29,920 matches
-
oarecum de fund și m-am bucurat că nu a făcut, în cele din urmă, pipi pe mine ca pe o statuie în mărime naturală. Nici acum nu știu cum am ajuns pe peron și cum m-am suit în tren. În fine, vagon curat, civilizat, nemțesc de la second-hand. Singură în compartiment. Mă așez, nu mă dezbrac. Nu simt decît fierbințeala lacrimilor de pe obraji. La Predeal realizez că sînt vie. Pe hol, pustiu. Nu văd nici-un chip, aud numai niște voci, conversația prețioasă
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
mă privește, îmi recunosc alergia la "stilul Malvina Urșianu" și îmi asum incapacitatea de a-mi depăși, probabil, o anumită incompatibilitate structurală cu acest stil. Ce lume veselă mi s-a părut, în consecință, un film fals, da capo al fine, o "poză" de o prețiozitate enervantă și ridicolă. Povestea unei respectabile doamne doctor (aristocrate), fără vîrstă, care rămîne însărcinată cu un mult mai june pictor avangardist, după ce îi face toate analizele, din care reiese că individul e sănătos tun!, mi
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
lui Zacharias Lichter în Viața și opiniile lui... Citatele oferite de dl Borbély sînt edificatoare: criticul a ucis în Matei Călinescu un poet adevărat. Dacă nu cumva poetul a mai scris cîte ceva și noi n-avem habar. l În fine, cîteva scrisori ale lui I.D. Sîrbu (una către Doinaș) completează acest remarcabil număr de revisăt. l SEMN, revista literară tipărită la Bălți (nr. 3-4 din 2002), conține cîteva lucruri demne de relevat, între care un "compendiu" consacrat Poeziei basarabene de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
-i nimic, e interesant. - Vorbesc mereu în zig-zag -uri... - Dar experiența războiului, cum ați trăit-o? - Războiul ultim? Ori penultim? - Sper să fie ultimul! - Deocamdată suntem oarecum înarmați și chiar americanizați. Pe plaje avem astăzi ostași care au debarcat, în fine... Odinioară eram doar "sergent teterist" și, cum îmi plăceau foarte mult caii, făcusem stagiul la Regimentul 4 Roșiori "Regina Maria". A venit războiul care m-a mobilizat fiind trimis ca magistrat la Curtea Marțială din Odessa - un oraș splendid, pe
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
literaturii comparate, o lucrare despre utopie care a avut un foarte mare succes. Să fiu sincer, mă mîndresc cu ea fiindcă a avut un ecou internațional considerabil. Am publicat apoi o carte în spaniolă despre semnificația și importanța barocului. În fine, am scris prea multe și nu aș vrea să vi le spun pe toate pentru că sunt cîteva sute. F.J.: Cum vă considerați: sunteți hispanist de origine română sau sunteți literat român care se ocupă de hispanistică? Al.C.: Acum m-
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
nou volum din Dicționarul limbii române (DLR): tomul XII, partea a 2-a, Litera U (Editura Academiei, 2002). Publicarea întregii opere se apropie deci de sfîrșit, și fiecare pas merită semnalat, pentru că aduce o speranță de normalitate: vom avea, în fine, o ediție completă a dicționarului-tezaur al limbii române. Pus de la început sub patronajul Academiei, dicționarul a fost elaborat mai întîi (din 1905) sub conducerea lui Sextil Pușcariu, fiind reluat după al doilea război mondial (ca "serie nouă"), sub coordonarea lui
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
depre care, din ignoranța mea, n-am știut mai nimic. Nu mă pricep să fac profeții, nici măcar despre trecut. Este specialitatea domnului Brucan. Pot să spun doar că aici ar fi șanse să se întîmple lucruri frumoase. Dacă, dacă... În fine, teatrul este mai degrabă mic, dar cochet, cu un foaier aranjat cu gust, pe tonuri de albastru, în linii simple, elegante și moderne. Directorul este regizorul McRanin, pe care l-am întîlnit o vreme lucrînd la teatrul din Sibiu. Preocupările
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
slugărnicie în fața "superiorului", fie într-o aroganță inflexibil-disprețuitoare pentru cei aflați sub treapta lor socială. De vreun an și ceva au inundat canalele de televiziune, paginile ziarelor și radiourile. Roboței de subsol, cu defect de fabricație, ei își găsesc, în fine, legitimitatea, după ani îndelungați de marginalitate, nesiguranță și difuză teroare. Noua categorie a pesedeului-junior diferă fundamental de băiețașii aflați în linia a treia sau a patra a sistemului comunist. Șefi pe la pionieri, la UTC, la studenți, aceia apucaseră să fie
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
studii, toate acestea culminând cu o grandioasă expoziție la Centrul Georges Pompidou, unde corpus-ul lui este reconstituit minuțios printr-o împletitură de imagini, voci, texte manuscrise și tipărite, obiecte fantasmatice, deschizând neinițiaților universul în expansiune al criticului, semiologului, în fine scriitorului, ipostaze indisociabile de un Barthes plural în unul. Astfel pare să se împlinească dorința (cuvânt-cheie) pe care o enunțase chiar el în Sade, Fourier, Loyola: Dacă aș fi scriitor, și sunt, cât de mult mi-ar plăcea ca viața
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
coboare pe poet de pe soclu. Unele din observațiile sale nu sînt greșite, doar că se cuvine a fi repuse în condițiile epocii, așa cum am încercat să arăt într-un editorial mai vechi pe care-l consacram Istoriei lui Densusianu. În fine, Anghel Demetriescu își publică foarte tîrziu studiul său, în 1903, în Literatură și artă română. Nu e unul de constatare: e unul critic pur și simplu. Anghel Demetriescu înțelege mult mai mult din Eminescu decît predecesorii săi. Al. Dobrescu remarcă
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
din cauza calităților sale (lunea, pe la cenacluri, se vorbea despre el ca... poet, puah!), o contribuție care ar fi zguduit temeliile acestei vitrege științe. Acest Cărtărescu crede că rigoarea documentară, credibilitatea și exactitatea surselor, expunerea obiectiv-științifică, responsabilitatea în fața adevărului istoric, în fine, probitatea morală a unui astfel de demers sunt simple metafore. Prima parte a Enciclopediei, care, chipurile, ar fi „o prezentare multidisciplinară a zmeilor", este, astfel, iremediabil compromisă. În capitolele următoare, întâlnim la tot pasul simple fantezii (nu discutăm aici valoarea
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
uneori în timpul dictaturii, alteori după, în lider politic" (p. 123). Speța este bine reprezentată, iar sensurile acestei implicări sînt multiple, acest palier strîngîndu-i laolaltă pe Vaclav Havel, Mario Vargas Llosa, Andrei Pleșu, Corneliu Vadim Tudor, Mihai Ungheanu, Adrian Păunescu. În fine, mai există și categoria scriitorului ";independent", al celui care ";nu se situează nici în afara și nici nu se va înregimenta necondiționat la vreun program, nici cu ochii închiși, nici cu ochii deschiși" (p. 124). Este categoria căreia îi aparține însuși
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
foarte bune în anii ’60 și ’70. Apoi, în Est unele filme sunt încă realizate în alb/negru. În America, acest lucru este astăzi de neconceput. Este foarte greu acolo să te mai întorci la epoca filmului alb/negru. În fine, astăzi nu se mai fac filme pe 35 mm. Există acum super 16, videocamere, există, mai nou, filmarea digitală. Iar toate acestea fac mai ușoară realizarea unui film, dar, pe de altă parte, nu mai există umbre. Acele frumoase shadows
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
din lumea lui Fellini, din misterul și franchețea giumbușlucurilor din arena circului. Pentru Lavinia face ceva în plus. O transformă în marca acestei montări, deși tînăra Anca Androne mai are de lucrat ca să-și alunge superficialitatea din prima parte. În fine, Enescu ne lasă să ascultăm vocea gîndurilor îndurerate ale Laviniei, cîteva șoapte ale suferinței pe care i le "spune" lui Titus, tatăl ei. Scena este tulburătoare și memorabilă. Corpul ciopîrțit și privirea hăituită sînt prelungirea acestor șoapte. "Mă dooaree"... P.S.
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
Noica, Haig Acterian, Petru Țuțea, Marietta Sadova, Dan Botta, P.P. Panaitescu, Tr. Herseni, Radu Gyr ș.a. Nu mulți au luat calea politică inversă, spre comunism: Belu Silber, Petre Pandrea, M. R. Paraschivescu, Al. Sahia, Alfons Adania, Șt. Beldie etc. În fine, unii au rămas pe poziții de "centru", adică democratice: E. Ionescu, Petru Comarnescu, Ionel Jianu, M. Sebastian (cu oarecari înclinații spre stînga), Bucur Țincu (cu, inițial, oarecari înclinații spre dreapta), Anton Golopenția, Alexandru Vianu etc. Semnificativă este și împrejurarea că
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
a proletcultismului) din anii '50. În ce privește studiile teoretice despre principalele fenomene ale culturii din timpul dictaturii (fie aceasta sovietică ori românească), ele sînt foarte rare. Am numărat doar trei (cele scrise de Lucian Boia, Sanda Cordoș și Mihai Zamfir). În fine, sintezele istorice ale întregii epoci dintre 1948 și 1989 continuă să lipsească. În pofida dimensiunilor ei, nu poate fi luată în considerare cu seriozitate Istoria lui Marian Popa. Literatura română sub comunism (Editura Fundației Pro, 2002) a lui E. Negrici discută
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
acest moment n-am primit fotografia dvs., în răgazul ce s-a ivit insistăm cu tot interesul să adăugați lângă aceasta, cum v-am rugat, date bio-bibliografice mai consistente, dintre care să nu lipsească data nașterii, completă, și profesia. În fine, ce anume v-a determinat să alegeți Siberia și Krasnoiarskul, Akademgorodkul ca loc de viețuire pe planetă. Și vă rugăm să trimiteți mai multe poezii, pentru a avea de unde alege pentru o pagină unitară care să vă reprezinte. Toate aceste
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14238_a_15563]
-
de un fel de plată... de o taxă, suprataxă genetică... decolez de la Londra, slab, împuținat, deși cântărind mai mult, într-un mod imperceptibil... plecare grea spre origină, București, înduioșat peste orice sistem de autocontrol ca de un copil sărac, orfan. (fine)
Note americane (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14253_a_15578]
-
deosebit de pitoresc și a fost presărat cu tot felul de Întâmplări nostime care mențineau la cote Înalte buna dispoziție a participanților. Mici prădăciuni, câteva incendieri, violuri, bătăi cu sau fără folosirea muniției din dotare, ceva obuze prin turlele bisericilor, În fine, tot ce este prevăzut În regulament pentru o acțiune plină de succes. Cei doi organizatori, GRIȘENKA și IVAN dădeau astfel dovada unor mari talente de tour-operatori. Seara, așa cum calculaseră, au oprit lângă FOCȘANI și au organizat, la fel de pricepuți, cazarea, hrănirea
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
unei literaturi. Nu scrii numai despre capodopere, nu scrii numai despre rebuturi. Acestea sunt extremitățile. Critica e, într-un fel, acea oglindă stendhaliană plimbată de-a lungul unui drum - numai că drumul este, în cazul ei, unul al literaturii. În fine, ca să repet un truism, criticul intermediază între scriitor și cititor (în ambele sensuri, de la unul spre celălalt). Aș adăuga că el este, de multe ori, o punte solidă în chiar scrisul unui autor. În sensul că scriitorul care e atent
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
a arătat cu degetul și a strigat la mine scrimpi, zgârciobule. De atunci folosesc expresia chiar și în România în mediile presupus culte, încălcând orice idee de drepturi de autor. Luptându-mă cu vântul, ajung cu chiu cu vai în fine pe Fifth Avenue, în centru, inima Cetății, artera marilor bijutieri cu vitrine scăpărătoare și unde siluete de inși cu pălării largi, negre, ținute pe cap cu amândouă mâinile, să nu le ia vântul, cu perciuni, cu anterie lungi de tot
Note americane (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14283_a_15608]
-
în rolul lui Dumitru Tinu, regizorul îl vede pe Mircea Diaconu, iar în rolul lui Cristian Tudor Popescu pe Horațiu Mălăele! Reiese, pînă și din această propunere de distribuție, o teribilă lipsă de priză la realitate, o inadecvare șocantă! În fine, importante nu sînt aceste mărunțișuri, ci siguranța copleșitoare a celui pornit să ne aducă pe ecran "cazul Tinu": "Eu cred că acest caz poate genera o capodoperă cinematografică. De ce nu?" De ce nu? Răspunsul e simplu. Orice "caz" poate genera o
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
la cale intoxicarea serviciilor străine de contrainformații cu ideea că Vlad Georgescu era omul ei. Mai mult, fusese avertizat printr-o rudă sosită din țară că dacă dă pe post fragmente din cartea lui Pacepa Orizonturi roșii, va muri. În fine, generalul Pleșiță recunoaște în scandalosul său interviu acordat lui Patrichi faptul că exista o "unitate de lichidare" în interiorul Centrului de Informații Externe (fostul DIE al lui Pacepa, actualul SIE), pe care-l conducea. Iar Pacepa ne oferă în cartea sa
Crimele Arhitectului Șef by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14298_a_15623]
-
chiar dacă discutabil pe anumite paliere: republicarea cărții la Editura Humanitas (în traducerea Gabrielei Banu) și spectacolul tinerei regizoare Anca Maria Colțeanu de la Teatrul Odeon, după o dramatizare făcută de dramaturgul Radu Macrinici. După lupte seculare, am ajuns și eu, în fine, să văd, într-o sîmbătă caniculară, montarea pe care am scăpat-o la momentul premierei. Poate în urmă cu mai bine de o stagiune vorbeam cu entuziasm despre felul în care regizoarea (absolventă a UNATC, clasa Cătălina Buzoianu) a avut
Femeia deșertului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15031_a_16356]
-
trebui să le reamintesc ce a făcut Tzara, speriat de oficializarea dadaismului. L-a declarat mort și îngropat. E o lecție de care ar trebui să țină cont cînd vine Mincu și pune întrebări precum aceea de mai sus. În fine, o veste bună: în editorial, Eugen Uricaru descrie Campania "Pentru lectură" inițiată de Ziua literară. E prea frumos, ca să nu fie adevărat. Din EVENIMENTUL ZILEI din 10 iulie, culegem o incredibilă probă de cinism a secretarului de stat Corega de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]