338 matches
-
te-ai prins?" "A! Lu' ăla? Și? Care-i treaba? Că, uite, și mie mi-a murit soacră-mea, deși credeam că o să mă bage ea pă mine în pământ, jigodia dreacului! Abea i-a făcut dă șase săptămâni..." Continuă filozofând: În fond, ce mare șmecherie-i și asta? Dacă nu mai ai sănătate-n corp, mori. Poți să fii tu cel mai mecicar baștan dă pă fața pământului, dacă s-a termenat ața dupe mosor, te-ai dus. Ce mă-nteresează
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
muntenesc - este în general lipsită de valoare; poezia simbolistă compusă după 1890 pare scrisă de altcineva și ne înfățișează un Macedonski - poet antologic. Poezia hiper-romantică dominantă în Muntenia pînă pe la 1870 a dus la exces toate ticurile romantice și a filozofat în mod tenebros: ea avea să cadă în uitare odată cu apariția lui Eminescu. Printr-o ciudată mișcare regresivă, cu sens antijunimist, Macedonski revine programatic la originile romantismului românesc, declarînd că dorește reluarea tradiției lui Heliade-Rădulescu; o astfel de întoarcere spre
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
luaseră măsuri... - Împotriva lui Dumnezeu? mă întreabă Haralampy admirând mai mult țopăiala decât cântecul unei tinerele scăpată în studioul Antenei 1 de la inundații doar în bikini și o pereche de sâni puternic siliconați... - Să tac? Mă rog! Dar tot el filozofează în clipa următoare: - Mă, bade, să știi că e adevărat: există în viață destule momente de restriște când, stând în fața televizorului cu un trăscău bistrițean în mână, aluneci în nostalgii primitor-devoratoare, când realitatea imediată se transformă într-un peisaj de
Când își va vedea primarul Constanței ceafa? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11377_a_12702]
-
minimum de onestitate l-ar fi obligat să arate că sutele de milioane de victime ale regimurilor comuniste din întreaga lume, începând din anii 1917 și până astăzi, nu au egal în istoria modernă a omenirii. D.P. însă preferă să „filozofeze” scriind: „Pozitivul și negativul, favorabilul, contrariul acestuia, norocul și ghinionul se succed sau coexistă, într-o înlănțuire greu, dacă nu imposibil de evitat, în întreaga structură a societății în curgerea generațiilor, în rostogolirea veacurilor după cum și în ciclicitatea naturii.” În
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
Filozoful, la fel ca anatomopatologul sau ca preotul, este dezarmat în fața morții, iar sub acest unghi al neputinței biologice, el nu se deosebește cu nimic de cel mai de rînd muritor de pe acest pămînt. Dacă așa stau lucrurile, atunci a filozofa pe seama morții înseamnă a vorbi despre un lucru asupra căruia nu ai nici o putere. Toată filozofia clădită în jurul ei nu te ajută cu nimic în clipa ieșirii de pe scenă. De aceea, deși viața ar trebui să fie o pregătire pentru
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
familiarizat cu tărîmul nuanțărilor fine, dar este închis în hotarele propriei autorități. Cînd o astfel de ființă nu primește semne de recunoaștere publică, singura cale de a-și micșora frămîntarea e să facă ceea ce au făcut dintotdeauna gînditorii solitari: să filozofeze cu intermitență, fragmentar, pe seama întîmplărilor vieții. În această privință, autorul se arată consecvent cu sine, dovadă că volumul de față, al doilea după cel din 2003 - Contemporan cu două milenii - Te x Te - este o colecție de reflecții și meditații
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
de limbaj neglijent (Sub vraja); o a treia categorie sînt monologuri ale poetului care gîndește în această formă lucruri grave ( Cugetări). Este de un comic delirant faptul că poetul scrie atît de natural în acest fel încît ajunge chiar să filozofeze, dar în același timp poezia din această categorie rezista și după o eventuală transcriere în grafie comună. Caius Dobrescu, Deadeva, Editura Paralelă 45, Colecția 80, seria Poezie, 1998, 101p., 9500 lei.
De-a poezia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17695_a_19020]
-
pat, femeile au început să-i deteste, ei nu mai sunt buni decât să le... natura nerenunțând la drepturile ei care au înmulțit omenirea... Ori fac politică. Se uită sus la stele, descoperă fel de fel de sisteme; ba unii filozofează și spun - dragă Costică, învierea... mistica învierii... nu o poate înlocui decât mistica cealaltă, a terorii... Lovituri de stat delicate dau numai ele și ajung șefe de stat, așa, pe nepusă masă, încât ei, sărmanii, se trezesc într-o zi
Amprente by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5831_a_7156]
-
acestei situații. Iată: "Petrecerile cu mult înainte pregătite rar se întîmplă să iasă bine; cîtă vreme, cele încinse așa la întîmplare, pe negîndite, aproape întotdeauna izbutesc frumos... // De ce oare? - De ce, de nece - nu trebuie să ne batem mereu capul să filozofăm, să tot căutăm cauza la orișice... Destul să constatăm cum se petrec lucrurile" (Repausul duminical).
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
în primul rând, când o citesc pe Melinescu, este tonul ei, tonul ei plăcut. Reflecțiile în jurul lui Karl al XII-lea dau o imagine bună a stilului proaspăt și puterea de a asocia liber cuvintele. Melinescu are capacitatea de a filozofa despre Swedenborg și filozofii antici, dar în același timp și despre istoria urinării. În fața acestei puteri de a amesteca ce e înalt cu ce e jos, ce e ușor cu ce e foarte serios, cititorul ei capitulează imediat." Sydsvenskan * "Melinescu
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
farda goliciunea textului în sine. Confesiunea aparține unei femei de 30 de ani, ajunsă abia acum la o conștiință sexuală matură. Korin, bărbatul ei, a ajutat-o să-și descopere identitatea sexuală, dar, având nostalgia condiției uterine și a fertilității, filozofează exaltat pe marginea corporalității și a dublului erotic. Călătoria devine una a percepțiilor și Ruxandra Cesereanu izbutește aici câteva pagini foarte bune. Din păcate pentru orice scriitor atras de o asemenea zonă, precedența îi poate fi fatală. De multe ori
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
ca ceasul nașterii legat de mâini și de picioare te zbați crisalidă între crisalide să nu strici miracolul vieții nu-i așa frate Ioane Gâf-Deac și tu cu rana ta tot acum în pat de spital poate dacă eram împreună filozofam mai bine sau jucam jocul nostru astral cum ne-am jucat cu poezia scrisului tău dar cine știe fiecare cu îngerii lui cu propriul său ocean de lumină când ne vom întâlni vom schimba oceanele dar nu și îngerii și
Așa cum îngerii curg by Theodor Damian () [Corola-journal/Imaginative/10306_a_11631]
-
puternic aici mereu, că mama trebuia să-și prindă pălăria cu și mai multe agrafe. De obicei, purta batic, însă nu și duminica. Ne așezam pe postament și ea îi mulțumea Domnului că am reușit să urcăm. Apoi începea să filozofeze despre lume, despre prostia popoarelor și despre mânia inevitabilă a Domnului. După asta, mi-a spus o poveste despre un om curajos, care a disprețuit bucuriile trupului și a ales în schimb să-l slujească pe Domnul... Apoi a urmat
Portocalele nu-s singurele fructe by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/8020_a_9345]
-
venei safene sau planurile pectoralilor pe care le desenez cu grijă în caietul de alături, pătat cu grăsime. Cui îi pasă că inima acestui bărbat a iubit, a urât, s-a zbătut în spaime ori s-a poticnit în neliniște?" Filozofând în imediata vecinătate a cadavrelor aflate pe masa de disecție, memorialistul mai are o revelație importantă: ,Sculptorul însuflețește materia inertă și o integrează destinului uman; medicinistul o demolează savant și o restituie neantului, păstrând din ea doar amintirea cu care
Exerciții de admirație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10777_a_12102]
-
iubire,/ Cer iertare,/ Cer un pic din fiecare". Dacă vă place foarte mult, cum spuneți, textul de mai sus, nu este obligatoriu, chiar dacă ar fi comod pentru mine, să vă las răpit de extaz. Cerșetorul nu are nici o vină, el filozofează corect. În schimb, poetul care transcrie întâmplarea cu pricina, o face într-un mod pueril, efectul alunecând masiv din grav în comic exasperant. (Ciprian Ban) * Remarcabilă tensiunea mărturisirilor brutale, patetice, pline de cruzime și totuși vagi: Pentru câțiva arginți/ mi-
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14210_a_15535]
-
din senin, Paz își pune o întrebare pe care noi am putea-o socoti inutilă: oare nu e cumva caraghios că la sfîrșitul vieții sale (inevitabil aproape, căci avea deja aproape optzeci de ani) să lase o carte despre dragoste? Filozofînd pe tema iubirii, vîrstnicul se teme de ridicol, pentru că presupune implicit o iubire asociată tinereții, desi nimic din teoria expusă în carte nu justifică asemenea conexiuni, și deci nici aprehensiunile. Dublă flacăra este perechea unui poem scris mai demult de
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
interpretarea; că e vorba de o scriere autentică a lui Aristotel; și, mai presus de toate, care e diviziunea în capitole a acestei lucrări. Cât despre întrebarea la ce ar putea fi folositoare lucrarea Despre interpretare celui ce intenționează să filozofeze, un asemenea lucru se va dovedi de prisos, prin expunerea intenției cărții." Desigur, nu este vorba aici despre autoritatea unui model obligatoriu; ci despre o obișnuință a admiterii rigorii în gândire, care poate lua o formă sau alta și care
Comentând Despre interpretare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17712_a_19037]
-
Dac-ar fi să evoc prima imagine care-mi vine în minte în legătură cu Caragiale, ea ar fi neapărat legată de zilele toride ale verii, de un soi de dolce farniente în care inși îmbrăcați în costume subțiri, de culoare deschisă, filozofează binedispuși la masă, în umbra unui copac dintr-o grădină publică, sprijiniți în elegante bastoane cu măciulii de argint. E o lume de domni și doamne, toți grațioși, plini de spirit, trăind într-un fel de rezervație ideală. Nu-i
Domnii noștri și domnii lor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4688_a_6013]
-
poala" cui se nimerește, "pângărindu-și cornul... cu te miri cine" (p. 27); Vampirul și Vârcolacul, verișori buni, nu mai beau sânge, ci "suc de portocale sub clar de lună, pentru purgație". Vasiliscul are chiar conștiința ieșirii din mit și filozofează pe această temă cu protagonistul-narator al subcapitolului: "- Este oul de cocoș bătrân, clocit de o broască țestoasă, din care s-a zămislit strămoșul meu, primul Vasilisc. Aripile lui erau adevărate, ale mele nu mai servesc decât de podoabă... Odată ieșiți
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
scrie inspirîndu-se din limpezimea și sentențiozitatea scriiturii realiste de secol XIX - pentru care-și manifestă explicit predilecția, sau din marile povestiri parabolice ale secolului recent încheiat. În plină epocă a corectitudinii politice, el ierarhizează culturile. În plin jovialism cotidian, el filozofează balzacian. Filozoful preferat al naratorului este Auguste Comte: “Si donc l’amour ne peut dominer, comment l’esprit régnerait-il? Toute suprématie pratique appartient à l’activité” se citează ca motto al capitolului 15. În epoca lui il pensiero debole, Houellebecq
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
monstruozității. Distrugerea se face cu artă, poveștile pornografice sunt însoțite de partitura pianului, povestitoarele ușor fanate apelează și la coregrafie, iar cenaclul scatologic este punctat de intervențiile și comentariile celor patru dezaxați care se reunesc și în particular pentru a filozofa pe marginea operei lor. Principiul de funcționare al confreriei este simplu, enunțat în paradox: ŤSingura anarhie adevărată este aceea a puterii.ť Cei patru se decid să subordoneze juisanța unui gest unic, să inventeze ceva mai puternic decît sodomia, actul
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
au dzis să mă asedzu și va scrie la împăratul să-mi dea jalovanie și sate. Dar tot n-am primit, că este norod prea cumplit... Doi ani trec stăpâniți de obsesia întoarcerii, de speranța revenirii în locul natal. Nădejdea domnului - filozofează Neculce estimp - este ca săninul cerului și ca încetul mării: acmu este senin și se face nuor, acmu este mare lină și se face furtuna. Dacă experiența exilului i-a folosit la ceva, naratorului ea îl face să scrie această
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
-o gîndurilor lor. Universul acesta e atît de compact încît fiecare termen, prins cum este într-un sistem de trimiteri încrucișate, reprezintă un nod sau un ochi în țesătura deasă și concentrată a celei dintîi limbi în care oamenii au filozofat: greaca veche. Pentru un pasionat de filozofie, lucrarea aceasta nu se consultă, ci se citește. O citești ca pe o istorie a metamorfozelor prin care un cuvînt, ca să ajungă la noi în forma pe care o știm, a trebuit să
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
agonie, cosmos, oniric, matematică, poezie ș.a.m.d sunt toate creații grecești zămislite de niște minți care, împotriva oricărui bun simț și în ciuda oricărui calcul pragmatic, s-au apucat să facă ceea ce nici un om normal nu ar fi făcut: să filozofeze. Ca să înțelegi scandalul sublim pe care această îndeletnicire inutilă l-a iscat în mintea oamenilor și ca să intuiești necuviința cu care grecii, sfidînd precauțiile vitale ale speciei umane, au nesocotit rigorile unei vieți puse în slujba bunăstării, trebuie să urmărești
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
limbă, abstractizîndu-se, își pierde putința de mlădiere a sensurilor concrete. Și astfel, desprinderea de realitate a cuvintelor uzuale, chiar dacă oferă avantajul unei lărgiri a înțelesului, reprezintă o sterilizare a bogăției inițiale a înțelesurilor spontane. Grecii, atunci cînd au început să filozofeze, aveau o limbă de o prospețime polivalentă și sălbatică, a cărei luxurianță lexicală avea să fie defrișată treptat pe măsură ce limba își sporea încărcătura abstractă. Cu alte cuvinte, cultivarea unei limbi este însoțită fatalmente de secătuirea fondului ei vital. Mai devreme
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]