreptei interbelice - strânși la monumentul Calvarului Aiudului - să fie legat de plânsul din pustie al Sf. Siluan Atonitul. Înțelegi mai greu rolul matematicilor după ce ai descoperit etica sacrificială din Filocalii și Sinaxare. Fiind atașat de pravilă, tolerezi foarte greu nuanțele oricărei medieri hermeneutice sau complexitatea peisagistică a modernității. Când un monah ca părintele Sofian Boghiu de la Antim decide să vorbească cetății despre lucrarea isihiei, este imposibil ca rugul aprins să
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
destul să-L primești pe Domnul în inima ta”... Este exact ceea ce spun frații baptiști, chiar dacă, poate, pe un ton mai îndulcit. Câți proaspăt convertiți la credință nu cred că totul se reduce la „starea lăuntrică”? Deși Marcu Ascetul din Filocalie arată pericolul încrederii în simțirile inimii încă necurățite... Este ca și cum „simțirea mea” este organul central al credinței. Este ca și cum între mine și Hristos nu există intermediari (tradiția, Biserica, Scripturile). Tezaurul teologiei, dogmele, canoanele, scrierile Părinților, disputele doctrinare, cultul sfinților sau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
entitatede viață făcătoare și supraființială, și temelie și putere făcătoare șimai presus de toată puterea; și aptitudine lucrătoare și fără desfârșit; scurt vorbind, e entitate făcătoare de ființă”<footnote Sfântul Maxim Mărturisitorul, Capete teologice șgnosticeț, suta întâi, cap. 4,în: Filocalia românească, vol. II, p. 128. footnote>. În alt context: „Dumnezeu se numește Unul nu numai pentru căeste simplu, aflat mai presus decât toată compoziția, ci și pentru că El singur există propriu-zis între cele ce se zic că există, dar își
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
căeste simplu, aflat mai presus decât toată compoziția, ci și pentru că El singur există propriu-zis între cele ce se zic că există, dar își au existența de la El”<footnote Calistrat Catafygiotul, (Despre unirea dumnezeiască și viața contemplativă,cap. 42), în: Filocalia românească, VIII, p. 424. footnote>. În tâlcuirea Părintelui Stăniloae (notă de sub-sol, pp. 812, 424): „Se face legătura între faptul că Dumnezeu este Unul în mod simplu și între faptul că El este singurul care există însens propriu (...) vorbind de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
caredăinuiește”<footnote Ibidem. footnote>. Tanatologia, știința care analizează fenomenul morții, delimitează etapele ei, descriind experiențe din pragul morții, experiențedin clipa morții și experiențe de după producerea și înregistrarea obiectivă a acesteia.Deși nu sub aceste denumiri, întâlnim la Părinții duhovnicești ai Filocaliilor referiri la fiecare din aceste stări, la realitățile care precedși succedă experiența morții fizice. Preocuparea lor a fost însă unade natură duhovnicească. Ei nu s-au limitat și nici măcar nu s-aupreocupat cu adevărat să descrie, și cu atât mai puțin
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]