239 matches
-
jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata") și frasin ("Fraxinus excelsior"). Tufărișurile au în componență arbuști cu specii de lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea") sau păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale cu exemplare de: firuța ("Poa pratensis"), păiuș ("Festuca strictă"), lupin ("Luzula albuș") sau iarba-câmpului ("Agrostis albă"). La baza desemnării sitului se află tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), un amfibian aflat pe lista roșie a IUCN și protejat la nivel european prin "Directivă CE" 92
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
Polygonum amphibium), ciulinul de baltă (Trapa natans), broscarița (Potamogeton natans), lintița (Lemna sp.), peștișoara (Salvinia natans) . Alături apar troscotul de baltă, nufărul galben, nufărul alb, Urticularia vulgaris (o plantă carnivora acvatică). Speciile mezofile și mezohidrofile de lunca sunt reprezentate de: firuța (Poa pratensis), păiuș (Agrostis temiis), coada vulpii (Alopecurus cyparias), trifoiul, (Trifolium repens), pirul târâtor (Agropyrum repens) Pajiștile de altitudine joasă și cele stepice panonice de loess sunt populate de specii xerofite și xeromezofite, mai putine de cele mezofile și sunt
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Carpații românești, garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garofiță albă de munte ("Dianthus spiculifolius"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), ovăscior ("Helictotrichon decorum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), darie de munte ("Pedicularis baumgartenii"), firuță ("Poa rehmannii"), verzișoară de munte ("Sempervivum montanum ssp. carpaticum"), degetăruț ("Soldanella hungarica ssp. hungarica"), cimbrișor (cu specii de: "Thymus comosus" și "Thymus bihoriensis"), papură ("Typha shuttleworthii") sau măciulie ("Thesium kernerianum"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
mesteacăn ("Betula pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), anin alb ("Alnus incana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinium myrtillus"); Ierburi și flori: țăpoșica ("Nardus strictă"), iarbă negră ("Calluna vulgaris"), păiuș ("Festuca valesiaca"), trestioara ("Calamagrostis nejglecta"), părușcă ("Festuca supina"), iarbă vântului ("Nardus strictă"), firuța ("Poa pratensis"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), stirigoaie ("Veratrum nigrum"), ștevie de munte ("Astrantia major"), ghințura ("Gențiana pneumonanthe"). În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află câteva obiective (lăcașuri de cult, case memoriale, situri arheologice, arii naturale) de interes istoric, cultural
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
protejate la nivel european); printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), brânca-ursului ("Heracleum sphondylium"), pelinarița ("Artemisia vulgaris"), coada-calului, ("Equisetum arvense L."), pâștița ("Anemone nemorosa"), pochivnic ("Asarum europaeum"), rodul pământului ("Arum orientale"), ciucușoara-de-munte ("Alyssum repens"), cupă vacii ("Calystegia sepium"), barba-caprei ("Filipendula ulmaria"), firuța de pădure ("Brachypodium sylvaticum"), cătușa ("Ballota nigra"), busuiocul broaștei ("Veronika beccabunga"), coada șoricelului ("Achillea millefolium L") sau lăcrămioara ("Convallaria majalis"). Obiective de interes istoric, cultural și turistic aflate în vecinătatea rezervației naturale:
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
hostii, tătăneasa, vulturica, iarba vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asociații graminee și leguminoase de mică valoare furajeră, îndeosebi pe terenurile intens și irațional pășunate: iarba vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina,rogozul
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
relief. Vegetația este arborescentă și pădurile sunt reprezentate prin stejar ( Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus), plop ( Populus), jugastru (Acer campestre) și altele. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul (Festuca porcii), obsiga (Bromus tectorium), firuța bulboasă (Poa bulbosa), ghizdeiul ( Lotus corniculatus), iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Este evident impactul omului în acest areal, deoarece a desființat aproape total arealul silvostepei, cat și cel al pădurii, înlocuindul cu culturi. Au rămas
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
carpen, frasin, plop, jugastru, cer și altele. Vegetația caracteristică luncilor râurilor este alcătuită din salcie, răchită, plop, iar malurile Sechereșei și Sforașei sunt întărite prin plantații de salcâmi. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul, obsiga, firuța bulboasă, ghizdeiul, iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde, lăcusta călătoare, gândacul de colorado ( care
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
amestec cu stejarul ("Querqus robur"). Pe langă foioase se mai întâlnesc și esențe rășinoase că molidul ("Piceea excelsa"). Stratul arbustiv este alcătuit în special din alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguneea"), zmeur ("Robur idaeus"), etc. Covorul erbaceu este alcătuit din firuța ("Poa nemoralis"), păiuș ("Festuca altissima"), toporași ("Violă odorata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), etc. În apropierea apelor crește vegetația hidrofila : rogozul ("Carex acută", "Carex riparia") și papura ("Typha angustifolia"). În mod special, trebuie amintită rezervatia floristica de pe teritoriul agricol al satului, “Fânețele
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
floristice, dintre care unele foarte rare. Flora rezervației este constituită dintr-o mare varietate de specii arboricole, arbusti și vegetație ierboasă. Dintre speciile întâlnite în rezervație pot fi amintite: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), clopoțel de munte, gușa porumbelului ("Silene vulgaris"), firuța ("Poa nemoralis"), mierea ursului ("Pulmonaria officinalis"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), strugurele ursului ("Arctostaphylos uva-ursi") sau mușchiul din specia "Sphagnum acutifolium".
Răchitișul Mare () [Corola-website/Science/327288_a_328617]
-
petraea). De-a lungul timpului în locul pădurilor, defrișate în scopul obținerii de terenuri agricole și de pășuni, s-au instalat pajiști secundare de natură mezoxerofilă cu păiușuri (Festuca sulcata, F. valesiaca, F. pseudovina), colilie (Stipa sp.), iarbă bărboasă (Andropogon ischaemum), firuță (Poa pratensis, P. bulbosa) ș.a. În Dealurile Lopadei solurile sunt reprezentate prin cinci clase de soluri, și anume: molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, soluri hidromorfe și soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate, care, la rândul lor se subîmpart în mai multe tipuri genetice
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
rutiere, precum și pe izlazurile comunale. Dar și pe aceste suprafețe s-au rărit foarte mult speciile care erau altădată caracteristice Bărăganului. Pajiștile naturale se pot identifica prin prezența următoarelor specii: pirul (Agropyrum cristatum), jaleșul (Salvia nemorosa), iarba șarpelui (Echium vulgare), firuța (Poa trivialis). Sunt frecvente și gramineele din genul Brmus și Setaria. Caracterul stepic al acestor pajiști este evidențiat și de prezența speciilor de Andropogon ischaemuum și Eringium campestre, care invadează pășunile de pe izlazurile comunale. Vegetația forestieră este reprezentată de resturi
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
stejarul brumăriu. Pe nisipurile mobile și prin culturile de porumb și bostănoase se găsesc fitocenoze de Molugo cerviana, iar prin plantațiile de salcâm sunt fitocenoze de toporași (Viola Kitaibeliana), obsigă (Broms tectorum). În pădurile de salcâm se întâlnesc fitcenoze de firuță (Poa bulbosa). Vara și toamna apar fitcenoze de meișor (Digitaria sanquinalis), pir gros (Cynodon dactylon), troscot (Polygonum arenarium). Pe interdune apar fitcenoze de pipirig (Holoschaemus vulgaris). Vegetația teraselor Fauna are un rol mare în formarea solurilor, intervenind direct în evoluția
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
de pe Dealul Siliștea. Vegetația azonală se găsește în luncile Siretului și Sucevei unde apar suprafețe de păduri de salcie, plop, răchită și arin negru (zăvoaie de luncă) și o vegetație ierboasă alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi cu pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș sălbatic. Efectivele de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
Raigras aristat Lolium perenne L./Raigras peren Lolium x boucheanum Kunth/Raigras hibrid Phalaris aquatica L./ Phleum bertolinii DC./ (Phleum pratense) L./Timoftica Phleum bertolonii DC/ Poa annua L./ Poa nemoralis L./Iarbă deasa Poa palustris L./ Poa pratensis L./Firuța Poa trivialis L./Șuvar de munte Trisetum flavescens (L.) P. Beauv./ Ovăscior auriu Această definiție cuprinde, de asemenea, hibrizii rezultați din încrucișarea speciilor din genul Festuca cu specii din genul Lolium (x Festulolium)/x Festulolium (b) Leguminoase: Hedysarum coronarium L.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175866_a_177195]
-
București, 2004, 224 p. 37. a) M. Hollis, Introducere în filosofia științelor sociale, traducere din limba engleză de Carmen Dumitrescu, Editura Trei, București, 2001, 254 p. b. R. Trigg, Înțelegerea științei sociale. O introducere filosofică, traducere de A. Botez, A. Firuță, E. Gheorghe, G. Nagâț, Editura științifică, București, 1996. 38. T. Sârbu, Etica. Valori și virtuți morale, (format electronic), Editura Teiu Botez, Iași, 2005. 39. fr.wikipedia.org/wiki/Parlament Européen 40. a). I.H. Crișan, Spiritualitatea geto-dacilor. Repere istorice, Editura Albatros
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Bucegi nr. 11, ap. 101 țel. 142172 16112 TORJAI VASILE (n. 1949) Cluj, C. Florești 75, bl. V2, ap. 31 țel. 160725 17742 TORȚEL MANUELA ALINĂ (n. 1969) Cluj, str. Câmpului nr. 38 ap. 36 țel. 094778753 1614 TOSA CORNELIA FIRUȚA (n. 1952) Cluj, Teleorman 4/55 țel. 094562985 12793 TRIFU VALERIA (n. 1951) Cluj, str. Mehedinți 47-49, ap. 22 țel. 167654 13140 TULAI CONSTANTIN (n. 1938) Cluj, Godeanu nr. 8/15 țel. 154474 17298 TULAI MIRCEA (n. 1959) Turda, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
SZASZ FRANCISC (E. C) Cluj, Godeanu nr. 8/12 țel. 159267 8659 SZASZ MARGARETA ECATERINA (E. C) Cluj, Godeanu nr. 8 ap. 12 țel. 159267 12789 TARE GHEORGHE (E. C) Cluj, Str. Donath 170/7 țel. 420758 1614 TOSA CORNELIA FIRUȚA (E. C) Cluj, Teleorman 4/55 bl. S6 țel. 094562985 1616 TURCU ZMARANDITA (E. C) Cluj, Donath 20-B. P2 ap. 19 țel. 420462 1619 VADEAN RODICA (E. C) Cluj, Fântânele 1/62 țel. 185478 8669 VARGA GABRIELA (E. C) Cluj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
1952) Tg. Jiu, Str. G-ral Dragalina 14 țel. 217153 094473713 2407 ENEA CONSTANTIN (n. 1953) Tg. Jiu, Str. Jiului, nr. 89 țel. 214147 093409916 11254 GALETARU ION (n. 1949) Tg. Jiu, Cart. Ursati, nr. 44D țel. 092633263 095782503 12263 POPA FIRUȚA (n. 1960) Tg. Jiu, Aleea Pieții bl. 5 sc. 2 ap. 19 țel. 091270430 2412 ȘIMERIA GHEORGHE (n. 1937) Tg. Jiu, Str. Comună din Paris nr. 32a țel. 214696 12276 SOMNEA MARIANA (n. 1959) Tg. Jiu, Unirii bl. 23, sc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros, ș.a.
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros, ș.a. Izolat, apar tufișuri de arbuști pitici( porumbar, măceș, păducel, trandafirul pitic, migdalul pitic, ș.a. Vegetația de lunca este caracteristică solurilor aluvionare și lăcoviștelor inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Pajiștile sunt formate
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
nigra), alunul (Corylus avellana) ș.a., iar la partea joasă a pădurii întâlnim flora de mull. Principalele specii componente ale florei de mull din pădurile acestei zone sunt: vinarița (Asperula aderata), urzica moartă (Laminum maculatum), jaleșul (Stachys silvatica), pochivnicul (Asarum europaeum), firuța de pădure (Poa nemoralis), rogozul de pădure (Carex pilosa), feriga (Dryopteris spinulosum) etc. , plus cunoscutele efemeride de primăvară: ghiocei (Galanthus nivalis), viorele (Scilla biofolia), toporași (Viola odorata), brebenei (Corydalis solida), lăcrămioare (Convallaria majalis) ș.a. (C. Burduja, 1963; D. Mititelu, 1992
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), porumbar (Prunus spinosa), măcieș (Rosa canina), ș.a. precum și dezvoltarea unei bogate flore de mull în stratul ierbos. Pajiștile sunt formate preponderent din asociații mezoxerofile de păiuș (Festuca sulcata și Festuca valesiaca), firuță (Poa pratensis), zâzanie (Lolium perene), iar pe pantele mai însorite și degradate prin pășunat și eroziune se instalează asociații xero mezofile de băboasă (Botryochloa ischaemum), păiuș (Festuca pseudonina), firuță cu bulb (Poa bulbosa). (Gh. Mihai, C. Burduja, 1973). În ultimele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
preponderent din asociații mezoxerofile de păiuș (Festuca sulcata și Festuca valesiaca), firuță (Poa pratensis), zâzanie (Lolium perene), iar pe pantele mai însorite și degradate prin pășunat și eroziune se instalează asociații xero mezofile de băboasă (Botryochloa ischaemum), păiuș (Festuca pseudonina), firuță cu bulb (Poa bulbosa). (Gh. Mihai, C. Burduja, 1973). În ultimele decenii s-au introdus, pe analele duse, specii de rășinoase (molidul și pinul). Aceste specii ocupă circa 8% din suprafața împădurită a bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
voiniceriu pitic (Evonjmus nana), cireșul pitic (Crasus fructicosa), migdalul pitic ( Amygdalus nana) etc. Pajiștele (în special pășunile) sunt formate din asociații de păiuș (Festuca valesiaca) și colilie (Stipa lessingiana, Stipa capillata). Pe versanții erodați s-au instalat asociații secundare de firuță cu bulb (Poa bulbosa), bârboasă (Botriochloa ischaemum), pir gros (Cynodon dactylon). Pe suprafețele degradate prin pășunat intens, apar frecvent grupări de obsigă (Bromus tectorum), peliniță (Artemisia austriaca), laptele câinelui (Euphorbia stepposa) și multe alte plante ruderale (nefurajere) urzica (Urtica urens
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]