640 matches
-
ciugule bobițe de adevăr dintr-o poveste fără sfârșit îndrăgostiții din alt veac cu fracuri străvechi și rochii demodate se plimbă prin trecut ca printr-o catacombă plină cu mumii egiptene umbrele în jurul lor ca niște fantome se joacă prin firidele timpului cu clepsidrele sparte din care curg firișoare de nisip pe margini de rochii dantelate rococo vântul leagănă zări sublunare cu miresme exotice de parfumuri ridicând perdeaua de pe un vis oamenii se trezesc în mascarale fără rușine terfelind steaua cu
E BAL MASCAT LA BELLAGUNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345565_a_346894]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > RUGĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pâlpâie o flacără timidă Umbrele se-nchină la icoană Oprite grijile din goană S-au închis în câte o firidă Tremură și sufletul ca ceara Binecuvântarea curge ca un har Psalmii de credință din altar Luminează fețele cu seara Jertfa lumânării, purpuriu Razele aruncă pe pereți Suferința din atâtea vieți Să facă roditor acest pustiu Doamne curățește-ne de vină
RUGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355765_a_357094]
-
îi acoperă fruntea înstelată de gânduri Răvășită de durerea altora în pagini peste veșnicie, Tăcute cariatide așezate în fraze și rânduri Unite sub flamura ideilor în Olimp Rugă sunt și poartă pe umeri veșnicul timp. Stele s-au aprins în firidele lor Iluminând verbele pe dinăuntru ce le porți cu tine. Lucrurile se reîntorc la veșnicul călător, Venind cu destinul scris în Sine Eveniment socratic de memoria ta consemnat Să rămână prin noi mai departe. Tăcut și înțelept te-ai înălțat
ZIUA A ŞAPTEA DUPĂ ARTUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355998_a_357327]
-
-l așez în sunet duh. Întoarcerea ACASĂ Era o vreme-a inimilor aprinse Un timp al cuvântului scris, Era clipa tăcerilor încinse Și-a încrederii urcând în vis. Vesteam minunea prieteniei noastre Sub raza luminii din Cuvânt; Proiectele-ți erau firide pentru astre Și noi te urmam prin legământ. Dar azi, ai plecat Acasă-n Paradis Lăsând pentru noi înțelepciune și-n ecou CUVÂNTUL tău în suflete aprins Și speranța că Sus e o naștere din nou. E clipa când mă
ZIUA A ŞAPTEA DUPĂ ARTUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355998_a_357327]
-
Acasa > Orizont > Opinii > O PINIE, DOUĂ PINII Autor: Janet Nică Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului CAREVASĂZICĂ De obicei, un Text, pus în Context, capătă aura Contextului. Felinarul Întregului luminează firidele și feliile Întregului, punând întunericul într-o lumină favorabilă.Prin traiectoria baghetei magice, înjurătura plebei, rostită citeț, se aristocratizează instantaneu. Instinctul bădăran poartă, hocus-pocus, joben. Mârlănia golănească se moșierizează, devenind discurs academic.Câtă slăbiciune are puterea Contextului! Câtă putere are
O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
-
să-mi așez iubirea? Este unica-mi comoară Ce-ți aduce fericirea! Știi cumva un loc anume Unde pacea să-și găsească, Și-unde masa, somnul, toate, Să înceapă să-i tihnească? N-ai cumva, un loc la tine, Vreo firidă luminoasă S-o primești la adăpost De lumea prea arțăgoasă? De-ai ascunde-o-n ochii tăi Blânzi, adânci și temători S-ar simți în largul ei. I-ar da vieții dragi culori! De-ai păstra-o-n palma ta
LOC DE TAINA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355340_a_356669]
-
a cotidianului, care pune în plin plan reacțiile eului în fața realității, relatarea seacă frisonată, pe ici, pe colo, cu metafore, într-o sintaxă limpede și economicoasă, pe de alta, scormonirea resurselor artistice ale limbajului.Poetul și-a construit universul în firidele cuvintelor și al vorbelor, personificându-le :” Arunc cuvântul/ între circumvoluțiunile presimțite/ ale hârtiei”(Încercare de poem) sau “Vorbe atârnate la uscat/ nespălate”(Vorbele, ca munții). Descoperim un bun simț al observației cotidiene, cu percepții plastice ale secvențelor abstruse, educat prin
IZGONIREA DIN IAD de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356957_a_358286]
-
Mărținei cu Craiul de ghinda care-o poartă în cărucior pe boieroaica Olga, nu e chiar un eveniemnt de neașteptat. O casă situată în răscruce, o femeie aflată la răscrucea vârstelor, tânăra încă, pusă pe descoperirea unui secret ascuns în firidele minții sale. Mărțina - din adolescență rebela, ajunsă o femeie de afaceri cu cont în bancă și cu renume. Obsesia aproape maladiva pentru însemnul regal, pentru leul deșertului și pentru leoaica sălbatică, constituie pentru Mărțina mobilul căutărilor sale în așteptarea destinului
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
așa cum avea să mărturisească într-o nouă epistolă : Isus bătut în cuie de cositor : “continui să merg ca ologul între două cârje: ficțiunea și realitatea; prima mă trage în stânga, a doua în dreapta; între noi, limes rămâne doar șanțul”. Dintr-o firidă a sufletului, în podul bisericii interioare, Iisus așteaptă mereu pe cineva să-l mărturisească. Unii înțeleg, alții amână, cumpănesc încă. Și iată că întrevederile cu Iisus din podul bisericii au devenit pentru femeia care scrie epistole, întâlniri de dragoste necondiționată
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > RUGĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 322 din 18 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pâlpâie o flacără timidă Umbrele se-nchină la icoană Oprite grijile din goană S-au închis în câte o firidă Tremură și sufletul ca ceara Binecuvântarea curge ca un har Psalmii de credință din altar Luminează fețele cu seara Jertfa lumânării, purpuriu Razele aruncă pe pereți Suferința din atâtea vieți Să facă roditor acest pustiu Doamne curățește-ne de vină
RUGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356631_a_357960]
-
si magaziile, cândva pline cu recolta de grâu și porumb, beciurile cu butoaiele cu vinuri vechi și celebre, erau în paragină, după ce țăranii foști colectiviști, împărțiseră între ei furia revoluționară și brumă de agonisire. Mărțina Herseni a căutat degeaba în firida din spatele șeminelului, acum cu cahle lipsa și fără suportul din marmură de Carrara. În locul pe care care îl purtase în amintirea să decenii la rând, nu a găsit nimic din ceea ce crezuse. Nici bijuterii vechi, nici cocoșeii din aur turcesc
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
acum planeta dumneavoastră. Toți cei care aveau o ocupație pragmatică, productivă erau considerați inculți, nu numai inginerii. În epoca atotputernicilor banului noțiunea de cultură a degenerat. Devenea cult omul care poseda „în rafturi” biblioteci, pe pereți pinoteci, sculpturi pe toate firidele etc., chiar dacă cărțile erau încă netăiate. Într-un cuvânt omul cu bani. Probabil vă nemulțumește acest nivel cultural, specific începutului mileniului 3 la noi? - Nu am avut efectiv timpul să constat această „cultură de raft”. Deocamdată educația, etica elementară, este
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
făcând noapte albă ca să afle în capătu-i („albiu-nocturniu“) „numele singurătății“, în ciuda frigului existențial; constată că poezia-i «o vânătoare la sfârșitul căreia inelul de pe piciorul păsării» îi „strălucește pe deget“ până vede - referitor la jertfa zidirii de sine în poezie - «firida unde Ana lui Manole / naște un copil cu aripi, închinându-l lui Dumnezeu» (Poezia, p. 12); se mai convinge că: „în fiecare dimineață iese din găoacea visului“ (De ce? - p. 13), „se agață de viață «ca întunericul / de felinar, ca iarba
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
în care trecutul se contopește tot mai des cu prezentul, în care personaje stranii afirmă lucruri despre care pretind ca ea să știe, să și le amintească. Imposibil! Se simte ferecată între pereți groși, înalți, gri și reci, fără nici o firidă pe unde să pătrundă o cât de firavă rază de lumină. Unde nu ajung idei, amintiri, sentimente, unde există doar ea și acea teamă viscerală, care îi ține tovărășie cel puțin, pe care o caută și o invocă, în ciuda răutății
AMNEZIE de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369628_a_370957]
-
Furtună In firida inimii Se scutură crinii, Mările par sinilii, Mă iubesc cu tine, Valurile lactice, Aburii iubirii, Brațele elastice Pe deasupra firii. Am intrat și am ieșit, Tu mereu golașă, Eu renasc fără buric, Dragoste - cravașă. Iar apoi, liricoizi Mai citim din „FAUST
FURTUNĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369726_a_371055]
-
a visat măcar o dată în viață. Visul lor s-a copiat în realitate. În jurul zidurilor vechi ale Putnei, românii și-au văzut Regele, pe coline de lavandă, fetele românce s-au văzut pe însele, în frumoasa Principesă Margareta. Frizele și firidele Pompeiului nu au fete pictate atât de frumoase cum e Principesa noastră și cum e fiecare româncă, visată prințesă. E o tinerească forfotă pe unde trece azi Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta, oriunde fetele românce se adună într-o suită
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
Bunul Dumnezeu ne-a hărăzit scrierea cu patru milenii înaintea Sumerului, tocmai pentru a-L lăuda mai mult decât toate celelalte popoare ori seminții. Vocația scrisului constă în semnificația acestor slove de foc, săpate adânc în Pisania Rugului aprins din firida sufletului meu. Menirea lor este să mărturisească comuniunea mea cu Logosul divin, bucuria dragostei întru Dumnezeu, cuminecarea Dorului întru Măicuța noastră Ocrotitoarea, slujirea iubirii de Neam, admirația pentru dascălii și duhovnicii mei, precum și cinstirea prietenilor aleși. Permanenta mea grijă este
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
de familie și politice. După cum se știe, Ferdinand era pasionat de vânătoare, a vânat aproximativ 300.000 de animale. În castelul Konopiste sunt expuse aproximativ 4500 de trofee din care unele se află pe pereții holurilor sau încadrează statuile din firide. Fiecare trofeu este fixat pe o placă pe care sunt inscripționate data și locul unde a fost obținut exemplarul. Într-o vitrină sunt expuși 3000 de dinți de cerb. În camerele castelului pot fi văzute obiecte care le-au aparținut
CASTELUL KONOPISTE, CEHIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353237_a_354566]
-
și mai ales prin promovarea unor artiști populari, capabili să pună în valoare piesele din tezaurul folcloric românesc. Permiteți-mi să vă mulțumesc în numele românilor și al meu personal” , le spunea că a păstrat ca pe o icoană vie, în firida sufletului, chipul mamei sale. (Mama era foarte frumoasă, una dintre cele mai frumoase preotese din Muscel, și ori de câte ori întâlnesc fete cu fața de măr pârguit, o văd pe măicuța mea și-mi spun în gând: „Aceste codane au să reușească
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
privit în ochi așa cum era gol de iubire ciutură spartă înțelepciunea fântână cu lanțul rupt cum să te mai cațeri înspre izvoare ploaie curată? se-mpungea cu sfinții în stele de-așezat pe umărul drept avan despletit oglindă opacă printre firidele umblătoare ale mării cu-o mână atinsese o fărâmă de cer cu cealaltă fura trepte spre adânc mințind de a nu-i fi spus nimeni că veșnicia poartă chip smerit îl vedeam o dimineață care-a uitat să se facă
ORGOLIU de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347053_a_348382]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CAREVASĂZICĂ Autor: Janet Nică Publicat în: Ediția nr. 1335 din 27 august 2014 Toate Articolele Autorului De obicei, un Text, pus în Context, capătă aura Contextului. Felinarul Întregului luminează firidele și feliile Întregului, punând întunericul într-o lumină favorabilă. Prin traiectoria baghetei magice, înjurătura plebei, rostită citeț, se aristocratizează instantaneu. Instinctul bădăran poartă, hocus-pocus, joben. Mârlănia golănească se moșierizează, devenind discurs academic. Câtă slăbiciune are puterea Contextului! Câtă putere are
CAREVASĂZICĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357238_a_358567]
-
drag cititor, iertare! - face varză toate revistele care îi ies în cale, din ... III. CAREVASĂZICĂ, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 1335 din 27 august 2014. De obicei, un Text, pus în Context, capătă aura Contextului. Felinarul Întregului luminează firidele și feliile Întregului, punând întunericul într-o lumină favorabilă. Prin traiectoria baghetei magice, înjurătura plebei, rostită citeț, se aristocratizează instantaneu. Instinctul bădăran poartă, hocus-pocus, joben. Mârlănia golănească se moșierizează, devenind discurs academic. Câtă slăbiciune are puterea Contextului! Câtă putere are
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
în Europa, mai bine dzis, în Huniunea evropeană, a devenit, tam-nisam, Euromânia. Logic și filologic,nu? Ce se există în România, se există, prin deducțiune ... Citește mai mult De obicei, un Text, pus în Context, capătăaura Contextului. Felinarul Întregului luminează firidele și feliile Întregului, punând întunericulîntr-o lumină favorabilă. Prin traiectoria baghetei magice,înjurătura plebei, rostită citeț, se aristocratizează instantaneu.Instinctul bădăran poartă, hocus-pocus, joben.Mârlănia golănească se moșierizează, deveninddiscurs academic. Câtă slăbiciune are puterea Contextului! Câtă putere are, acum, slăbiciunea Textului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
îmi furi Vremea când pleacă cocorii. Liniștea din noaptea sfântă Mai așează-mi peste vise, Ia-mi dorul ce mă frământă, Dă-mi iubirile promise! Nu uita să ai la tine, Când aripa vei deschide Cheia clipelor divine Rătăcită-ntre firide. Pe o margine de gând Te aștept în pomul vieții, Prinde-mi ochiul fremătând În lacrima dimineții... Referință Bibliografică: În lacrima dimineții / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 326, Anul I, 22 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
ÎN LACRIMA DIMINEŢII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357389_a_358718]
-
amintire de la băi blânda de țânțar cri - cri în iarbă - tot mai ușor îmi pare drumul spre casă luna lui cuptor - în bulboană se scaldă până și umbra frunza pe valuri - pentru păstrăvul flămând încă un eșec cerul mohorât - în firidă gutuia lampă de veghe luna plină - peste candela stinsă pânza de paing boare pe iezer - în zbor planat spre lună frunza de arțar stol spre miazăzi - bătrânul cocor târând prin mâl aripa gheața subțire - doar umbra turturelei face cumpăna Marea Roșie
IOAN RASINARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358916_a_360245]