2,903 matches
-
este posibilă numai pentru fotoni și atomi. Se tot vorbește că, într-unul din laboratoarele lumii a fost teleportată prima ființă. O molie! După alte experimente neelucidate. Vezi cazul Philadelphia... Și în ale clonării (biata Dolly) am obținut rezultate revoluționare! Firave! Nu mai amintesc de modificările genetice, care creează o inutilă îngrijorare planetară ș.a.m.d. Ați văzut? În Biblie nu se spune, nicăieri, ce fruct a primit Eva! Toți îi dau, însă, cu mărul. De fapt, e un alt mesaj
TABLETA DE WEEKEND (36): DECODĂRI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1371502933.html [Corola-blog/BlogPost/363711_a_365040]
-
nu este o realitate, Care se consumă în infinit, Absorbită de propria energie. Nu ai să înțelegi cuvinte, Cum nici eu nu înțeleg culorile, Pe care tu le așterni în tot ce faci, Și totuși, eu cred, Că ființa ta firavă, Nu a voit să se arate încă. DAN IOAN GROZA Referință Bibliografică: CUVINTE PICTATE / Dan Ioan Groza : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2187, Anul VI, 26 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dan Ioan Groza : Toate Drepturile Rezervate
CUVINTE PICTATE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1482753637.html [Corola-blog/BlogPost/362140_a_363469]
-
prin misterium. O lucrare de istorie a literaturii române este cea a doamnei Cândea Dana Monica care readuce în actualitate însemnările lui Ștefan Zeletin( pe numele lui adevărat Ștefan Motaș, 1882-1934 ) “Din Țară Măgarilor “. Unde se subliniază că” prin urzeala firava a alegoriei se străvede cu ușurință faptul că țara măgarilor e țară românilor, propria patrie a autorului.( C.D.Zeletin, Cuvânt înainte, Editura Nemira, 2006).“ Mai semnează poezii Radu Andrei, Cezarină Adamescu, Alină Cheșcă, Alină Popa, Coriolan Păunescu, Victor Martin, Boris
A APĂRUT REVISTA DE CULTURĂ UNIVERSALĂ REGATUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/A_aparut_revista_de_cultura_universala_regatul_cuvantului_.html [Corola-blog/BlogPost/361718_a_363047]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ORIGAMI Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 359 din 25 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului origami În fiecare zi am luat hârtia cuvintelor și-am construit păsări cu aripi firave și le-am trimis către tine. Dar vântul tristeților zidite în mine și-n tine luau păsările și le purtau dincolo de lumile boreale și-acolo mureau orbecăind în noaptea polară. Alteori, din aceeași hârtie am făurit căprioare cu ochi verzui
ORIGAMI de LEONID IACOB în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Origami.html [Corola-blog/BlogPost/371103_a_372432]
-
și e trează. Alungă glasul tău orice distanță, Iar coardele și-n suflete vibrează. Dacă fantasme albe-n munți dansează, Tot mai păstrăm o rază de speranță, Care în sunetele dulci se-adună Și nopțile pustii ni le-nfioară, Cu tremurări firave de pe strună, Dar cântecul, încet, spre stele zboară. Rămâne,-atunci când luna o s-apună, Pe umăr, adormită, o vioară. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: VIOARĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI, 24 mai
VIOARĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1464037343.html [Corola-blog/BlogPost/383632_a_384961]
-
cabanier, pripășit pe acolo. Dar, în timp ce încercam să leg o conversație cu tânărul cel mai mare din grup, care părea a fi prietenul fetei cele înalte care arăta ca o veritabilă sportivă, mă îndoiam că al doilea tânăr, mult prea firav, ar putea fi prietenul celeilalte fete, una scundă, suplă, cu ochii negri și visători, care se încălzea lângă sobă. Ea îmi atrăsese deja atenția, căci îi văzusem șuvițele de păr blond strânse sub un fes roșu care îi venea foarte
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1462312480.html [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
-i săltărețe ca un brotăcel Mângâie, în amurg, obrazul primăverii. Primăvară, primăvară, însorită primăvară, Te-ai smuls, cu greu, dintre tristele zăpezi! Darnică, ți-ai despletit peste țară Ale tale calde plete de mătase verzi. Iar mi-ai adus un firav ghiocel ... Mi l-ai sădit în păr și în grădină ... Mă-ndemni s-alerg, să zbor, să cânt cu el ... Plutesc, plutesc, plutesc ...mă ții de mână. Adânc, mi te-ai cuibărit în suflet ... Ca o mirifică vioară mă mângâi
PRIMĂVARĂ IAR … de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1488387472.html [Corola-blog/BlogPost/376155_a_377484]
-
două terține, construcții celebre, bizare castele - senin paralele cântării divine - imagini fictive, idei sibiline, și poante naive în dansuri de iele. încerc pocăința precum Sfântul Petre - greșit-am, prea bine, oricine greșește spășit, păcătosul te roagă fierbinte în ființa-mi firavă să n-arunci cu pietre mă judecă tandru, senin, părintește spre zări de lumină mă poartă, Părinte! Referință Bibliografică: Pocăința / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
POCĂINŢA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pocainta.html [Corola-blog/BlogPost/355668_a_356997]
-
cunoscut datelorde origine alecolegei sale. Era suficient că s-au simțit atrase una de cealaltă, amândouă suple și frumoase, una blondă, cealaltă brunetă, cu ochii negri și părul ca pana corbului, lăsat în plete să-i curgă peste umerii săi firavi, ca norii prevestitori de furtună pe o mare învolburată. Fata era internistă, stătea la căminele studențești. A încercat să-și găsească o gazdă unde să locuiască cu o altă colegă, însă chiriile erau prea scumpe față de o cameră la cămin
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405253537.html [Corola-blog/BlogPost/374421_a_375750]
-
apus, Făptura din torentul răului în sine, Nu pot uita tot ceea ce mi- ai spus Că-nseamnă dragostea în veacul care vine, Ma sprijin disperată în privirea ta, Albastrul meu vernil, teribil legământ Pentru-a putea macar doar a- ncerca Firava-mi regăsire pe acest pământ Când ochii tăi, hipnotic protectori Pe gura mea, stând aplecați în așteptare Mă- nvăluie, mă readuc din depărtări La tine-n suflet, a câta dată oare? Și-atunci îmi este cald și-atunci îmi este
QUOD ERAT DEMONSTRANDUM de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1473666089.html [Corola-blog/BlogPost/381486_a_382815]
-
din nuiele, ploile, mai întâi și, apoi, căldurile excesive, comportarea brutală a comandanților, aplicațiile de noapte făceau ca gândurile studenților să se îndrepte spre analiza condițiilor existenței umane. În scurtele momente de pauză, la umbra rarefiată dată de niște salcâmi firavi, discuțiile lor alunecau spre politică, condamnau mizeria la care este supus omul.” (Emil Bucureșteanu - „ Student în filosofie”) „Cu sau fără acordul nobilimii, muzica și dansurile de proveniență andaluză se răspândesc peste tot în lume, cu o forță de nestăvilit. Arta
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399208006.html [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
numai 53 de ani. Scrierile sale au fost salvate prin grija scriitorului Breton Ginguene. Precum i-a fost viața, fără prea multe meander, fără străluciri exaggerate și fără întâmplări spectaculoase, tot așa a fost și destinul operei sale. Aceasta foarte firav a fost menționată în istoriile literare și de criticii timpului. Opera lui risca să fie dată uitării.Criticul cu autoritate consacrată, Sainte-Beuve îl privește pe Chamfort cu subiectivitate, vădit neprietenos. Cu greutate îi recunoaște, pe ici, pe colo unele calități
CHAMFORT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Un_moralist_francez_uitat_chamfort.html [Corola-blog/BlogPost/375130_a_376459]
-
de la uzina tatălui ei, suna la sonerie. Ai fi zis că urmează scena-parodie de la Albă-ca-Zăpada și cei șapte pitici...toți se îmbulzeau la ușă. Era un bărbat înalt și spătos, cu mustața mare, groasă. Ea, deși nu era o fată firavă, îi ajungea până la umăr. “Care-i treaba?” întreba. Și toți prichindeii săreau: “Vrem ciocolată! Vrem ciocolată...și citro!” „Ochi de mură” râdea și plângea...plângea și râdea. Mustăcilă...la fel. Băga mâna în sacou și le dădea picilor de-o
FĂRĂ SFATURI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 by http://confluente.ro/Fara_sfaturi_.html [Corola-blog/BlogPost/345118_a_346447]
-
și străbat din deal colinzi duioase Iar geamurile strălucesc și-s, astăzi, luminoase, E hârjoneală pe drumeaguri, e ziua de Crăciun, Și orișice creștin dorește să pară azi mai bun. E sărbătoare peste sat dar lângă o portiță O bătrânică firavă, cu ochii de fetiță, Privește lung, dezamăgită, pe drumul ce-i pustiu Precum pustiu îi este-n suflet, pustiu și prea târziu. În mână ține un posmag și se gândește ”oare Să mușc din el și eu nițel?”, căci leneș
COLINDUL COLȚULUI DE PÂINE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1481542171.html [Corola-blog/BlogPost/381667_a_382996]
-
-i săltărețe ca un brotăcel Mângâie, în amurg, obrazul primăverii. Primăvară, primăvară, însorită primăvară, Te-ai smuls, cu greu, dintre tristele zăpezi! Darnică, ți-ai despletit peste țară Ale tale calde plete de mătase verzi. Iar mi-ai adus un firav ghiocel ... Mi l-ai sădit în păr și în grădină ... Mă-ndemni s-alerg, să zbor, să cânt cu el ... Plutesc, plutesc, plutesc ...mă ții de mână. Adânc, mi te-ai cuibărit în suflet ... Ca o mirifică vioară mă mângâi
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
serii ...Coardele-i săltărețe ca un brotăcelMângâie, în amurg, obrazul primăverii.Primăvară, primăvară, însorită primăvară,Te-ai smuls, cu greu, dintre tristele zăpezi!Darnică, ți-ai despletit peste țarăAle tale calde plete de mătase verzi.Iar mi-ai adus un firav ghiocel ...Mi l-ai sădit în păr și în grădină ...Mă-ndemni s-alerg, să zbor, să cânt cu el ...Plutesc, plutesc, plutesc ...mă ții de mână.Adânc, mi te-ai cuibărit în suflet ...Ca o mirifică vioară mă mângâi
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
râs și i-am făcut semn că am nevoie de două... cărucioare. Că niciodată însă, luasem mai putine produse. Lângă stâlpul copertinei din fața magazinului, direct pe cimentul ce formă de fapt prima treaptă de intrare stătea o fetiță micuța și firava îmbrăcată destul de sumar. M-am îndreptat către ea, rugându-l pe soțul meu să mă aștepte puțin. El a crezut mai întâi că voi fi găsit vre-un cățel sau pisicuț rătăcit, iubitoare cum sunt eu,îl aduceam urgent acasă
EMA, UN INGER DE COPIL! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ema_un_inger_de_copil_florentina_craciun_1357669876.html [Corola-blog/BlogPost/346199_a_347528]
-
Goguță și mi-am ocupat un loc la fereastră, să pot revedea după mulți ani, partea maritimă a litoralului, pe cea rutieră văzând-o destul de des. Întunericul și norii ce apasă peste acoperișurile orașului este spart de luminile gării destul de firave. Cobor din motorul parcat la linia a patra și prin tunel mă grăbesc să urc în trenul de Constanța - Iași ce așteaptă liniștit la linia întâia. Îmi găsesc locul și rămân surprins de confortul compartimentului. Parcă aș fi într-un
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471927209.html [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
noian de prospețime, Zâmbește-o buburuză unui boboc de cală Ce amorțise-n glastră. Un val de-ntunecime Își unduie mătasea-n ocean pictat cu vise Pe boltă ard luceferi când jarul din lalele Se stinge-n bobi de rouă; firavele narcise Privesc îndrăgostite spre-un snop de albăstrele. Cu razele-i firave, purtând în trenă doruri, Regină-i luna, doamnă a nopții ce-nfioară Și-un cor de îngeri palizi salută cu onoruri Minunea - feeria din nopți de primăvară! MIRAJE-N
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_florilegiu_georgeta_resteman_1368700542.html [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
-n glastră. Un val de-ntunecime Își unduie mătasea-n ocean pictat cu vise Pe boltă ard luceferi când jarul din lalele Se stinge-n bobi de rouă; firavele narcise Privesc îndrăgostite spre-un snop de albăstrele. Cu razele-i firave, purtând în trenă doruri, Regină-i luna, doamnă a nopții ce-nfioară Și-un cor de îngeri palizi salută cu onoruri Minunea - feeria din nopți de primăvară! MIRAJE-N PRAG DE PAȘTE Flori de cireș, ciorchine, te-mbată cu miresme Fulgi
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_florilegiu_georgeta_resteman_1368700542.html [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
mâine căci este Sfânta Joie Mare.... un colț de pagină ruptă dintr-un măr înflorit ... seceta gândului peste buze arse poposind însetate pe trifoiul cu patru foi zâmbind sub poveri înrourate chemări depărtări visuri patimi adieri de zefir pribeag narcise firave îndrăgostite de iriși-vâslași unduind miresme crude înoată într-un ostrov de verde crud ploaie de raze călduțe prinse-n hora florilor de liliac pământ reavăn mirosind a pâine iubiri îngălbenite de păpădii roiuri de fluturi valsând agale prin dimineți de
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_florilegiu_georgeta_resteman_1368700542.html [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
așteptare plânge doru-n cale ochi țintă la ușă ulcior revărsat în pocalul timp călci ne însemnat pe cărări sortite ce ușor se uită realul amarnic acest chip ciudat ne tot păcălim construind castele pe nisipul straniu cântă adormirea gânduri cad firav pe un gust amar dezamagiri-n pietre cu toate amorțite mii de lacrimi curg muchie și umbră pe acest pământ. Referință Bibliografica: Muchie și umbră / Gheorghe Șerbănescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2349, Anul VII, 06 iunie 2017. Drepturi
MUCHIE ȘI UMBRĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1496737657.html [Corola-blog/BlogPost/381083_a_382412]
-
atinsă. Mă zorea încertitudinea că voi putea putea izbuti să iau baremi cu “degetul” temperatura veșniciei, personificată în reveriile mele și în aceasta ipostază, măcar a unei părți din ea, dacă ea este atoatecuprinzătoare și se lasă palpată de instrumentul firav și neputincios al unei arătări în carne și oase trecătoare, care eram eu... Obosisem de atâta mers pe țărm, mă depărtasem de ceilalți companioni ai mei dar și de podul Golden Gate, se mai zărea doar un colț al lui
ÎNTÂLNIRE CU OCEANUL PACIFIC LA SAN FRANCISCO! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_cu_oceanul_pacific_la_san_francisco_.html [Corola-blog/BlogPost/341734_a_343063]
-
născuți, doar Ana mai era în pătuțul ei, plângea... Magdalena-și întinde brațele goale și-și primește cu dragoste copila la piept. Ana tace și caută cu gurița sânul hrănitor al mamei. Cu poftă suge seva groasă dăruită de trupul firav al mamei, care răsuflă ușurată. O lacrimă cade din ochii Magdalenei pe fața gingașă a fetiței care tresare și se cuibărește mai adânc la sânul ei. - Ce frumoasă ești, păcat că tatăl tău nu te vrea, ce-o să mă fac
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486165069.html [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
sobei răzând zgomotos. Ana dormea în pătuțul ei improvizat aproape de mama ei înveșmăntată în pelincile dăruite de colegele de salon și de doamna care a dorit s-o înfieze. Un bărneț era înfășurat în jurul ei cu grijă protejându-i trupul firav. Așa se înveșmântau copiii în acele vremuri. Se spunea că pruncii se sperie de umbra mănuțelor și de aceea copiii erau strănși într-o păturică și legați cu un bărneț, somnul lor devenea liniștit, erau ca fluturii-n crisalide. Patru
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486165069.html [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]