9,041 matches
-
bátem, nelit. bătém...; imperf. (el) băteá, nelit. băté...; copértă sf. (unei) coperte, copertei; pl. coperte, nu coperți...; sesizá vb. nu sezisa; (eu) sesizez, nelit. sesizăz... .etc.) asupra cărora atrag atenția și numeroasele lucrări, mai vechi sau foarte recente, a căror finalitate o reprezintă consolidarea și apărarea normelor limbii române literare unice. O sistematizare a indicațiilor și corecțiunilor punctuale de acest fel - care sînt destinate corectării "din mers" (în redactarea discursului anterior pregătit, a textului scris) - se realizează prin inserarea, în anumite
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
ghilotina - soția comandantului închisorii bovarizează în exilul autoimpus, departe de sorgintea sa nobilă și pariziană, luîndu-l sub protecție pe misteriosul condamnat, cu un interes pe cît de transparent în implicațiile sale afective și nu numai, pe atît de epurat de finalități imediate; ceea ce soțul înțelege și consimte, încurajează și apără de acuzele care nu întîrzie să apară din partea oficialităților și a comunității locale. Prin atare mize inefabile și răgazul riscant al răstimpului contemplației, în cadre adesea fixe, urmărind triunghiul sui-generis în
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
observa că aproape toate aspectele tratate până azi în legătură cu C implică procesul de comunicare. Adică: I. Realizare a comunicării interumane și, prin aceasta, a unei interacțiuni prin C: transmitere de mesaje pentru "poșta electronică" (e-mail) sau de texte menite, ca finalitate reală, a fi comunicate către alții - "cititorii" -, și lectura lor (pe ecran), sau "sinteza vocală" și "recunoașterea electronică a vorbirii" cu scopul comunicării în acest mod, pentru nevăzători de pildă, sau pentru informarea turistică etc. (cum am putut vedea în
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
a fi utilizate de alte persoane direct sau după prelucrarea chiar de către un informatician de pildă. Actul de comunicare este, în acest ultim caz (III), mai puțin explicit, dar tocmai ruperea specialiștilor tehnicieni (informaticieni, specialiști în "Lingvistică computațională" etc.) de finalitatea ultimă, reală, deci de scopul de a servi omului, provoacă dereglări în demersurile colectării și procesării datelor, erori sau lipsuri constatate, în final, fie de către lingviști ca ultimi beneficiari pentru mare parte dintre datele obținute, fie de către beneficiarii obișnuiți, din
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
cui prodest constituie o întrebare fundamentală în acest domeniu. Evident, ajutorul C pentru culegerea, înmagazinarea și apoi utilizarea datelor este enorm, ca și al informaticii în genere etc., dar insist aici mai ales asupra necesității de a fi mereu prezentă finalitatea lor umană, adică beneficiarul uman, cu particularitățile lui. În definitiv, această insistență face parte dintr-o concepție teoretică axată pe primordialitatea ființei umane în diverse științe, în opoziție cu tendințele care fac abstracție de faptul că omul, ca atare, creează
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
ale așa-zisei "comunicări C-om, voi reveni mai departe. Dar este necesar, în primul rând, să se înțeleagă că activitatea cu (pe) C constituie o activitate de comunicare, fie în stare incipientă sau implicită, ca punct inițial (cu această finalitate) sau final (beneficiarii "tezaurelor", corpus-urilor etc. - vezi categoria III), fie pe deplin realizată (ori realizabilă) sau explicită (vezi categoriile I și II). Discuția referitoare la comunicarea interumană prin C este de dată mai recentă, dacă ne referim la aspectele
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
poate fi chiar devastator asupra psihicului unor adolescenți atrași treptat de mirajul unui "mediu" (mijloc de comunicare) devenit un drog. "Umanizarea" C, pe care am preconizat-o, ca necesară abordare a C de către tehnicieni, spre a-i avea în vedere finalitatea lui ca unealtă a beneficiarului-om, este altceva decât această falsă umanizare, prin care C devine o ființă virtuală, un partener uman cu care utilizatorul se însingurează într-o zisă lume "virtuală". Observăm că în unele țări - sau mai degrabă
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
proiect fusese demarat la Teatrul "Nottara" de Vlad Rădescu, la propunerea regizorului Theodor-Cristian Popescu și Companiei 777, pe care o conduce. Din motive ce nu mai au rost a fi comentate, proiectul a eșuat la "Nottara", dar și-a găsit finalitatea la "Bulandra". Privind lucid, nu înțeleg foarte limpede contribuția fiecărui co-producător al proiectului său, mai exact, al Teatrului "Bulandra", unde spectacolul pare a se fi aciuat. Trebuie spus că piesa este bine scrisă, cu o construcție teatrală și dramatică de
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
spectacol-sinopsis nu cred că trebuie exersată tocmai pe astfel de texte. Mai ales că nu există "agățări" pentru a-l provoca pe spectator să meargă și să citească și romanul. Sau măcar să-l răsfoiască. Urmărind povestea, și conflictul își găsește finalitate, se înțelege în mare, ce se întîmplă, care sînt iubirile, aventurile și trădările. Corul prezent, care te duce, inevitabil, cu gîndul la Purcărete, are, teoretic, rolul comentatorului, rezoneur-ului, dar într-un mod mult prea palid, uneori chiar stîngaci, fără urmă
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
sieși vioara întîi. Se ajunge repede la intoleranță, la negări, la blamări, la false ierarhii în fiecare "tabără". Nu se mai ascultă argumente, nu se mai ține seama de ele. Și prea puțini se strîng în jurul unei idei, urmărind, totodată, finalitatea ei. Asupra acestui subiect am să mă opresc altădată. Acum, încerc să-mi ordonez părerile și gîndurile după un an și să sper în bine întîmpinînd mileniul. Mi-am propus odată să contabilizez kilometrii pe care i-am străbătut cu
Decembrie 2000 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16542_a_17867]
-
satirei (care se adresează în primul rînd expectației ludice a adresantului), discursul politic programatic impune - în măsura în care, ca orice operație deliberativă, se adresează nu visceralului, ci intelectului alegătorului - coerență și precizie ideatică și claritate în expunere. Într-o societate democratică modernă, finalitatea discursului electoral - prezentat într-o formă mai realizată sau mai puțin realizată - solicită capacitatea de înțelegere a electorului, finalitatea unei campanii electorale democratice corecte fiind determinarea opțiunii și cîștigarea adeziunii, deci a votului electoratului, prin convingerea, nu prin seducerea lui
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
deliberativă, se adresează nu visceralului, ci intelectului alegătorului - coerență și precizie ideatică și claritate în expunere. Într-o societate democratică modernă, finalitatea discursului electoral - prezentat într-o formă mai realizată sau mai puțin realizată - solicită capacitatea de înțelegere a electorului, finalitatea unei campanii electorale democratice corecte fiind determinarea opțiunii și cîștigarea adeziunii, deci a votului electoratului, prin convingerea, nu prin seducerea lui. Discursul electoral corect, care satisface 'condiția sincerității' implică comunicarea, în viziune proprie (determinată de concepția economică și ideologică) a
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
XVII lea, observă în justificarea demersului său autorul, a propus mecanismul drept model explicativ al universului. Conform unui asemenea model, fenomenele lumii înconjurătoare se produc și se justifică în termeni cauzali, și nu în vederea atingerii unor scopuri, a împlinirii unei finalități. A urmat secolul al XVIII lea, care a preluat de la anteriorul noțiunea de cauzalitate adăugînd însă o critică severă a ideii de putere imanentă: nimic nu există sau nu se manifestă datorită unor resurse interioare. Frankfurt crede că asemenea modificări
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
noastre populare și în sentimentul cosmic al destinului. Melancolia eminesciană a intrat în rezonanță cu "lumea în eternă unduire". Specificul frumosului românesc se exprimă în "ideea unduirii", imprimată într-o "viziune dionysiacă a lumii". Aceasta e, în mare, articulația și finalitatea demonstrației lui Dan Botta. Un ritm al spațiilor - mai adaugă el - e regăsibil la Cantemir; Vasile Conta și-a fondat filosofia pe o teorie a ondulației cosmice, iar concepția istorică a lui Vasile Pârvan "este înfiorată de sentimentul cosmic". Înțelegem
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
obligat să răspund pe această cale". Respinge orice influență care să fi venit din direcția operei lui Dan Botta "de o melodioasă sterilitate", nu acceptă calificarea "doxei germanice" a teoriei sale, considerată o filosofie a culturii de esență românească în finalitatea ei. Își susține prioritatea ideii legate de spațiul ondulat ca matrice a spiritului românesc trimițând la articolul său Simboluri spațiale, publicat în mai 1930 în "Darul vremii", la Cluj. Drept consecință, în studiile sale despre ideea unduirii în frumosul românesc
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
Face asta într-un mod discret, dar nu mai puțin lucid sau atent decât un film multi-premiat ca, să zicem, "In vino veritas". Face asta și în detrimentul intrigii, care e mult mai "puțină" decât te-ai aștepta. Sfârșitul nu înseamnă finalitate sau concluzie, mai degrabă crezi că filmul se termină pentru că îi expiră timpul. Stillman nu predică în maniera cu care lungmetrajele ne-au obișnuit, nu-ți spune ce-i bun și ce-i rău, are o atitudine de genul "Te
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
fondul tradiției orale, imaginația, invenția, ficțiunea. În tot ceea ce a publicat pînă acum Julio Llamazares, rămîne fundamentală raportarea, în forme, cu modalități și din perspective diferite, la problematica memoriei în cele două ipostaze complementare, individuală și colectivă. Memoria determină geneza, finalitatea, conținutul și perspectiva operelor sale; este, așadar, sursă de inspirație sau punct de pornire ("memoria populară" pentru romanul Luna de lobos- Luna lupilor, memoria personală pentru Escenas de cine mudo - Scene de film mut), "mesaj" (apel la neuitare a trecutului
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
cele mai glorioase ale istoriei s-au înfăptuit la noi în patrie - de ce întrebi, cum de-am decăzut în asemenea hal -, asemenea protocronismului care, chipurile, demonstrează peremptoriu că în domeniul culturii prioritățile noastre sunt practic nelimitate, hagiografia eminesciană are ca finalitate justificării unei politici de izolare a țării: din moment ce suntem unici, este cazul să rămânem unici, neacceptând integrarea în structurile civilizației europene. Astfel aproape o jumătate de secol de pervertire spirituală sistematică își arată și din acest punct de vedere efectele
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
fi echivalentul "demolării", termen catastrofic, preluat din lexiconul comunist. A revizui tabla de valori nu înseamnă însă a distruge nici o valoare autentică, ci a corija supraaprecierile și minimalizările, făcînd loc numelor omise sau subestimate. E un proces civilizat, cu o finalitate constructivă, ale cărui "promovări" și "retrogradări" se produc nu în chip samavolnic, ci într-un climat de discuții critice libere. Perfect avizat asupra situației, Constantin Abăluță rostește fără menajamente o sumă de amare adevăruri: "E nesincer și pueril argumentul după
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
face, apoi, cu această antropometrie și cu chimismul sangvin, acesta din urmă practicat numai cînd și cînd. Și, totuși, marele profesor de histologie continua, anual, să vie în satele studiate monografic și să-și continue cercetările sale fără scop și finalitate. Referindu-se la fizionomia școlii monografice, H.H. Stahl amintește de dizidența legionară din cadrul școlii creată de grupul D-tru Amzăr, Ernest Berna, Ion Ionică, I. Samarineanu. Aceștia se constituie în grupare dizidentă și editează, în 1937, revista Rînduiala (sub formă de
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
primele două faze. Tot în cursul acestui an vor fi elaborate, pe baza programei școlare în vigoare, materiale educaționale în format electronic. Un rol deosebit în asigurarea succesului acestui program îl au centrele de instruire a profesorilor, înființate pe lângă universități. Finalitatea programului presupune ca fiecare elev, student sau profesor să dețină cunoștințele necesare pentru utilizarea computerului și a softurilor educaționale. Filiere bilingve l Organizate în cadrul învățământului tehnic În baza parteneriatului încheiat între M.E.C. și Agenția Interguvernamentală a Francofoniei, au fost inițiate
Agenda2003-16-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280917_a_282246]
-
2003, punctând însă și câteva obiecte de dimensiuni mari, executate în anii 1996-1997. Expoziția nu va fi construită pe sistemul simezelor, ci va fi mai mult o prelungire a spațiului trăit în atelier. Din acest motiv, multe lucrări nu au finalitate și destinație precisă - după cum a ținut să sublinieze autoarea - ele putând fi continuate și readaptate la un nou context. Timp de două săptămâni cât va fi deschisă expoziția, în intervalul 9-22, Suzana Fântânariu intenționează să scrie un jurnal „la vedere
Agenda2003-18-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280966_a_282295]
-
Piața Libertății nr. 3, spre a fi jurizate de comisia formată din poeți și critici, membri ai Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara. Poemele vor avea anexate un plic conținând datele complete ale autorilor lor, care vor fi anunțați asupra finalității concursului. S. P. Nostalgia Pădurii Vieneze l Turneul Trupei „Mimosen“ La scurt timp după premiera la sediu a spectacolului cu piesa clasică „Povestiri din Pădurea Vieneză“, de dramaturgul austriac Ödön von Horváth, colectivul Teatrului German de Stat din Timișoara va
Agenda2003-9-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280744_a_282073]
-
Local Timișoara nr. 45/1993 modificată și completată, cu amenzi cuprinse între 1 și 10 milioane de lei. LILIANA SCRIPCĂ Precizări ale Distrigaz-Nord Timișoara l Program intens de controale Aflate în plină desfășurare, lucrările din Freidorf - ce vor avea ca finalitate extinderea rețelei urbane de furnizare a gazelor naturale - ridică o problemă mai puțin comună viitorilor beneficiari, cărora li se impune, în vederea executării branșamentelor, conlucrarea cu o singură firmă. Dl ing. ec. Valentin Vișan, șef Sector Timișoara în cadrul Distrigaz Nord - societate
Agenda2003-12-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/280816_a_282145]
-
de muncă, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor de salariu de minimum 15 la sută din salariul de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată. Dna Maria Seleșan, Tomești. Pentru această finalitate este necesar să vă prezentați la un notar public în vederea efectuării succesiunii. Dna Maria Știrban, Timișoara. Asigurarea de sănătate este reținută în mod corect, conform dispozițiilor legale aplicabile în materie, mai exact O.G. nr. 150/2002 privind organizarea și
Agenda2003-12-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280826_a_282155]