2,158 matches
-
începutul fazei arteriale, în cele mai multe dintre cazuri, ghemuri numeroase de neovase, cu traiect în general sinuos și calibru neuniform, care drenează direct într-o venă eferentă, scurtând mult timpul de pasaj al sângelui prin regiunea ocupată de tumoră. 6.2. Fistulele A-V, izolate (pediculi arteriali cu diametrul crescut care drenează rapid într-o venă). 6.3. Arii hipervascularizate voluminoase, cu vase de calibru mare, alături de capilare dilatate, sinuoase, ce drenau, toate, în vene de calibru crescut. 6.4. Zone cu
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
acide, amare etc.). Excitațiile nociceptive, cum sunt cele plecate de la capătul central al nervului sciatic sau splanhnic, determină, de asemenea, o salivație reflexă. b) Secreția prin mecanism reflex condiționat realizată experimental la animale și om. La câinele, purtător al unei fistule permanente a canalului Wharton, de exemplu, aplicarea câtorva picături de acid acetic diluat ca excitant necondiționat, determină o scurgere abundentă de salivă apoasă. Dacă se colorează soluția acidă în negru, de exemplu, pentru a o face ușor de recunoscut, și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
larg, deoarece influențează atât secrețiile și motricitatea gastrointestinală, cât și funcția secretorie a pancreasului și ficatului. Cooke (1967) constată că efectul gastrinei exogene este identic cu acela al gastrinei endogene, eliberată sub influența administrării de acetilcolină la câinele purtător de fistulă gastrică. Gastrina stimulează puternic secreția gastrică acidă (HCl) la om, câine, pisică și șobolan. Efectul stimulant apare atât in vivo cât și in vitro, pe mucoasa gastrică izolată de cobai sau broască. Denervarea reduce răspunsul secretor la gastrină datorită suprimării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secreția duodenală înaltă. Secreția intestinală este formată aproape exclusiv din lichid extracelular, care poate fi rapid reabsorbit de către vilozitățile intestinale. Această circulație a lichidului de la cripte la vilozități ar constitui vehiculul apos necesar absorbției substanțelor din intestin. Sucul recoltat prin fistulă intestinală, filtrat și centrifugat, nu are decât o foarte slabă activitate diastazică. În sucul pur există doar cantități reduse de enterokinază. În schimb, extractele de mucoasă intestinală, ca și conținutul intestinal obținut în cursul digestiei, sunt bogate în enzime. Se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este încă hipertonică, presupune existența unui sistem de contorizare faringian și/sau gastro-intestinal, pentru care există dovezi că ar fi prezent și la om. Oprirea băutului se face prin inhibiție reflexă a centrului setei, atât prin stimuli buco-faringo-esofagieni (animalele cu fistulă esofagiană prezintă o dispariție a setei, ce durează 15 minute), cât și prin stimuli gastrici, generați de destinderea stomacului, cu efect de durată mai mare (mecanism dovedit prin experimente cu balon intragastric). În concluzie, homeostazia hidrică a organismului este menținută
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Se știe că alimentele ajung în stomac trecând prin esofag; se secționează esofagul unui câine iar cel două părți (cea care vine de la gât și cea care merge la stomac) sunt fixate de piela gâtului operându-se două orificii sau fistule. Alimentele vor ajunge în stomac dacă legăm cele două orificii printr-un tub (alimentație adevărată), dacă nu le legăm prin tub alimentele nu mai ajung în stomac (alimentație falsă). Câinele va fi introdus într-un labirint unde în partea stângă
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
intervenții chirurgicale de mică amploare în cabinetul de medicină dentară pacienților cu risc major sau mediu ! Profilaxia cu antibiotice ar trebui rezervată pentru pacienții dentari cu risc crescut, cum ar fi cei cu: proteză endovasculară, endocardită anterioară, cardiopatiile congenitale-cianogene complexe, fistulele pulmonare sistemice produse chirurgical și altele, care comportă un risc moderat, cum ar fi: boala valvulară dobândită, prolapsul de valvă mitrală, miocardiopatia hipertrofică, bay-pass-ul aortocoronarian. La ora actuală, atitudinea medicilor față de profilaxia infecției diverselor structuri cardiace ca urmare a bacteriemiilor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de 40-80% și crește cu severitatea imunodepresiei. Boală diseminată cu bacteriemie prezentă în 20-40% din cazuri. Limfadenita tuberculoasă: ganglionii cervicali, supraclaviculari, axilari, intratoracici și intraabdominali. Tuberculoza ganglionară are o mare tendință către cazeificare și poate predispune la formarea de abcese, fistule și localizări neobișnuite ale infecției. Afectarea SNC apare în 5-10% din cazurile de tuberculoză la seropoziții, sub formă de meningită sau tuberculom. Tuberculoza renală este rară. Afectarea pleural și/sau pericardică este frecvent întâlnită. Tuberculoza cutanată și a țesuturilor moi
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
cardiace. Cele mai folosite tehnici chirurgicale sunt: Van Langenbeck, dublu lambou Bardach, lamboul VY Furlow. În postoperator pot apărea unele complicații care să determine cu adevărat probleme majore în rezolvare. Cele mai frecvente complicații sunt dificultățile respiratorii, sângerarea, formare de fistule, insuficiența velofaringiană persistentă, ca și insuficienta dezvoltare a maxilarului sau a regiunii mediane faciale. Tulburările de creștere facială se pot datora unor procedee cu decolări largi sau denudări osoase în vederea realizării unor lambouri. Infecția este o complicație redutabilă ce apare
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
este posibilă o hemoragie tardivă în a 5-a - 7-a zi postoperator, odată cu detașarea excarelor, ce necesită hemostază secundară. Uneori, plasarea unei traheostome postoperator poate fi folositoare în prevenirea tulburărilor respiratorii. Complicațiile tardive cele mai dificile sunt reprezentate de fistule sau insuficiența velofaringiană persistentă având un impact funcțional important. Apar, în special, în cazul defectelor palatine lărgite în zonele de tensiune sau la joncțiunea dintre palatul primar și cel secundar, sau la joncțiunea dintre palatul dur și cel moale (11
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
În tratarea durerilor de cap, inclusiv migrene, și a amețelii. 30. Huiyin Amplasat În mijlocul perineului, În punctul central al liniei dintre anus și organele genitale feminine. Este folosit În tratarea cazurilor de sindrom menstrual, poluții nocturne, constipație, urinare dificilă, hemoroizi, fistule anale, prolaps uterin și pruritul organelor genitale feminine. 31. Huagai Amplasat pe linia mediană a pieptului, Între prima și a doua coastă. Este folosit În tratarea astmului, a arsurilor la stomac și a durerilor În gât. 32. Hukou Amplasat În
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
rezultând o necroză ischemică asociată cu necroză septică. Poate surveni și după o fractură deschisă. Se poate localiza la orice nivel, dar mai frecvent la falanga distală, favorizat de particularitățile anatomice ale acesteia. Clinic se constată deformarea falangei, tegumente violacei, fistulă trenantă. Evoluția mai lungă după un panarițiu subcutanat sau superficial, explorarea traiectului fistulos care conduce la os, precum și radiografia în cel puțin două incidențe, stabilesc diagnosticul. Semiologia radiologică include următoarele aspecte: osteita: structură palidă a osului, aspect „vătuit”, „mâncat de
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
fibros, manifestat clinic printr-un nucleu de mici dimensiuni, dur, și indolor; cel mai adesea, abcesul rece crescând în volum, infiltrează pielea care devine roșie-violacee, aderentă la abces, apoi se subțiază și în cele din urmă se ulcerează, realizând o fistulă ce va permite evacuarea unui puroi grunjos de cazeificare. Fistulizarea abcesului rece nu se produce ca în abcesul cald, prin simplă distensie mecanică ci, este rezultatul invaziei tuberculoase a pielii, dinăuntru în afară. Tegumentele din jurul fistulei sunt subțiate, decolate, de
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
se ulcerează, realizând o fistulă ce va permite evacuarea unui puroi grunjos de cazeificare. Fistulizarea abcesului rece nu se produce ca în abcesul cald, prin simplă distensie mecanică ci, este rezultatul invaziei tuberculoase a pielii, dinăuntru în afară. Tegumentele din jurul fistulei sunt subțiate, decolate, de culoare violacee, aceasta neavând tendință la cicatrizare spontană. Adesea, dacă abcesul este voluminos, se poate ulcera în mai multe zone, realizându-se multiple orificii fistuloase prin care se drenează colecția. Aceste orificii fistuloase, constituie poarta de
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
la chimicale e bine de lăsat peste noapte prune sau smochine uscate să se umfle în apă și dimineața să se bea apa și să se mănânce fructele. Foarte indicate în probleme intestinale sunt fructele unui arbore din Antile (Cassia fistula), din care se pot găsi preparate în farmacii. Nu uitați de remediile 11 și 14 din prezenta broșură. Un alt remediu recomandă cu două ore înainte de cină să mâncați două prune fierte, împreună cu decoctul lor și să beți 1/4
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
cu păstrarea integrității peretelui vascular: contuzii gradul I, II, III, tromboza arterială; cu pierderea integrității peretelui vascular: întâlnite în plăgile penetrante sau perforate. Acestea determină secțiuni parțiale sau totale. b. traumatisme cronice care se manifestă anatomo clinic prin: hematom pulsatil; fistula sau anevrismul arterio-venos. Vom studia succesiv leziunile arteriale, venoase și limfatice. 12.4.2. TRAUMATISME ARTERIALE ACUTE 12.4.2.1. Anatomopatologie Anatomic, leziunile traumatice arteriale apar sub formă de: contuzii, rupturi de secțiuni arteriale. 12.4.2.1.1
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
devin preponderente, când hemoragia se oprește și sunt mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a fluxului arterial nu este posibilă. În plăgi, simptomatologia este asemănătoare contuziilor și rupturilor arteriale. Evolutiv, se poate forma un hematom pulsatil sau o fistulă arteriovenoasă. În plăgile arteriale uscate predomină fenomenele ischemice iar hemoragia este de obicei tardivă și deseori gravă. 12.4.2.4. Diagnostic Diagnosticul se bazează pe prezența traumatismului într-o zonă cu pachet vascular, pe existența semnelor funcționale (dureri, parestezii
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
după intervenții pe axilă, triunghiul lui Scarpa, după evidări ganglionare sau intervenții pe torace și regiunea cervicală când sunt lezate trunchiuri limfatice mari (canal toracic, marea venă limfatică). Anatomic, traumatismele limfatice sunt reprezentate de rupturi sau secțiuni ce determină: revărsate, fistule sau colecții în cavități preexistente (pleură cel mai frecvent). Leziunea limfatică cea mai gravă este reprezentată de fistula canalului toracic de la baza gâtului sau de secțiunea acestuia în torace cu formarea chilotoraxului. Clinic, fistulele cervicale ale canalului toracic sunt grave
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sunt lezate trunchiuri limfatice mari (canal toracic, marea venă limfatică). Anatomic, traumatismele limfatice sunt reprezentate de rupturi sau secțiuni ce determină: revărsate, fistule sau colecții în cavități preexistente (pleură cel mai frecvent). Leziunea limfatică cea mai gravă este reprezentată de fistula canalului toracic de la baza gâtului sau de secțiunea acestuia în torace cu formarea chilotoraxului. Clinic, fistulele cervicale ale canalului toracic sunt grave deoarece se pierde o cantitate importantă de limfă 1-2 litri /24 h, dependentă ca volum și aspect de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
rupturi sau secțiuni ce determină: revărsate, fistule sau colecții în cavități preexistente (pleură cel mai frecvent). Leziunea limfatică cea mai gravă este reprezentată de fistula canalului toracic de la baza gâtului sau de secțiunea acestuia în torace cu formarea chilotoraxului. Clinic, fistulele cervicale ale canalului toracic sunt grave deoarece se pierde o cantitate importantă de limfă 1-2 litri /24 h, dependentă ca volum și aspect de perioadele digestive. Prin fistulă se scurge un lichid incolor sau gălbui care coagulează formând cheaguri moi
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
baza gâtului sau de secțiunea acestuia în torace cu formarea chilotoraxului. Clinic, fistulele cervicale ale canalului toracic sunt grave deoarece se pierde o cantitate importantă de limfă 1-2 litri /24 h, dependentă ca volum și aspect de perioadele digestive. Prin fistulă se scurge un lichid incolor sau gălbui care coagulează formând cheaguri moi, gelatiforme. Chilotoraxul apare la un interval variabil de timp după accident (ore sau zile) în raport cu mărimea efracției și cu starea pleurei mediastinale pe unde are loc pătrunderea în
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
constau în endoanevrismo-rafie reconstructivă Matas și extirparea anevrismului cu înlocuirea segmentului arterial prin proteză sintetică sau homogrefă. În caz de infecție singura operație posibilă este deschiderea anevrismului după ligatură deasupra și dedesubtul pungii anevrismale. 12.3.6.2. Anevrismul arteriovenos (fistula arterio venoasă) Este o comunicare permanentă între arteră și venă care determină aspectul clinic și evolutiv al bolii. 274 Etiopatogenie: Se constituie în urma unei leziuni traumatice care afectează simultan axul arterial și trunchiul venos satelit. Boala apare mai frecvent în
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
simultan axul arterial și trunchiul venos satelit. Boala apare mai frecvent în timp de război fiind produsă prin arme de foc, înțepături și cu totul excepțional în urma unei contuzii. Poate să apară după intervenții chirurgicale: histerectomii, toracenteze sau nefrectomii. Patogenic, fistula apare când agentul traumatic determină o plagă laterală între cele două vase fără să producă hemoragia interstițială. Sângele este aspirat în venă, ceea explică absența sacului. Alteori, se produce un hematom care se organizează și se individualizează alcătuind un perete
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
un hematom care se organizează și se individualizează alcătuind un perete care se endotelizează. Conține numai sânge lichid. Anatomia patologică: Existența a numeroase forme anatomopatologice fac dificilă clasificarea acestor tipuri de anevrisme. Pentru ușurința studiului se descriu trei forme: a. fistula arterio-venoasă simplă (flebarteria sau arterioflebostomia) caracterizată prin prezența unui orificiu între cele două vase; uneori există un mic canal dar punga anevrismală lipsește; b. anevrism arterio-venos ce apare în urma unei rupturi vasculare cu organizarea pungii anevrismale în care se deschid
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Membrul afectat suferă atât prin ischemie, ca urmare a reducerii fluxului periferic, cât și prin staza venoasă. Ca urmare a modificărilor presiunilor, artera și vena de deasupra comunicării se dilată; scurtcircuitarea determină creșterea întoarcerii venoase cu creșterea presiunii telediastolice. Când fistula este importantă, cordul drept este aproape inundat, ceea ce duce la hipertrofie urmată de dilatare cu instalarea insuficienței cardiace. Simptomatologia: Fistula arterio-venoasă post-traumatică poate deveni manifestă imediat după accident, în condițiile unor plăgi laterale simultane, vecine sau tardiv după un interval
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]