198 matches
-
grandis, stânjenel - Iris aphylla ssp. hungarica, târtan - Crambe tataria, capul șarpelui - Echium russicum. Vegetația tufărișurilor este insulară, ocupând mai puțin de 1% din întreaga suprafață a sitului. Cu toate că în perimetrul sitului au fost înregistrate insule de tufărișuri, ele nu constituie fitocenoze, ci doar pâlcuri în stepe, care se regăsesc și în afara sitului, mărginind câmpurile agricole. Vegetația praticolă este bine reprezentată, însumând 99% din suprafața sitului Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa, ocupată de habitate naturale. Pajiștile sitului au compoziție floristică, structură și
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
Pajiștile sitului au compoziție floristică, structură și condiții staționale relativ omogene cu mici fragmentări generate de microstațiunile depresionare. În structura covorului vegetal al sitului se regăsesc pajiști stepice xerotermofile, iar în imediata apropiere a sitului, în zona de mlaștină, chiar fitocenoze higrofile. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziție vestică, îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru specii de interes conservativ cum sunt: dedițeii - Pulsatilla grandis și Pulsatilla patens, stânjeneii - Iris aphylla ssp. hungarica
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
versanți, pe coama dealului, în zone microdepresionare cu regim hidric ridicat. Asociațiile vegetale din situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa sunt prezentate în tabelul nr. 5. Asociațiile vegetale din situl Fânețele seculare Frumoasa Tabelul nr. 5 *Font 9* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐ │Asociația vegetală Fitocenoze fără valoare conservativă 2.3.2. Fauna Datorită suprafeței restrânse și presiunii puternice a factorului antropic, fauna fânețelor este redusă. Suprafața mică determină ca speciile de mamifere mari să nu poată avea habitat de adăpost, decât cel mult de hrănire
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
Cluj-Napoca, 1991-1992:37-47; 8. Popovici D., Chifu T., Ciubotariu C., Mititelul D., Lupașcu G., Davidescu G., Pascal P., 1996, Pajiștile din Bucovina, Editura Helios, 340p; 9. Sanda V., Popescu A., Stancu Daniela I., 2001, Structura cenotică și caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România, Editura Conphis, 359 p; 10. Sârbu A., 2003, Ghid pentru identificarea importantelor arii de protecție și conservare a plantelor din România, Editura Alo, București, 113 p; 11. Sârbu A., Coldea Gh., Negrean G., Cristea V., Hanganu J., Veen
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
suprafața sitului Natura 2000. Pajiștile variază ca și compoziție floristică, structură și condiții staționale, în funcție de poziția pe care o ocupă pe versanți și de microstațiunile în care sunt instalate. În structura covorului vegetal se regăsesc pajiști stepice xerotermofile, cât și fitocenoze praticole xero-mezofile și mezofile, iar în imediata apropiere a sitului, în zona de mlaștină, chiar fitocenoze higrofile. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziție vestică îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru speciile
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
pe care o ocupă pe versanți și de microstațiunile în care sunt instalate. În structura covorului vegetal se regăsesc pajiști stepice xerotermofile, cât și fitocenoze praticole xero-mezofile și mezofile, iar în imediata apropiere a sitului, în zona de mlaștină, chiar fitocenoze higrofile. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziție vestică îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru speciile de interes conservativ. Fânețele au o diversitate floristică ridicată, fiind edificate de ierburi de talie mijlocie
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
apropiere a stufărișului, pe o suprafață restrânsă, se găsesc câteva petice de iarbă albastră - Molinia caerulea. Asociațiile vegetale din sit sunt prezentate în tabelul nr. 5. Asociațiile vegetale din situl Fânețele seculare Ponoare Tabelul nr. 5 *Font 9* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐ │Asociația vegetală Fitocenoze fără valoare conservativă 2.3.2. Fauna Fânețele seculare Ponoare, fiind o zonă protejată situată în imediata proximitate a zonelor urbane și rurale, puternic antropizate, constituie un refugiu pentru diferite specii. Este bine reprezentată fauna de lepidoptere, atrase de florile
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Contribuții Botanice, Cluj-Napoca, 1991-1992:37-47; - Popovici D., Chifu T., Ciubotariu C., Mititelul D., Lupașcu G., Davidescu G., Pascal P., 1996, Pajiștile din Bucovina, Editura Helios, 340p; - Sanda V., Popescu A., Stancu Daniela I., 2001, Structura cenotică și caracterizarea ecologic�� a fitocenozelor din România, Editura Conphis, 359p; - Sârbu A., 2003, Ghid pentru identificarea importantelor arii de protecție și conservare a plantelor din România, Editura Alo, București, 113 p; - Sârbu A., Coldea Gh., Negrean G., Cristea V., Hanganu J., Veen P., 2004, Grasslands
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Nannoceceratopsis spicula", "N. pellucida", "Ctenidodinium panneum" ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal, din argile și siltite feruginoase, cu intercalații de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce conțin o fitocenoză săracă cu "Trilobosporilites apiverucatus", "Clavifera triplex" etc. Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian - 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumașelice, nisipuri, siltite și argile, cu "Mactra" sp., nisipuri, siltite și argile
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
cenozelor vegetale naturale putem separa trei etaje de vegetație: ¬ zona de câmpie, situată la confluența cu Crișul Repede ce se întinde până la atitudinea de 250 m. Acestui etaj îi sunt caracteristice atât cenoze mezohigrofile din alianța Agrostio stoloniferae, cât și fitocenoze halofile ale asociațiilor Artemisia santonici - Festucetum pseudovinae. ¬ etajul colinar ce urcă până la 550 m altitudine unde răspândirea fitocenozelor vegetale este influențată în mare parte și de expoziția versanților. Pe versanții însoriți din acest etaj vegetația lemnoasă zonală o formează cenozele
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
ce se întinde până la atitudinea de 250 m. Acestui etaj îi sunt caracteristice atât cenoze mezohigrofile din alianța Agrostio stoloniferae, cât și fitocenoze halofile ale asociațiilor Artemisia santonici - Festucetum pseudovinae. ¬ etajul colinar ce urcă până la 550 m altitudine unde răspândirea fitocenozelor vegetale este influențată în mare parte și de expoziția versanților. Pe versanții însoriți din acest etaj vegetația lemnoasă zonală o formează cenozele asociațiilor Quercetum petraeae - cerris și Quercetum farnetto - cerris. Pe versanții mai umbriți se întâlnesc frecvent cenozele asociației Querco
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
mezoxerofite ale asociației Pruno spinosae - Crataegetum, cât mai ales prin pajiștile mezoxerofile ale asociațiilor Agrostio - Festucetum rupicolae și Agrostio - Festucetum valesiacae. ¬ etajul montan, mai puțin diversificat, se întâlnește la altitudini mai mari de 600 m. Aici vegetația zonală o constituie fitocenozele asociației Carpinus - Fagetum, care poate fi considerată pentru condițiile climatice și pedologice actuale, ca vegetația de climax. Cu totul insular și foarte rar, pe versanții însoriți ai etajului montan apar cenozele asociației Querco patraeae - Carpinetum. Vegetația zonală. Distribuția etajată a
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Fitocenoza este o comunitate vegetală cu o structură și dinamică proprie, formată dintr-un număr determinat de populații de plante autotrofe, adaptate la conviețuirea în biotopul relativ uniform pe care îl ocupă și constituie partea producătoare a unei biocenoze. Plantele reprezintă
Fitocenoză () [Corola-website/Science/303055_a_304384]
-
biotopul relativ uniform pe care îl ocupă și constituie partea producătoare a unei biocenoze. Plantele reprezintă producătorii și prima verigă din lanțul trofic, transformând substanțele anorganice în substanțe organice prin intermediul fotosintezei și ocupând astfel un loc foarte important în cadrul biocenozei. Fitocenoza reprezintă totalitatea plantelor care trăiesc într-un anumit mediu și sunt condiționate de anumiți factori fizici, geografici și biologici. Ea reprezintă 95% din biomasa ecosistemului. Știința care se ocupă de studiul complex al structurii și dinamicii fitocenozelor, al raporturilor lor
Fitocenoză () [Corola-website/Science/303055_a_304384]
-
important în cadrul biocenozei. Fitocenoza reprezintă totalitatea plantelor care trăiesc într-un anumit mediu și sunt condiționate de anumiți factori fizici, geografici și biologici. Ea reprezintă 95% din biomasa ecosistemului. Știința care se ocupă de studiul complex al structurii și dinamicii fitocenozelor, al raporturilor lor cu mediul abiotic și biotic, al răspândirii, tipizării și clasificării lor se numește fitosociologie. De studiul fitocenozelor se ocupă și fitoecologia.
Fitocenoză () [Corola-website/Science/303055_a_304384]
-
geografici și biologici. Ea reprezintă 95% din biomasa ecosistemului. Știința care se ocupă de studiul complex al structurii și dinamicii fitocenozelor, al raporturilor lor cu mediul abiotic și biotic, al răspândirii, tipizării și clasificării lor se numește fitosociologie. De studiul fitocenozelor se ocupă și fitoecologia.
Fitocenoză () [Corola-website/Science/303055_a_304384]
-
geobotanică sunt aprofundate în prima jumătate a secolului 20 de F. Pax, M. Gușuleac, E. Nyárády, R. Soó, pentru ca în a doua jumătate a secolului C. Papp, C. Bârcă, E. Eftimie, Gh. Mihai, D. Mititelu să aducă noi date privind fitocenozele locurilor. A. György, A. Kovács, V. Prepeliță și M. Doczy își aduc contribuția printr-un studiu asupra pajiștilor. Managementul gestionării deșeurilor în diverse zone pune probleme greu surmontabile, localitățile de pe valea Bicazului neavând un serviciu de salubritate. Aceasta conduce la
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
crește o bogată floră submersă (plancton - format din plante microscopice ce plutesc în apă și alge), plutitoare și amfibie, pe care o întâlnim de regulă în apele bălților. De-a lungul unor gârle și canale străjuiesc coloane de sălcii. O fitocenoză specifică Deltei este stufărișul, ce acoperă suprafețe întinse până la linia orizontului, oprindu-se ca un perete verde în jurul ghiolurilor, al japșelor, pe marginile gârlelor și canalelor. În apele cu adâncime mică, rizomul stufului se găsește în nămolul de pe fund. În
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
Prut și este unică prin biodeversitatea ei, tipurile de soluri și vegetație, relief. Scopul ei principal este păstrarea celor mai reprezentative păduri de luncă și conservarea unor specii și comunități de plante și animale rare, restabilirea biodeversității celor mai caracteristice fitocenoze. Este cea mai bătrână pădure din ținut și una din cele mai vechi păduri de lunca din Europa. Vegetația silvica în luncă s-a format de regulă pe teritorii relativ rar supuse inundațiilor de scurtă durată. Sunt evidențiate două niveluri
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
Melilotus officinale, Clinopodium vulgare, Origanum vulgare, Salvia nemorosa, Agrimonia eupatoria, Betonica officinalis, Phleum phleoides). Ocupă suprafețele mici și este slab exprimată. Cel mai mare bazin acvatic din rezervație este lacul „La Fontal” s.Cobani, cu suprafața de 24,4 ha. Fitocenozele acvatice din rezervație reprezintă forme destul de variate. Fauna rezervației „Pădurea Domnească” este bogată și variată. Starea și structura arboretului de luncă cu numeroase poieni acoperite diferite specii de plante ierboase creează condiții favorabile pentru dezvoltarea multor specii de plante, animale
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
Vechi întâlnim o vegetație specifică formată din: troscot (Polygonum arenarium), pătlagina (Plantago indica), cinci degete (Potentil arenaria), toporași (Violo odorata). Pe aceste, nisipuri s-a întâlnit stejarul brumăriu. Pe nisipurile mobile și prin culturile de porumb și bostănoase se găsesc fitocenoze de Molugo cerviana, iar prin plantațiile de salcâm sunt fitocenoze de toporași (Viola Kitaibeliana), obsigă (Broms tectorum). În pădurile de salcâm se întâlnesc fitcenoze de firuță (Poa bulbosa). Vara și toamna apar fitcenoze de meișor (Digitaria sanquinalis), pir gros (Cynodon
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
pătlagina (Plantago indica), cinci degete (Potentil arenaria), toporași (Violo odorata). Pe aceste, nisipuri s-a întâlnit stejarul brumăriu. Pe nisipurile mobile și prin culturile de porumb și bostănoase se găsesc fitocenoze de Molugo cerviana, iar prin plantațiile de salcâm sunt fitocenoze de toporași (Viola Kitaibeliana), obsigă (Broms tectorum). În pădurile de salcâm se întâlnesc fitcenoze de firuță (Poa bulbosa). Vara și toamna apar fitcenoze de meișor (Digitaria sanquinalis), pir gros (Cynodon dactylon), troscot (Polygonum arenarium). Pe interdune apar fitcenoze de pipirig
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Lotus corniculatus", "Daucus carora", "Achillea pannonica". Vegetația de luncă este formate din comunități de plante ierboase, preponderent mezofite. Multe specii străine invazive (majoritatea de origine americană) "Grindelia squarrosa", "Ambrosia artimisiifolia", "Xanthium albinum", "Abutilon theophrasti") s-au naturalizat intrând în componența fitocenozelor seminaturale, dezlocuind uneori speciile locale. Biomasa fitoplanctonului în Răut la Bălți constituie 2,38 g/m, este alcătuită din Cyanophyta (1 specie), Bacillariophyta - "Navicula cuspidata", "Nitzschia palea", "Cyclotella meneghiniana" (15 specii), Euglenophyta - "Trachelomonas hispida" (4 specii), Volvocophyceae (1 specie) și
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]