410 matches
-
despre cărțile, viața și activitatea doamnei doctor pusă în slujba sănătății omului și a promovării științei medicale, inclusiv a personalităților din acest domeniu. În a doua parte a ședinței, Al.Florin Țene a citit un ciclul de poezii, intitulat “ Mama, fiord al apelor liniștite“, iar Gheorghe Șoptirean,Titina Nica Țene, Vasile Sfârlea, Ioan Nemeș, Nicolae Pătrașcu și Ligia Bocșe au citit din creațiile lor dedicate femeii și anotimpului primăverii. Viitoarea ședința va avea loc miercuri, 5 aprilie, orele 11, având ca
LA CENACLUL RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378050_a_379379]
-
Iași Geometrie lirica, sonete, 2010, Editura Limes, Cluj Umbră păsării, poeme alese, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2011 Artă euritmiei, sonete, Editura Vasiliana-98, 2012 Veșnicia dintre clipe, poeme, Editura Vasiliana-98, 2013 Miresme celeste, poeme alese, Ed. Tipo Moldova, Operă Magna, Iași , 2013 Fiordurile memoriei, poeme, Editura Cetatea Doamnei, 2014 ۩ Este membru al Uniunii Scriitorilor din România-26 februarie 1999 A fost inclus în mai multe antologii românești și străine. Colaborează la diverse reviste literare din țară și din străinătate. Premiul pentru poezie al Uniunii
SONETUL ETERNEI POVESTI de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376075_a_377404]
-
sud. Suprafața sa este aproape egală cu cea a Marei Britanie, Italia și Japonia și mai mare cu 100.000 kmp decât a României, adică de 386 kmp, iar lungimea costieră este de 2.650 km (22,000 km, inclusiv fiordurile). Populația sa este de peste 5,1 milioane de persoane, din care vreo 700 mii sunt emigranți din toate continentele. Printre aceștia se numără și cei patru români din Lødingen, nevoiți să părăsească pământul dobrogean unde s-au născut și să
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376671_a_378000]
-
NORVEGIA, NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI. Cele treisprezece zile au trecut repede. Când sâmbătă a venit feciorul amicei mele acasă (lucra așa cum am spus la vreo 200 km de casă, la Tronhaim), am vizitat împrejurimile orașului cu ieșiri tot pe sub fiorduri prin tunel, cu aceiași taxă care dus-întors i-au costat cu patru persoane mature și un copil 420 koroane, cam 230 lei (circa 8 koroane este echivalentul a unui euro, funcție de cursul zilnic). Viața în Norvegia este foarte scumpă ca
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
putea vedea ceva din cauza dioptriilor cu minus. A ieșit un fotoreportaj minunat. M-a uimit faptul că Norvegia este aproape numai un munte continuu, cu coborâșuri și urcușuri și cu multă apă. În mijlocul munților acoperiți cu zăpadă descopereai lacuri înghețate, fiorduri care se înfigeau adânc în inima munților și continuau până la ocean. Un alt lucru ce m-a surprins a fost lipsa localităților dea lungul întregului zbor de peste 1200 km. Nu știu dacă am întâlnit pe partea mea de vizibilitate 3-4
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
atât de Harstad cât și de Narvik, cu toate că poartă numele celor două orașe ca identificare internațională. Cele două orașe sunt în direcții opuse unul de celălalt, la vreo 50-60 km de aeroport, iar orașul Evenes se găsește pe malul altui fiord, înșirat sub poalele munților stâncoși din zonă. Eram așteptat la sosire atât de fiică cât și de ginere cu mașina, un Audi 6, cumpărat cu vreo 2 luni în urmă. Aici dacă nu ai mașină nu te poți descurca. Trebuie
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
statul norvegian pe cheltuiala sa timp de 3 ani), totul este foarte scump, ai nevoie să mergi ori la Harstad, ori la Sordland, la vreo 70-80 km de Lødingen pentru cumpărăturile principale. Drumul spre noua destinație s-a desfășurat ocolind Fiordul de Vest, fiord ce leagă Oceanul Atlantic de interiorul țării în această zonă și care este circulat atât de nave maritime de linie, cât și de pescadoare și feriboturi. După ce am traversat fiordul pe un pod metalic impresionant și după o
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
cheltuiala sa timp de 3 ani), totul este foarte scump, ai nevoie să mergi ori la Harstad, ori la Sordland, la vreo 70-80 km de Lødingen pentru cumpărăturile principale. Drumul spre noua destinație s-a desfășurat ocolind Fiordul de Vest, fiord ce leagă Oceanul Atlantic de interiorul țării în această zonă și care este circulat atât de nave maritime de linie, cât și de pescadoare și feriboturi. După ce am traversat fiordul pe un pod metalic impresionant și după o ora de mers
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
Drumul spre noua destinație s-a desfășurat ocolind Fiordul de Vest, fiord ce leagă Oceanul Atlantic de interiorul țării în această zonă și care este circulat atât de nave maritime de linie, cât și de pescadoare și feriboturi. După ce am traversat fiordul pe un pod metalic impresionant și după o ora de mers sinuos pe malul opus în sens invers, am ajuns la vila copiilor, cumpărată cu credit bancar, o clădire cu parter și două etaje, construită din bolțari de beton și
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
ce face cu resturile care degajau un miros neplăcut în cele două săptămâni de așteptare al serviciului de salubritate. Am rezolvat eu și această problemă bineînțeles în stil românesc. Făceam fileul pe mal și dădeam drumul la resturi în apa fiordului. Acasă doar îl spălam bine și cu asta gata rezolvarea gunoiului. În general mergeam la pescuit și o făceam pe pescarul sportiv, îl eliberam. Dacă era peste două kilograme îl păstram pentru acasă ca să-l sărez și să-l usuc
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
decât Lødingenul, aflat la vreo 65 - 70 de kilometri. Lødingenul este cap de pod ca așezare, de aici mai departe nu poți merge decât cu feribotul. Orășelul Lødingen (aici se spune Kommune la oraș) este așezat pe malul stâng al Fiordului de Vest sub poalele muntelui. Vila copiilor mei este așezată chiar sub stânca muntelui. Munții de aici nu sunt falnici ca la noi, sunt mai mărunți și numai din granit. Copacii sunt rari și firavi și coniferele le întâlnești mai
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
Munții de aici nu sunt falnici ca la noi, sunt mai mărunți și numai din granit. Copacii sunt rari și firavi și coniferele le întâlnești mai puțin. Orășelul se întinde pe o lungime de vreo 4 kilometri începând de la malul fiordului și urcând spre munte. Au două magazine alimentare mari, o grădiniță, școală pentru copiii până în clasa a V a, apoi alta pentru cei de până la liceu, un liceu cu profil pe meserii, un cămin mare de bătrâni, și altul pentru
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
cu profil pe meserii, un cămin mare de bătrâni, și altul pentru recuperare, creșă si câteva hoteluri. Spre ieșirea din oraș există o zonă rezidențială unde sunt construite case de vacanță, unele locuite permanent, ca și altele construite pe malul fiordului din spate. Au o pescărie, nave pescărești, o fabrică cu magazin de plase de pescuit și un port cu ambarcațiuni particulare de agrement și pescuit. Aici casele au culoarea predominant alba, mai rar gri, maro, ocru, sau alte culori, cum
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
la același nivel, peste care se ridică casa. Dacă cumva cade un pietroi, cade și casa. Oare aici nu sunt seisme de nu le este teamă de mișcările tectonice? Drumul până la Sordland este frumos. Șoseaua șerpuiește un timp pe malul fiordului, apoi se desparte de el spre stânga, intrând printre munții înzăpeziți încă în luna mai. La poalele lor pe suprafața mai puțin înclinată sunt numai bolovani mari de piatră, așezați de milenii fără nicio noimă, parcă ar fi rodul unei
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
vopsite în culori vii. Nu există agricultură în această zonă și nu aș putea spune cu ce se ocupă această populație rurală. Este adevărat, toți au mașini și pot merge la un eventual loc de muncă. În dreptul caselor de pe malul fiordului erau bărci cu motorul pe ele, ancorate în apă la câțiva metri de mal, sau fără de motor și ridicate pe uscat, lucru ce denotă că pescuitul este o ocupație și un mod de viață normal al norvegienilor. Orice casă ridicată
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
frunzelor : „Fărâme de speranță de brumă-ncărunțite Melancolie-ascunsă în tremurul de frunze, Onorurile toamnei de vremuri ruginite Într-un pocal de ceară atins ușor pe buze”. Totuși, în anotimpul toamnei încă licărește iubirea. Scânteia acestui sentiment profund a răzbătut printre fiorduri reci și ramuri goale și doinește în trena toamnei : „Lucesc pe ramuri goale și triste, răvășite, Muguri de doruri, urme de suflete rebele, Fiorduri reci și-atâtea trăiri nemărginite Și-un licăr de iubire în trena toamnei mele...” În trena
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
pe buze”. Totuși, în anotimpul toamnei încă licărește iubirea. Scânteia acestui sentiment profund a răzbătut printre fiorduri reci și ramuri goale și doinește în trena toamnei : „Lucesc pe ramuri goale și triste, răvășite, Muguri de doruri, urme de suflete rebele, Fiorduri reci și-atâtea trăiri nemărginite Și-un licăr de iubire în trena toamnei mele...” În trena toamnei mele) Iarna este expresia candorii, iar în cântecul ei poeta își exprimă dorința de a primi liniște, vise și mângâiere, cernute prin sita
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
plic Misterizând albeața unui sân... Am fost ca două gânduri visătoare Ce respirau pe-atunci la unison Din care-a mai rămas o întâmplare - O resemnare-n umbra unui zvon.... Pe-aceleași lungi idei alunecam Două banchize într-un trist fiord; Cuvinte agonizând a flori pe ram, Povești care făceau atac de cord. Nici n-am plecat dar parcă nici nu sunt, Nici nu ți-am dat dar nici nu am primit, O umbră gri, amurg de dor cărunt Ce pasu-n
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
ca un loz în plicMisterizând albeața unui sân...Am fost ca două gânduri visătoareCe respirau pe-atunci la unisonDin care-a mai rămas o întâmplare -O resemnare-n umbra unui zvon.... Pe-aceleași lungi idei alunecamDouă banchize într-un trist fiord;Cuvinte agonizând a flori pe ram,Povești care făceau atac de cord.Nici n-am plecat dar parcă nici nu sunt,Nici nu ți-am dat dar nici nu am primit,O umbră gri, amurg de dor căruntCe pasu-n mersul
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > DIN DK Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului este iarași soare în Dk pentru călători vântul bate în rafale fierbinți din fiord de-ți îngheață crema pe dinți la subțiori și între picioare vapoarele nordice taie fiordurile în ape încălzite în găleți și în marea aburită de cețuri regii vichingi fac baie în mod evident desveliți de armuri și obiceiuri nestatutare și
DIN DK de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377760_a_379089]
-
Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului este iarași soare în Dk pentru călători vântul bate în rafale fierbinți din fiord de-ți îngheață crema pe dinți la subțiori și între picioare vapoarele nordice taie fiordurile în ape încălzite în găleți și în marea aburită de cețuri regii vichingi fac baie în mod evident desveliți de armuri și obiceiuri nestatutare și pentru ca plictiseala monotoniei s-alunge ursitele rele și la alți sfinți ea sa ajungă spre
DIN DK de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377760_a_379089]
-
romanul Blana de focă (1966). Publică fragmente de roman, reportaje literare, interviuri, reportaje despre localități bănățene în principalele reviste bucureștene și face filme documentare. Acțiunea romanului Blana de focă se desfășoară pe două planuri: real - un sat bănățean și lumea fiordurilor nordice; imaginar - tradiția evanescentă a lumii satului și fantomatica apariție a unui marinar, prezență nicicând sigură, între vis și realitate. Ambele se lasă descoperite prin mijlocirea culorii specifice fiecărui tărâm în parte, prin diversitatea expresiei care, elocventă până la senzorialitate, atinge
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
București, 1973; Scrisori din Scandinavia, București, 1975; Balada Lotrului, Râmnicu Vâlcea, 1975; Itinerar de glorii (1877), București, 1977; Porțile nordului, Craiova, 1977; Bărbați ai acestui pământ, București, 1979; Evocări la răsăritul soarelui, București, 1979; Proclamația, Brașov, 1979; Călătorie în țara fiordurilor, București, 1980; Gorunul lui Horea, București, 1984; Soarele alb de la miezul nopții, București, 1985; Eroii au purtat acest nume, București, 1988; Planeta și pasărea, București, 1992; Eros prin anotimpuri, București, 1993. Antologii: Priveliști și oameni, București, 1957; Patriei, București, 1958
MEIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288080_a_289409]
-
sunt, fiecare în felul lui, o „figură” a domeniului în care se manifestă: Petru P. Andrei, Liviu Antonesei, Matei Călinescu, Constantin Ciopraga, Paul Miron, Cezar Ivănescu ș.a. Ideea de taifas exclude polemica, dar acceptă contrazicerea cordială. De la apa Iordanului la fiordurile norvegiene (1999) este un nou memorial de călătorie. Scrise între 1993 și 1996, în timpul unor călătorii în Israel, Franța, Olanda și Norvegia, aceste note se revendică în multe privințe din proza întotdeauna lirică a autorului; fraza curge molcom, sadovenian, starea
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
Vest tot la Vest, Iași, 1992; Pasaj de rațe sălbatice, Iași, 1996; Fălticeni - mon amour (în colaborare cu Paul Miron), Iași, 1996; Călin Alupei (în colaborare cu Aurel Istrati), Iași, 1996; Oleacă de taifas, Iași, 1998; De la apa Iordanului la fiordurile norvegiene, pref. Florin Faifer, Iași, 1999; Iulia Hălăucescu, Iași, 1999; Divanuri duminicale, postfață Nicolae Turtureanu, Iași, 2001. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 183-184; Val Condurache, „Ceasul oprit”, CL, 1980, 5; Radu Mareș, Un povestitor, TR, 1980, 6; Al. Călinescu
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]