247 matches
-
evidențiază, adeseori, mai bine decât romancierul. "Ateneu", nr. 1, martie 1982 Mioara BAHNA Theodor Codreanu: "Marele zid" Referindu-se la propriul parcurs literar, Theodor Codreanu îi subliniază atipicitatea ("Eu am început atipic ca romancier și autor de aforisme, formă de filosofare vie și concentrată, continuând cu eseul critic și cu hermeneutica interdisciplinară, evoluată spre transdisciplinar și transmodernism"), prin raportare la teoria vârstelor creatoare a lui Camil Petrescu, având în vedere debutul său ca prozator, iar, în comparație cu scriitorii care compun generația căreia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Voronețul filosofiei românești" (p. 34). Sau: "dacă Eminescu a dezvăluit geniul poetic al limbii românești, Noica i-a dezvăluit geniul ei filosofic. Primii detractori i-au reproșat lui Eminescu siluirea limbii. Primii contestatari ai lui Noica i-au reproșat netemeinicia filosofării limbii" (p. 76). E de mirare că, sub forma unor concentrate de gând așa dezinvolte, autorul spune lucruri atât de adânci. "Marele merit al Ion Minulescu e că a făcut simbolismul popular. Prin aceasta, el trăda, de fapt simbolismul, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Liiceanu nu a părăsit niciodată dimensiunea profundului, A. Pleșu nu părăsește tema transmodernistă, preconizată de Radu Enescu și Basarab Nicolescu. Numai H.-R. Patapievici, prin lucrarea sa Omul recent a rămas în zona simulacrelor filosofice. Considerațiile acestuia sunt în afara unei filosofări, remarcă Th. Codreanu -, altfel-zis navighează într-o zonă sofistică. Cultura de masă pe care și-a asumat-o socialismul a fost substituită de cultura de consum (alții o numesc cultură de coca-cola), marcată de spiritul ludic, prevalentă concretului, întoarcerea la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și-o va pierde înăuntru." În viziunea autorului, omul-număr este integrat într-o organizație de masă "vegetând ca simplu număr în labirint" (1321). Aici, poate supraviețui cine se strecoară "din labirintul real în cel al cărților" (1445), cine are știința filosofării în labirint (2064) ori marii artiști care știu "să se joace prin labirintul sufletului omenesc" (1463). În logica labirintului intră biblioteca ("8005. Fiecare carte trimite la alta. O bibliotecă este labirintul perfect. În ea nici măcar nu ai conștiința tragică a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la iveală prin demersul pe care acum îl pun la cale se va apropia de vreo "teorie" a cunoașterii, clasică sau modernă, faptul nu reprezintă decât o întâmplare. În urmare, accentul "transcendental" legat de ideea preexistenței unor "forme subiective" ale filosofării nu conduce către identitatea cunoașterii unui fapt cu recunoașterea aceluiași fapt. Despre recunoaștere va fi vorba, în ultimă instanță, în lucrarea de față. Dar nu va putea fi trecută cu vederea nici cunoașterea; însă a o avea în față pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atunci în ce fel? În lucrarea de față în măsura în care va putea prinde chip întregul ei proiect se va încerca ilustrarea unei "metode" non-judicative în formula unei ideologii polifonice, al cărei demers este gândit de la bun început ca o formulă de filosofare non-judicativă; desigur, formă abia desprinsă de angajamentele normative ale dictaturii judicativului. Dar care este aria de exercițiu a acestei formule de filosofare? Cât se întinde orizontul ei de aplicație tematică? Ce potențial filosofic are, atâta vreme cât ea preia cel puțin parțial
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
non-judicative în formula unei ideologii polifonice, al cărei demers este gândit de la bun început ca o formulă de filosofare non-judicativă; desigur, formă abia desprinsă de angajamentele normative ale dictaturii judicativului. Dar care este aria de exercițiu a acestei formule de filosofare? Cât se întinde orizontul ei de aplicație tematică? Ce potențial filosofic are, atâta vreme cât ea preia cel puțin parțial, cum se va vedea forma poematică a începuturilor istoriei filosofiei, părăsită la un moment dat, și se ocupă de teme care mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că, încă înainte de Aristotel, unul dintre gânditorii socotiți exemplari în privința practicării filosofiei chiar în planul interesului pentru înțelegerea de sine în sensul lămuririi asupra puterii cunoașterii de a dezvălui ceea-ce-este în lume -, anume Socrate, deschidea un spațiu de înaintare a filosofării (filosofarea fiind un reflex al minții aruncate într-un orizont al uimirii) prin ideea recunoașterii necunoașterii, socotită îndoielnică în mediile "oficializate" ale filosofiei, totuși nu mai puțin solidă și, de aceea, ușor de sesizat uneori, chiar cu uimire când vizităm
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
încă înainte de Aristotel, unul dintre gânditorii socotiți exemplari în privința practicării filosofiei chiar în planul interesului pentru înțelegerea de sine în sensul lămuririi asupra puterii cunoașterii de a dezvălui ceea-ce-este în lume -, anume Socrate, deschidea un spațiu de înaintare a filosofării (filosofarea fiind un reflex al minții aruncate într-un orizont al uimirii) prin ideea recunoașterii necunoașterii, socotită îndoielnică în mediile "oficializate" ale filosofiei, totuși nu mai puțin solidă și, de aceea, ușor de sesizat uneori, chiar cu uimire când vizităm aleile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe amândouă, se "formalizează" accentuat, devenind simplu comentariu judicativ la spusele altora, în alte momente ale aceleiași istorii. Totuși, "cauza" acestei stări de lucruri este blocajul judicativ, îngustarea topos-ului gândirii-fenomen. De fapt, de la Aristotel încoace, a fost practicată, copleșitor, filosofarea de tipul gândirii-positum. De aceea este firească întrebarea: cum poate fi readusă, în focarul orizontului uimirii, filosofarea de tipul gândirii-fenomen? O reducție judicativă a dictaturii judicativului, aplicată cu scopul de a readuce gândirea, rostirea și făptuirea în locul din care poate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
istorii. Totuși, "cauza" acestei stări de lucruri este blocajul judicativ, îngustarea topos-ului gândirii-fenomen. De fapt, de la Aristotel încoace, a fost practicată, copleșitor, filosofarea de tipul gândirii-positum. De aceea este firească întrebarea: cum poate fi readusă, în focarul orizontului uimirii, filosofarea de tipul gândirii-fenomen? O reducție judicativă a dictaturii judicativului, aplicată cu scopul de a readuce gândirea, rostirea și făptuirea în locul din care poate începe o nouă "istorie" a lor, are șansa de a constitui propedeutica unei filosofări de tipul gândirii-fenomen
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
focarul orizontului uimirii, filosofarea de tipul gândirii-fenomen? O reducție judicativă a dictaturii judicativului, aplicată cu scopul de a readuce gândirea, rostirea și făptuirea în locul din care poate începe o nouă "istorie" a lor, are șansa de a constitui propedeutica unei filosofări de tipul gândirii-fenomen. Totuși, timpul nostru, care "trebuie" chiar după unii filosofi să fie unul al crepusculului, se arată încă lipsit de motivația necesară întreținerii uimirii și acceptării recunoașterii necunoașterii în privința stărilor de lucruri proprii lumii vieții omului; se arată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
non-judicativului; fără a pune un prea mare preț pe demersurile "logice" corespunzătoare, fiindcă din această perspectivă analogia ("asemănarea") devine, chiar la Aristotel, o formă de raționare care nu garantează dobândirea adevărului. Anterior acestui moment, însă, analogia constituia o tehnică de filosofare privilegiată. Era folosită, e drept, de sofiști, dar în alte împrejurări filosofice, folosirea ei a avut chiar sensul unor rezultate "acreditate", unii dintre filosofi fiind veritabili maeștri ai ei. Unul dintre aceștia este Platon. De exemplu, în dialogul Phaidros (246
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
concept al lui Husserl din Cercetări logice, anume acela de "teoria pură a multiplicității" (reine Mannigfaltigkeitslehre). În genere, această lucrare reprezintă o ilustrare a modului în care judicativul constitutiv își impune jurisdicția și asupra unor teme filosofice și metode de filosofare aflate la marginea orizontului judicativ; fără să existe în "expresia" lor, totuși, o predeterminare non-judicativă. Tema principală a proiectului husserlian este edificarea unei "logici pure", iar metoda corespunzătoare temei este constituirea unui domeniu de "forme logice" ierarhizate, care pot servi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-le, prin interpretare, către adevăr, cunoștință, teorie asupra unor obiecte determinate etc. Odată ajuns la analitică și dialectică, prin operația multiplicării formei S P, aceste două "discipline" logice vor fi preluate drept corpusuri normative pentru logică, pentru ipostazele diverse ale filosofării, pentru teoriile științifice, care se ocupă de la bun început cu obiecte interpretate, și pentru demersurile ideologice. Indicația metodologică pentru o asemenea ierarhizare a formelor logice, obținută prin interpretare, am căpătat-o, lucrând analogic, din locul indicat al Cercetărilor logice, lucrarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Acesta este un motiv puternic pentru a interpreta construcția critică a lui Kant din perspectiva convențiilor judicativului, în fapt, de a vedea în ea o dovadă a reconstrucției dictaturii judicativului. Concluzia ultimei discuții accentuează ideea judicativului constitutiv ca model de filosofare pentru Kant în proiectul său critic. Prezența timpului prin cele trei ipostaze ale sale, în condiționarea experienței posibile, constituie proba cea mai semnificativă, mai puternică, a acestui fapt. E drept, condiționările strict formale ale judicativului, prin structura originară S P
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unor funcții judicativ-constitutive, cum este și cea a întemeierii; și, cum se va arăta, constituirea "temporală" a Dasein-ului. Trebuie totuși regândită însăși posibilitatea acestei ipostazieri "existențiale" a analiticii (poate fi vorba doar despre o simplă aplicație a unei formule de filosofare) pe baza regulilor prin care însăși putința proprie de a intra într-o formă, cu totul particulară, este trecută în realitate ca atare (în filosofia din Ființă și timp, corespunzătoare proiectului realizat); altminteri este pus în dificultate însuși gândul privind
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din ultimele decenii, propuse și de pe pozițiile "tehnice" ale filosofiei analitice și de pe cele "istorice" sau "descriptive" ale filosofiei continentale, au condus către stabilizarea unei atitudini de forțare a granițelor dictaturii judicativului, prin dezvăluirea unor aporii consubstanțiale unor modele de filosofare mai vechi sau mai noi, prin retematizarea unor probleme care deseori, în istoria filosofiei, au fost marginalizate, cum ar fi problema nimicului. Dar mai cu seamă au fost forțate aceste granițe prin radicalizarea problemei vizând, în termeni heideggerieni, preeminența ființării
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
elementele esențiale aparținând acestor două ipostaze ale constituirii fenomenale, enumerate la începutul lucrării: "imagine", "sens", "gând", "trăire", "fapt de existență" etc. Nu este vorba însă, în ceea ce am propus aici, despre o manieră raționalistă de lucru, căci identitatea modelului de filosofare folosit este dată de operații, mai cu seamă de reducția judicativului, iar nu de o teză oarecare, "raționalistă", "criticistă" etc. În plus, descrierea judicativului și reducția sa nu sunt în primul rând, în lucrare, construcții sau reconstrucții teoretice, pentru că amândouă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
grupul rockerilor, ce includeau lectura filosofiei și atitudinea de nesupunere față de autoritate, incluzând-o pe cea paternă. După liceu a urmat un nou eșec, cel al examenului la Facultatea de Filosofie a Universității din Iași. Pentru mine, ceea ce înțelegeam prin "filosofare" era un soi de exercițiu-în-act, așa încât m-am prezentat la examen venind direct din vacanță, de la Costinești. Pentru a evita efectuarea stagiului militar, obligatoriu în epocă, m-am înscris la o școală postliceală, în orașul natal, care pregătea depanatori radio-tv
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
1. ARGUMENT Evaluarea spiritualității bizantine și dezvăluirea aspectelor ce marchează profilul filosofării în acest orizont ar trebui să reprezinte pentru omul acestui veac o necesitate ce depășește simpla nevoie de a umple un loc liber în istoria culturii universale. Din păcate, de prea multe ori modalitatea sub care bizantinii au înțeles să
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
vremurile postmoderne s-au conturat instrumentele necesare evaluării discursului filosofic formulat în mediul bizantin, dar se deschide și posibilitatea recuperării unei direcții spirituale ce se axează tocmai pe chestiunile care ne preocupă actualmente. 2. Caracterul culturii bizantine A înțelege specificul filosofării în spațiul bizantin cere, mai întâi de toate, o analiză, fie și succintă, a ambientului cultural și social în care această filosofie a prins contur. Statul bizantin, moștenitor al Imperiului Roman, are o evoluție asupra căreia istoricii moderni au ridicat
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
vrut niciodată caracterul unui discurs autonomizat, lucru ce nu trebuie interpretat ca o situație de inferioritate în raport cu istoria culturală apuseană, ci trebuie raportat la idealurile societății bizantine, la modul în care omul bizantin înțelegea desăvârșirea de sine. 3. Tipul de filosofare bizantin Existența unei tradiții filosofice reale și autentice în Bizanț este un subiect controversat, ca să nu mai amintim faptul că cvasitotalitatea lucrărilor de istoria filosofiei nu includ nici o referire la așa ceva. Chiar și lucrările care privesc exclusiv intervalul medieval în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
deși s-a făcut încă foarte puțin în această direcție. Spre exemplu, rarele lucrări care au pornit de la premisa existenței unei filosofii în tradiția bizantină, cum este cazul textului lui Basile Tatakis , nu au reușit să justifice îndeajuns existența unei filosofări cu proprie identitate, în Răsărit. Precizări mai recente au venit să clarifice înțelesul folosinței termenului de filosofie în spațiul bizantin, reușindu-se într-o bună măsură să se iasă din fundătura interpretativă la care ajunsese exegeza clasică bizantină. În primul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
lui Dionisie Areopagitul: a fost un creștin platonizant sau un neoplatonic sub haină creștină. Dacă însă se delimitează cu multă acuratețe intenția sub care stau scrierile areopagitice, discuția își pierde substanța. Dincolo de această apreciere de ansamblu a căii bizantine de filosofare, trebuie afirmată existența unei autentice evoluții a filosofiei în Bizanț, conturarea unor epoci și curente în felul de a face filosofie. Chiar dacă anumiți termeni, motive și termeni pot fi găsiți oriunde în textele bizantine de-a lungul veacurilor, folosințele și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]