853 matches
-
câtă dragoste și pricepere își ocrotesc ei pădurile. În apusul Europei, ba chiar și în nordul doldora de păduri, orice tăiere trebuie autorizată! Mai mult. Îmi spunea un prieten, care s-a mișcat cam peste tot în Europa, că la finlandezi, de pildă, în locul fiecărui copac tăiat, trebuie plantați de îndată cinci puieți! Cu precizarea că la locul tăierii nu rămâne nici măcar o crenguță. Elocvent, nu-i așa?... În aceste condiții ale nesimțirii și bunului plac, pe cine mai poate să
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
aceeași limbă dârî “astru diurn”. Interdicția Societății de Lingvistică din Paris (1866) de a studia originea limbajului a dus la concluzia nefericită a lui Saussure, necontrazis de nimeni cu privire la caracterul arbitrar al formei cuvintelor, acceptat că o dogmă. 24) - 25) Finlandezii numesc locuința koti, cuvânt iranian din i.e. *kat; dar și talo “casă”, cf. taal “soare” în tubatulabal, Mexic (vezi Eseu ... ... , p. 29). 26) Ebraicii zic bait amintind de pay “soare”în kiowa (America de Nord), de bi în otoe (amerindian) +ț, suf.
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
României. Dar nu există pădure fără uscături. Nici printre noi nu găsim totul poamă bună, bob numărat. Ar mai fi de zis câte ceva despre ponderea (mult) mai ridicată a fructelor stricate și care au pătează blazonul etnic. Și nemții, elvețienii, finlandezii dacă vreți, au și ei rebuturile lor. Dar nu au cerut și nu vor cere din cauza aceasta să nu le mai spunem nemți, elvețieni sau finlandezi. Dacă eu mă apuc de furat, mă numește lumea hoț și mă arată cu
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
mai ridicată a fructelor stricate și care au pătează blazonul etnic. Și nemții, elvețienii, finlandezii dacă vreți, au și ei rebuturile lor. Dar nu au cerut și nu vor cere din cauza aceasta să nu le mai spunem nemți, elvețieni sau finlandezi. Dacă eu mă apuc de furat, mă numește lumea hoț și mă arată cu degetul, până la totala și iremediabila mea compromitere. Și atunci care ar fi soluția? Să mă numească lumea cu un termen mai „onorabil” sau să mă apuc
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
frumos!... ─Bine! Uite, am să te las la una istorică din Jaffo ce se numește Immanuel Lutheran Church. Și uite așa, simplu și pe negândite, aveam să-l cunoasc pe Heiki, slujitor în acest Lăcaș lutheran biblic numit ”Immanuel”, un finlandez cu o deschidere spirituală rar întâlnită, prin el lucrând în voie Supranaturalul. Însă ce acte inedite se întâmplau în fiecare zi în acel sfânt și istoric Lăcaș și după ce tipic?... Credincioși creștini de diferite limbi își oficiau slujbele religioase în
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
vizita Israelul și trecând prin Jaffo. Fiind construit și de germanii ”lui Luther”, pentru a putea fi salvat de furia de după război a localnicilor, dar și a celor din afara țării, a fost cedat din timp, mai întâi norvegienilor, iar apoi finlandezilor, ajungând deci să fie ”botezat” din plin ...și cu foc. Și dacă dimineața era deschis grupurilor de turiști, după amiaza, pentru că era dotat cu o orgă uriașă de perete, stătea la dispoziția diferiților muzicieni veniți din toate colțurile lumii pentru
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
de Literatură” din țările nordice, în 2012. În același timp, ești cel mai tânăr autor care obține astfel de premii. Care este cheia acestui succes? Sofi OKSANEN: Scrisul. Octavian CURPAȘ: Ce limbă se vorbea în familia ta, tatăl tău fiind finlandez, iar mama estonă? Apropo, câte limbi cunoști? Sofi OKSANEN: Finlandeza și estona. Vorbesc limba engleză, de asemenea, puțină franceză și suedeză și pot să citesc ziarul în limba germană. Engleza, franceza și germana le-am învățat la școală. De asemenea
INTERVIU CU SOFI OKSANEN SCRIITOARE PROEMINENTĂ DIN FINLANDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359232_a_360561]
-
Avem și oameni toleranți. Și este total diferit să locuiești în Helsinki, unde sunt mai mulți emigranți decât în alte părți ale țării. Findandezii nu sunt obișnuiți cu finlandeza stâlcită, așa că orice accent atrage atenția. Octavian CURPAȘ: Care este atitudinea finlandezilor față de educație? Sofi OKSANEN: Dacă nu provine de la școlile finlandeze, nu este apreciată, în general. Prin urmare, pentru un emigrant este destul de dificil să obțină un job mai bun, chiar dacă vine din Statele Unite, Anglia sau alte țări vest-europene. Octavian CURPAȘ
INTERVIU CU SOFI OKSANEN SCRIITOARE PROEMINENTĂ DIN FINLANDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359232_a_360561]
-
nu e o limbă oficială în Consiliul Nordic (spre deosebire de suedeză, norvegiană și daneză). Cu toate acestea, împărtășim aceleași valori, cum ar fi: nivel înalt de libertate de exprimare, egalitate etc. Octavian CURPAȘ: Ce anume este unic în Finlanda și la finlandezi? Ce locuri merită văzute în țara ta? Sofi OKSANEN: Îmi place Helsinki, capitala țării. Turiștii, de obicei aleg Lapland. De asemenea, unii turiști se bucură de faptul că avem patru anotimpuri. Octavian CURPAȘ: Ce fel de cărți citește de obicei
INTERVIU CU SOFI OKSANEN SCRIITOARE PROEMINENTĂ DIN FINLANDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359232_a_360561]
-
Ce fel de cărți citește de obicei omul de rând din Finlanda? Sofi OKSANEN: Cel mai mult romane. Multe romane pe teme istorice, mai mult de ficțiune decât non-fiction, și mai mult scrise de autori indigeni decât de autori traduși. Finlandezii citesc. Finlandezii vizitează bibliotecile mai mult decât orice altă naționalitate din lume. Octavian CURPAȘ: Ce anume presupune să devii un scriitor de succes? Sofi OKSANEN: Nu există nicio „cărare” pentru aceasta. Toți autorii sunt diferiți. Octavian CURPAȘ: Ce state ai
INTERVIU CU SOFI OKSANEN SCRIITOARE PROEMINENTĂ DIN FINLANDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359232_a_360561]
-
de cărți citește de obicei omul de rând din Finlanda? Sofi OKSANEN: Cel mai mult romane. Multe romane pe teme istorice, mai mult de ficțiune decât non-fiction, și mai mult scrise de autori indigeni decât de autori traduși. Finlandezii citesc. Finlandezii vizitează bibliotecile mai mult decât orice altă naționalitate din lume. Octavian CURPAȘ: Ce anume presupune să devii un scriitor de succes? Sofi OKSANEN: Nu există nicio „cărare” pentru aceasta. Toți autorii sunt diferiți. Octavian CURPAȘ: Ce state ai vizitat în
INTERVIU CU SOFI OKSANEN SCRIITOARE PROEMINENTĂ DIN FINLANDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359232_a_360561]
-
aștepta chiar consilierul prezidențial. „În acea vreme, politicianul român cel mai vizibil din Parlamentul European era Gigi Becali, care avea palat în centrul Bucureștiului și statui aurite”, își amintește tânăra. Când a ajuns la reședința înconjurată de pădure din orașul finlandez Turku, cea care i-a deschis ușa a fost doamna Kangaslahti. „M-am uitat în jur. Menajeră, ioc. Statui de aur, ioc. Erau doar ei doi. Jukka m-a întrebat dacă îmi este foame. I-am spus că nu, că
Într-o zi, o româncă i-a scris un e-mail consilierului prezidențial pe educație din Finlanda. Ce a urmat este o lecție despre viață și școală () [Corola-blog/BlogPost/338336_a_339665]
-
ca fiind atât de revoluționar. Dar dacă ar fi să aleg trei cele mai importante principii aș alege centrarea pe copil, echitatea și calitatea. Sistemul educațional finlandez are în centrul său copilul. Orice decizie s-ar lua, la orice nivel, finlandezii au realizat după decenii de reformă că totul se va răsfrânge asupra copilului, elevului, studentului. Când un profesor finlandez are de completat un document, se întreabă automat: „Mă face această hârtie un profesor mai bun?” Dacă răspunsul este „da”, atunci
Într-o zi, o româncă i-a scris un e-mail consilierului prezidențial pe educație din Finlanda. Ce a urmat este o lecție despre viață și școală () [Corola-blog/BlogPost/338336_a_339665]
-
nimic nu se face la întâmplare și îmbunătățirea acestui sistem educațional este vizibilă de la un an la altul. În Finlanda educația chiar este prioritate națională. Care sunt cele mai importante valori pe care le învață copiii în acest sistem? Micul finlandez își învață devreme drepturile, iar asta presupune să știe și care sunt drepturile altora și limitările lui. Sistemul educațional este primul context, unul social, în care copilul învață cum să relaționeze, cu respect și încredere în ceilalți. Profesorii stabilesc regulile
Într-o zi, o româncă i-a scris un e-mail consilierului prezidențial pe educație din Finlanda. Ce a urmat este o lecție despre viață și școală () [Corola-blog/BlogPost/338336_a_339665]
-
elevii și le respectă deopotrivă, ținându-se cont de nevoile tuturor, nu doar de ale copilului, părintelui sau profesorului. Toți aceștia sunt importanți pentru ca lucrurile să funcționeze! Cum sunt structurate lecțiile? Cum sunt predate materiile? Au existat zvonuri conform cărora finlandezii renunță la materii. Nici gând, vor continua să predea materiile luate separat și în plus, aici apare elementul de noutate, vor învăța și teme mai ample de interes. Când tratezi o temă precum încălzirea globală, este necesară o abordare transdisciplinară
Într-o zi, o româncă i-a scris un e-mail consilierului prezidențial pe educație din Finlanda. Ce a urmat este o lecție despre viață și școală () [Corola-blog/BlogPost/338336_a_339665]
-
liber (verificăm dacă melcii sau furnicile beau și ele suc de mere). Când învățarea este privită transdisciplinar ea capătă o perspectivă nouă, holistică, mult îmbogățită și chiar mai realistă decât atunci când izolăm noțiunile. Acesta este farmecul transdisciplinarității! Care este raportarea finlandezilor față de evaluări, examene, note? Finlandezii au multă considerație pentru evaluarea formativă, cea care se face zi de zi, prin feedback, propria evaluare și evaluarea dintre colegi. Drept e, la ei se pune o notă pe semestru, echivalentul mediei de la noi
Într-o zi, o româncă i-a scris un e-mail consilierului prezidențial pe educație din Finlanda. Ce a urmat este o lecție despre viață și școală () [Corola-blog/BlogPost/338336_a_339665]
-
furnicile beau și ele suc de mere). Când învățarea este privită transdisciplinar ea capătă o perspectivă nouă, holistică, mult îmbogățită și chiar mai realistă decât atunci când izolăm noțiunile. Acesta este farmecul transdisciplinarității! Care este raportarea finlandezilor față de evaluări, examene, note? Finlandezii au multă considerație pentru evaluarea formativă, cea care se face zi de zi, prin feedback, propria evaluare și evaluarea dintre colegi. Drept e, la ei se pune o notă pe semestru, echivalentul mediei de la noi. Fascinant e că notele nu
Într-o zi, o româncă i-a scris un e-mail consilierului prezidențial pe educație din Finlanda. Ce a urmat este o lecție despre viață și școală () [Corola-blog/BlogPost/338336_a_339665]
-
și unul pentru toți. Există ceva ce am putea prelua, în mod realist, din modelul finlandez, având în vedere felul în care arată sistemul educațional din România și faptul că are o mare inerție? Putem lua multe nu doar de la finlandezi, ci și de la alte sisteme educaționale. Ce am învățat în Finlanda este că deschiderea față de învățare continuă a adulților (mai ales a profesorilor) poate face minuni. Profesorii finlandezi au un mare apetit pentru învățare și împrospătare, iar asta cred că
Într-o zi, o româncă i-a scris un e-mail consilierului prezidențial pe educație din Finlanda. Ce a urmat este o lecție despre viață și școală () [Corola-blog/BlogPost/338336_a_339665]
-
să învețe. Când însă depășim limita fizică și psihică în mod repetat, copiii nu vor întârzia să ne transmită semnale. Eu cred foarte mult în încredere, a părintelui în copil, a copilului în profesor, a profesorului în părinte și invers. Finlandezii spun că e nevoie de un sat întreg ca să crești un copil. Ați cunoscut profesori din sistemul românesc de stat care s-au reinventat și au reușit să ajungă la sufletul și mintea elevilor lor? Cum s-a petrecut acest
Într-o zi, o româncă i-a scris un e-mail consilierului prezidențial pe educație din Finlanda. Ce a urmat este o lecție despre viață și școală () [Corola-blog/BlogPost/338336_a_339665]
-
t used it. We limit how much technology our kids use at home.” În vreme ce mulți vestici au înțeles să le restituie copiilor dreptul la o copilărie reală, nu intermediată sau virtuală, nouă ne parvin, trunchiat, doar știri admirative despre cum finlandezii fac educație cu tableta. Mulți dintre copiii români, la veșnica (și, de acord, banala) compunerică „ce ați făcut în vacanță”, nu mai scriu ce au făcut, ci ce film au văzut sau ce joc pe calculator au jucat. Amintirile aproape
Minciuna pe care le-o spunem copiilor noștri () [Corola-blog/BlogPost/338494_a_339823]
-
București era un britanic, cele „reci” nu ar fi trecut neobservate! Odată cu Brexitul, genul ăsta de erori de parcurs vor fi din ce în ce mai ignorate, iar pericolul unei justiții prost calibrate ne amenință mai mult pe noi, românii, decât pe britanici, olandezi, finlandezi sau germani. De Ziua Justiției, ar fi bine să reflectăm cât de multe astfel de erori sau deficiențe suntem dispuși să tolerăm, pentru că 2 pe an mi se pare deja prea mult! Din fericire, Brexitul nu ne afectează eforturile anticorupție
Cum poate afecta Brexit justiția din România () [Corola-blog/BlogPost/338506_a_339835]
-
pe care se pot baza din lotul pus la dispoziție și nu acceptă să li se impună cine joacă și cine nu! Dacă vrei disciplină și mentalitate de învingător pe gheață alegi un antrenor canadian, elvețian sau finlandez ... și cum finlandezul Kari Rauhanen este deja la Galați așteptăm ca factorii de decizie să anunțe oficial instalarea lui la cârma echipei. Un al treilea lucru pe care vreau să-l subliniez și care are o importanță colosală. Orice tehnician adus să conducă
Hocheiul gălățean are nevoie de Kari Rauhanen () [Corola-blog/BlogPost/339964_a_341293]
-
va exista continuitate în doi-trei ani, cu Rauhanen pe bancă, Galațiul poate să joace cu trofeul pe masă finale ale campionatelor naționale atât la seniori, cât și la juniori. Antrenorii și jucătorii gălățeni vor avea ce învăța de la reprezentantul hocheiului finlandez și umilințe de genul celor de la Gheorghieni sau Miercurea Ciuc nu vor mai fi pe cartea de vizită a hocheiului gălățean și a orașului. Să nu uităm, numai prin rezultate și valoare impui respect și te poți prezenta cu capul sus
Hocheiul gălățean are nevoie de Kari Rauhanen () [Corola-blog/BlogPost/339964_a_341293]
-
cum să le cuprind aici. totuși, dau declarația generalului Hans Spiedel, după război ajuns comandant al forțelor terestre N.A.T.O. din Europa Centrală. Întrebat de ziaristul american Cyrus Sulzberger: Care au fost cele mai bune trupe ale Axei în afară de germani? Finlandezii, croații, ungurii? el a răspuns simplu și clar: „Niciunul dintre aceștia. Românii au fost. Dați-le șefi buni și nu veți găsi trupe mai bune.” Mai trebuie ceva demonstrat? Credeți că germanii ar fi renunțat ușor la contribuția unor astfel
Ne puteam opri pe Nistru? (III) () [Corola-blog/BlogPost/339926_a_341255]
-
pupăză mai trebuie să mai scot încă vreo 300 de dolari pentru asigurarea medicală de călătorie... Ei, nu trebuie să mă luați în serios. Acesta a fost doar un scenariu. Am găsit un bilet de avion puțin mai ieftin. Cu finlandezii! FINNAIR! Sydney-Singapore-Helsinki-Budapesta și retur! Cu o escală de o zi la Singapore. De ce Budapesta și nu București? Pentru că prima dată voi ajunge la Oradea unde încă mai păstrez părintească casă... care nu se vinde... încă! Vorba amicului Fuego și a
PREGĂTIRI DE PLECARE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342072_a_343401]